Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează orice progres diplomatic de retragerea totală a armatei ucrainene din Donbas, o cerință care riscă să blocheze negocierile și să prelungească incertitudinea de securitate în regiune, potrivit Kyiv Post.
Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat pe 10 mai, pentru presa de stat rusă, că „o reglementare în Ucraina fără retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas va sta pe loc chiar și după 10 runde de negocieri”. El a adăugat că, în opinia sa, Kievul va fi în cele din urmă „forțat” să „realizeze” această necesitate.
În același timp, Ușakov a susținut că Moscova nu consideră că SUA au abandonat pista diplomatică, chiar dacă atenția Washingtonului s-a mutat în ultimele săptămâni spre tensiunile din Orientul Mijlociu. El i-a menționat explicit pe emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, afirmând că este „convins” că vor reveni la Moscova pentru continuarea dialogului.
În paralel, discuțiile dintre negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, și oficiali americani ar viza un cadru în 20 de puncte, însă două teme rămân obstacole majore, conform informațiilor publicate:
Declarațiile vin pe fondul unui armistițiu de trei zile, legat de un schimb de prizonieri de 2.000 de persoane, care urmează să expire pe 11 mai. Potrivit materialului, Kremlinul ar cere și un apel telefonic din partea președintelui Volodimir Zelenski pentru inițierea discuțiilor directe, iar premierul slovac Robert Fico este menționat ca intermediar regional.
În acest context, condiționarea explicită a negocierilor de retragerea Ucrainei din Donbas indică faptul că, dincolo de „semnalele” diplomatice, diferențele de fond rămân suficient de mari încât să facă improbabil un acord rapid.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia au început la Abu Dhabi , într-un format care pune în prim-plan garanțiile de securitate și arhitectura „post-război”, nu un armistițiu rapid, potrivit Kyiv Post . Discuțiile, programate pe două zile, urmăresc să reducă diferențele dintre părți privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Potrivit agenției ruse TASS, citată de publicație, negocierile au început marți, 10 noiembrie, la ora 10:16 (ora locală), iar imagini de la locul întâlnirii au apărut la scurt timp după aceea. Agenda ar include garanții de securitate pentru Ucraina, un posibil armistițiu și mecanisme de monitorizare a respectării lui, precum și un aranjament de securitate pentru perioada de după război. Cine participă și ce semnale dă componența delegațiilor Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, și îi include, între alții, pe Kyrylo Budanov, Davyd Arakhamia, Serhiy Kyslytsya și Vadym Skibitsky. Din partea SUA participă Steve Witkoff (trimis special) și Jared Kushner, descris drept ginerele președintelui Donald Trump și trimis special. Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinsky, consilier al președintelui Vladimir Putin, și include reprezentanți ai GRU, ai Statului Major, ai FSB și ai Ministerului de Externe, precum și oficiali din structurile Kremlinului. Agenda: securitate, reconstrucție economică și dosar umanitar Jared Kushner a indicat patru direcții principale ale discuțiilor: încetarea ostilităților; garanții și aranjamente de securitate „robuste” pentru a preveni reluarea conflictului; un plan cuprinzător de redresare economică și prosperitate pentru Ucraina; probleme umanitare. Pe linia umanitară, Ucraina ar urma să insiste pe intensificarea schimburilor de prizonieri, potrivit declarațiilor atribuite lui Budanov. Rusia, în schimb, afirmă că primul punct pe agendă vizează securitatea Rusiei, a Ucrainei și a regiunii. În paralel, The New York Times a relatat că negociatorii s-ar concentra în principal pe garanții de securitate menite să împiedice reluarea invaziei, mai degrabă decât pe un armistițiu imediat. Bloomberg a scris, citând un oficial american, că prima sesiune ar viza monitorizarea armistițiului și aranjamentele de securitate post-război, iar a doua ar aborda înțelegeri teritoriale. Reuters a relatat, tot pe baza unui oficial american, că discuțiile ar putea include și un angajament de apărare de tip „Articolul 5” (model NATO) pentru Ucraina. Teritoriul rămâne obstacolul major, iar Kievul nu așteaptă un rezultat rapid Chestiunile teritoriale sunt prezentate drept unele dintre cele mai dificile. Un oficial american citat de Reuters a spus că atât Rusia, cât și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate pentru un compromis privind un posibil schimb teritorial, însă pozițiile publice rămân îndepărtate: Ucraina cere retragerea Rusiei la granițele inițiale, în timp ce Putin continuă să solicite controlul asupra întregii regiuni Donbas. Davyd Arakhamia a declarat că Ucraina nu se așteaptă la un „breakthrough” în prima rundă, dar vede reluarea negocierilor după o pauză lungă ca pe un rezultat în sine și susține că Washingtonul încearcă să păstreze o abordare „simetrică”, fără a favoriza una dintre părți. Rolul Europei: consultări separate, nu participare directă Înaintea negocierilor trilaterale, reprezentanți ai formatului E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), ai UE și NATO au programate întâlniri de coordonare cu delegația ucraineană. Ei nu participă direct la negocieri, ci discută separat cu Kievul pentru alinierea pozițiilor. Rustem Umerov a declarat că Ucraina încearcă să se asigure că Europa este parte a procesului diplomatic: „Așa cum a dispus președintele Volodîmîr Zelenski, facem tot posibilul pentru a ne asigura că Europa este un participant în procesul diplomatic.” Publicația notează că informațiile ar putea fi actualizate pe măsură ce apar detalii noi despre evoluția discuțiilor. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
Vladimir Putin cere intensificarea depistării „infracțiunilor” online, pe fondul înăspririi legislației și al creșterii dosarelor pentru „extremism” și „antirăzboi” , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care Rusia a introdus deja sancțiuni administrative pentru simpla căutare de materiale considerate „extremiste” pe internet și discută noi pedepse penale pentru conținut publicat online. Putin a transmis solicitarea într-un mesaj de felicitare de Ziua angajaților Ministerului Afacerilor Interne , afirmând că instituția ar trebui să-și „intensifice eforturile” pentru depistarea infracțiunilor pe internet. El susține că inclusiv cetățenii ruși ar cere un control mai strict al poliției în spațiul cibernetic. În același mesaj, președintele rus a indicat că oamenii „se așteaptă” ca forțele de ordine să combată mai eficient criminalitatea, inclusiv traficul ilegal de droguri și infracțiunile cibernetice, și să consolideze ordinea publică. Putin a mai spus că poliția are „resurse tehnice, operative, analitice și organizaționale semnificative” și că, în ultimii ani, i s-a extins sfera competențelor, inclusiv în activitatea operativă și de cercetare și în zona procedurală. Context: dosare pentru „extremism” și „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații online Materialul citează datele „OVD-Info”, potrivit cărora, de la începutul războiului, forțele de ordine ruse au deschis: 2.388 de dosare pentru „extremism”; 1.403 dosare „antirăzboi”, inclusiv pentru declarații pe internet încadrate drept „știri false despre armată”; 253 de dosare împotriva „agenților străini”, în condițiile în care registrul acestora ar fi ajuns la 1.200 de persoane. Ce se schimbă în reglementare: amenzi pentru căutări „extremiste” și pedepse mai mari pentru conținut online Din vară, în Rusia este în vigoare o lege care introduce răspundere administrativă pentru căutarea de materiale extremiste pe internet. Legea prevede amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble, iar utilizarea unui VPN (serviciu care maschează conexiunea și poate ocoli restricții) este tratată ca circumstanță agravantă. Totodată, începând de anul viitor, legislația privind cenzura „ar putea fi din nou înăsprită”, iar comentariile de pe internet ar urma să fie încadrate ca infracțiune „gravă”. Potrivit informațiilor prezentate, guvernul a depus în octombrie în Duma un proiect de modificare a Codului Penal care ar înăspri răspunderea penală până la 4 ani de închisoare pentru „incitarea la tulburări în masă”, „justificarea terorismului” și violența împotriva reprezentanților autorităților. Pentru aceleași fapte comise „prin intermediul internetului sau al mass-media”, proiectul ar introduce pedepse de până la 6 ani de închisoare. În prezent, aceste fapte sunt considerate infracțiuni de gravitate redusă, însă proiectul ar schimba încadrarea: cu o pedeapsă maximă de 4 ani, dispoziția principală a articolului 212 ar trece la „gravitate medie”, iar îndemnurile pe internet, sancționate cu până la 6 ani, ar intra la „infracțiuni grave”. Materialul îl citează pe Evgheni Smirnov, jurist al proiectului pentru apărarea drepturilor omului „Primul Departament”, care afirmă că tendința de a introduce și înăspri pedepse pentru „cuvinte” se manifestă de 15 ani și că modificările legislative fac tot mai multe subiecte riscante pentru dezbatere publică, de la evenimente încadrate drept terorism până la acțiunile autorităților și ale armatei ruse. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
