Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul condiționează orice progres diplomatic de retragerea totală a armatei ucrainene din Donbas, o cerință care riscă să blocheze negocierile și să prelungească incertitudinea de securitate în regiune, potrivit Kyiv Post.
Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a declarat pe 10 mai, pentru presa de stat rusă, că „o reglementare în Ucraina fără retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas va sta pe loc chiar și după 10 runde de negocieri”. El a adăugat că, în opinia sa, Kievul va fi în cele din urmă „forțat” să „realizeze” această necesitate.
În același timp, Ușakov a susținut că Moscova nu consideră că SUA au abandonat pista diplomatică, chiar dacă atenția Washingtonului s-a mutat în ultimele săptămâni spre tensiunile din Orientul Mijlociu. El i-a menționat explicit pe emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, afirmând că este „convins” că vor reveni la Moscova pentru continuarea dialogului.
În paralel, discuțiile dintre negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, și oficiali americani ar viza un cadru în 20 de puncte, însă două teme rămân obstacole majore, conform informațiilor publicate:
Declarațiile vin pe fondul unui armistițiu de trei zile, legat de un schimb de prizonieri de 2.000 de persoane, care urmează să expire pe 11 mai. Potrivit materialului, Kremlinul ar cere și un apel telefonic din partea președintelui Volodimir Zelenski pentru inițierea discuțiilor directe, iar premierul slovac Robert Fico este menționat ca intermediar regional.
În acest context, condiționarea explicită a negocierilor de retragerea Ucrainei din Donbas indică faptul că, dincolo de „semnalele” diplomatice, diferențele de fond rămân suficient de mari încât să facă improbabil un acord rapid.
Recomandate
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Presiunea economică și blocajul militar împing Kremlinul să pregătească „ieșirea” din război printr-o campanie internă de propagandă care să vândă un compromis drept victorie, potrivit Digi24 . Un document citat în material indică faptul că, pe fondul lipsei de fonduri, al oboselii sociale și al dificultății de a trimite noi soldați pe front fără mobilizare în masă, administrația de la Moscova ia în calcul scenarii de încheiere a conflictului din Ucraina. Investigația Dossier Center , menționată în articol, susține că „mașina de propagandă” ar fi început încă din februarie 2026 să construiască o „imagine a victoriei” – adică narațiuni menite să convingă publicul rus că un acord de pace ar fi necesar, chiar și în condițiile unor pierderi mari și ale lipsei unor rezultate „semnificative”. „Trebuie să știm când să ne oprim. Prea mult înseamnă înfrângere. Continuarea operațiunii militare speciale ar fi o victorie la Pyrrhus.” Ce ar presupune compromisul prezentat intern Prezentarea descrisă în material ar porni de la ideea că prelungirea războiului ar putea forța Rusia să își „reconsidere pozițiile fundamentale”, inclusiv prin: o mobilizare generală; trecerea completă a economiei la „starea de război”. Scenariul de compromis menționat în document este, potrivit articolului, departe de obiectivele declarate inițial și include, între altele, o arhitectură de acorduri SUA–Rusia și SUA–Ucraina. În această variantă, regiunile Donețk și Luhansk ar fi transferate Rusiei, iar divizarea regiunilor Herson și Zaporoje ar fi fixată de-a lungul liniei frontului, în condițiile în care Rusia controlează în prezent aproximativ 75% din aceste regiuni. Documentul mai indică retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî și Harkov, menținerea sancțiunilor europene și ridicarea sancțiunilor americane. În același cadru, „denazificarea” ar rămâne doar la nivel simbolic, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar rămâne la putere, conform documentului citat. De ce contează: semnalul de stres economic și riscul de escaladare internă Documentul inventariază explicit riscurile continuării războiului, cu accent pe costurile interne: epuizarea resurselor, necesitatea creșterii impozitelor, amenințarea atacurilor cu drone, atacuri de mare amploare și terorism, criza demografică, emigrarea și riscul de a pierde în fața SUA în plan geopolitic. Materialul precizează că prezentarea „nu are nicio legătură cu negocierile în curs” și ar reflecta mai degrabă așteptările unor oficiali ruși în contextul planificării propagandei. Totuși, scenariul ar fi „în general” aliniat cu cerințele Rusiei în negocierile cu Ucraina, care – potrivit articolului – stagnează. Cum ar urma să fie „vândută” încheierea războiului În logica documentului, un rezultat de compromis ar urma să fie prezentat drept o victorie majoră și o realizare personală a lui Vladimir Putin , cu accent pe ideea confruntării cu „Occidentul colectiv”, nu cu Ucraina. „Putin a învins Occidentul. Am oprit planurile Occidentului de a extinde și prelungi conflictul.” Printre „realizările” care ar urma să fie împinse în mesajele publice se numără câștigurile teritoriale, resursele naturale, o rută terestră către Crimeea și coasta Mării Azov (cu posibilitatea de a înființa noi stațiuni) și integrarea a „milioane de noi cetățeni” în Rusia, potrivit documentului. Controlul narativului: bloggerii pro-război și veteranii Documentul avertizează că, dacă războiul se încheie fără realizări vizibile, unele segmente ale societății ar putea reacționa negativ, iar „comunitatea bloggerilor pro-război” este descrisă drept publicul cel mai problematic. Pentru a-i neutraliza, planul ar include o „recalificare emoțională” a bloggerilor aflați sub control și sprijinirea vocilor moderate din mass-media, în timp ce restul ar urma să fie amenințați cu pedepse pentru „discreditarea armatei”. În paralel, energia veteranilor ar urma să fie canalizată către activități pașnice – de la evenimente memoriale și restaurarea „noilor teritorii” până la aderarea la partide politice sau contracte cu „Corpul African” – iar mass-media ar urma să fie inundată de știri despre integrarea lor, conform documentului. Articolul notează că nu este clar dacă Vladimir Putin va aproba un astfel de plan de revenire la o viață pașnică și că liderul de la Kremlin nu a sugerat un sfârșit iminent al conflictului, deși prezentarea ar fi fost pregătită cu puțin timp înainte ca Putin să recunoască unele probleme ale țării, în principal în economie. [...]
Moscova condiționează oprirea războiului de decizii la Kiev , iar mesajul despre „final” rămâne, deocamdată, fără calendar și fără detalii, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , spune că datele din procesul de pace „permit” concluzia că conflictul se apropie de încheiere, însă admite că nu există încă elemente concrete despre cum și când s-ar întâmpla. Peskov a explicat că Vladimir Putin ar fi reiterat deschiderea Rusiei pentru contacte și a invocat „o anumită muncă” într-un format trilateral, precum și disponibilitatea Moscovei de a saluta continuarea medierii din partea Statelor Unite. Armistițiul de Ziua Victoriei s-a încheiat, operațiunea continuă În același timp, Peskov a precizat că armistițiul anunțat de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei s-a terminat, iar „operațiunea militară” continuă. El a susținut că oprirea poate interveni „în orice moment”, dar numai dacă autoritățile ucrainene „își vor asuma responsabilitatea și vor lua deciziile necesare”, fără a detalia în acel pasaj care sunt aceste decizii, menționând doar că ar fi „bine cunoscute la Kiev”. Negocieri doar pentru „acorduri finale”, spune Kremlinul Peskov a mai reluat poziția lui Putin privind o eventuală întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski : liderul rus ar fi dispus să se întâlnească „în orice moment” la Moscova, dar și „în orice alt loc din lume”, însă doar pentru semnarea acordurilor finale. „În orice alt loc are sens să ne întâlnim doar dacă finalizăm complet procesul. Iar pentru finalizarea acestuia, pentru a pune punct, mai trebuie să facem o muncă pregătitoare considerabilă.” Condițiile enunțate anterior de Putin: teritorii, neutralitate și sancțiuni Materialul reamintește că Putin a spus în repetate rânduri că Rusia ar vrea să încheie conflictul „prin mijloace pașnice”, dar cu „eliminarea cauzelor fundamentale”. În vara lui 2024, el a indicat explicit o retragere completă a forțelor ucrainene din Donbas și din regiunile Zaporijia și Herson și recunoașterea acestora, alături de Crimeea și Sevastopol, ca parte a Rusiei în tratate internaționale. În listă apar și alte condiții menționate de Putin: statut de țară neutră, nealiniată și fără arme nucleare pentru Ucraina; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei; ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Context: discuții despre formate de negocieri la nivel de lideri În paralel, Zelenski a declarat că delegația ucraineană a discutat în SUA cu negociatorii americani despre posibile formate de întâlniri și negocieri la nivel de lideri pentru a pune capăt războiului. Totodată, ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga, a spus că Ucraina ar dori ca Europa să ajute la reluarea negocierilor de pace cu Rusia, fără a cere însă europenilor să înlocuiască SUA. [...]
SUA au returnat Israelului două monede antice extrem de rare, confiscate din circuitul de licitații, într-un caz care arată cum cooperarea dintre autorități poate bloca rapid comerțul ilegal cu antichități , potrivit The Jerusalem Post . Monedele, despre care Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) spune că ar fi fost excavate ilegal și scoase prin contrabandă din țară, au fost repatriate oficial la o ceremonie organizată luni, la New York. Operațiunea a implicat unitatea de prevenire a furturilor din cadrul IAA, Homeland Security și unitatea specializată în trafic de antichități a biroului procurorului districtual din Manhattan. Cum au fost identificate și confiscate monedele Potrivit IAA, cele două piese au ajuns în SUA și au fost scoase la licitație. După ce unitatea israeliană a obținut informații despre vânzările potențiale, datele au fost transmise rapid autorităților americane, care au deschis o anchetă atât asupra caselor de licitații implicate, cât și asupra vânzătorilor. În urma strângerii rapide de probe, monedele au fost confiscate din casa de licitații pentru a fi returnate Israelului. De ce contează: piese „interzise la export” și cu statut de importanță națională Prima monedă, bătută la Ierusalim în perioada ultimului rege hasmonean, Matatia Antigon (40–37 î.Hr.), are pe o față o reprezentare a menorei cu șapte brațe din Templul din Ierusalim, iar pe cealaltă masa pâinilor punerii înainte. IAA susține că este una dintre cele mai timpurii reprezentări artistice ale menorei și singura monedă evreiască ce ilustrează candelabrul cu șapte brațe. Din cauza rarității și a faptului că marchează finalul independenței hasmoneene, acest tip de monedă este definit drept „obiect de importanță națională” și nu poate fi exportat din Israel. A doua monedă este un tetradrahm de argint din perioada persană, vechi de peste 2.500 de ani, bătut la Ascalon (Ashkelonul de astăzi). Este „a doua de acest fel găsită vreodată”, ceea ce o plasează printre cele mai rare monede antice emise pe teritoriul Israelului; cealaltă piesă similară se află în colecția de monede a Muzeului Israelului. Și aceasta este interzisă la scoaterea din țară, potrivit IAA. Designul este inspirat de tetradrahmul atenian, o monedă-standard în estul Mediteranei în acea perioadă: pe o parte apare zeița Atena cu coif, iar pe cealaltă o bufniță cu aripile desfăcute; deasupra bufniței apar literele „Aleph” și „Nun” în scriere feniciană, abreviere pentru Ascalon. Mesajul autorităților: trafic alimentat de bani, combătut prin parteneriate La ceremonia de predare, colonelul Matthew Bogdanos , șeful unității de trafic de antichități din cadrul biroului procurorului districtual din Manhattan, a descris cazul drept un exemplu de colaborare care ar putea deveni model pentru recuperarea patrimoniului cultural jefuit. „Aceste monede extraordinare reprezintă o parte importantă a istoriei care, în sfârșit, se întoarce acasă.” Din partea israeliană, Dr. Eitan Klein, director adjunct al unității IAA de prevenire a furturilor, a spus că piața ilegală de antichități este un fenomen internațional care nu poate fi limitat fără cooperare între state și agenții de aplicare a legii. Un inspector IAA, arheologul Ilan Hadad, a numit comerțul ilegal cu antichități un „motor economic” care stimulează jefuirea siturilor și produce „daune incalculabile” patrimoniului. Ministrul patrimoniului, Amichai Eliyahu, a salutat returnarea monedelor și cooperarea SUA, afirmând că furtul de antichități urmărește „ștergerea” istoriei. „Furtul de antichități este o încercare de a șterge această istorie a noastră și de a ne tăia de rădăcini.” Pentru piața de artă și casele de licitații, cazul semnalează un risc operațional și juridic: obiectele cu statut de „interzis la export” pot fi urmărite, confiscate și repatriate chiar și după ce intră în circuitul comercial internațional, dacă autoritățile au informații și acționează coordonat. [...]
Ungaria își propune adoptarea euro până în 2030 , iar noul ministru de finanțe spune că vrea să deblocheze „în câteva luni” fondurile înghețate de Uniunea Europeană și să îndeplinească toate criteriile necesare, potrivit Profit . Miza economică este dublă: acces la bani europeni și o ancoră de disciplină fiscală într-o perioadă în care Budapesta se confruntă cu deficit în creștere și o economie fragilă. Schimbarea de direcție vine după alegerile din 12 aprilie, când premierul Peter Magyar l-a înlăturat pe Viktor Orban, după 16 ani la putere. Noul guvern preia, conform descrierii lui Magyar, o „moștenire dramatică”, într-un context de presiuni bugetare și creștere economică slabă. Fondurile UE și euro, legate de aceeași agendă Noul ministru de finanțe, Andras Karman , s-a angajat să deblocheze fondurile înghețate de UE într-un orizont de câteva luni și să urmărească îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro până în 2030. În termeni practici, obiectivul presupune o ajustare a politicilor economice astfel încât Ungaria să se alinieze condițiilor cerute pentru intrarea în zona euro. Control politic mai strict asupra miniștrilor În paralel, premierul Peter Magyar a acordat drepturi de veto asupra legislației pentru patru miniștri, inclusiv pentru ministrul de finanțe. Măsura indică o centralizare a deciziei în executiv, într-un moment în care guvernul încearcă să accelereze schimbările de politică economică. Context: deficit în creștere și economie abia ieșită din stagnare Ungaria a moștenit un deficit bugetar în creștere și o economie care „abia a ieșit din stagnare”, iar perspectiva este complicată de noi dificultăți asociate conflictului din Orientul Mijlociu, notează Reuters, citată de Profit. Ce urmează rămâne condiționat de două variabile pe care materialul nu le detaliază: capacitatea guvernului de a convinge instituțiile europene să deblocheze fondurile într-un termen scurt și ritmul în care poate livra ajustările necesare pentru ținta euro 2030. [...]
O postare a Casei Albe a transformat o fotografie cu Marco Rubio, aflat în drum spre Beijing, într-un mesaj politic cu încărcătură simbolică , după ce oficialul american a apărut într-un trening identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la momentul capturării sale de un comando american, potrivit Antena 3 . Imaginea îl arată pe secretarul de stat american la bordul avionului prezidențial Air Force One , în drum spre China, unde urmează întâlnirea dintre președintele Donald Trump și omologul său chinez, Xi Jinping . Detaliul vestimentar a fost amplificat chiar de Casa Albă: directorul pentru comunicare Steve Cheung a scris pe platforma X că Rubio poartă „modelul Nike Tech ‘Venezuela’”. „Secretarul Rubio poartă modelul Nike Tech ‘Venezuela’ la bordul Air Force One!” De ce contează: semnal de comunicare politică, în plină deplasare diplomatică Dincolo de aspectul anecdotic, episodul indică o strategie de comunicare în care simbolurile sunt folosite pentru a întări o narațiune politică, chiar în contextul unei deplasări cu miză diplomatică majoră. Fotografia a devenit rapid virală pe rețelele sociale, în special în rândul activiștilor republicani și al funcționarilor de la Casa Albă. Potrivit materialului, treningul este identic cu cel purtat de liderul venezuelean Nicolas Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, conform fotografiilor publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social. Antena 3 notează că informația este relatată de EFE, prin Agerpres. Context: Rubio, asociat cu linia dură față de Caracas Înainte de arestarea lui Maduro, Rubio a fost unul dintre cei mai critici oficiali americani la adresa guvernului de la Caracas, pe care l-a numit „nelegitim” și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitala țării. În același timp, Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt menționați în sondaje și în presa locală drept două dintre opțiunile republicane vizibile pentru alegerile prezidențiale din 2028, mai arată articolul. Trump a declarat la începutul lui 2026 că ambii sunt „mari lideri”, dar a sugerat că unul dintre ei este mai „diplomat” decât celălalt, referindu-se la secretarul de stat. [...]
