Știri
Știri din categoria Externe
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă, un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24, care citează o relatare Financial Times bazată pe surse.
Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale.
Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei.
Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă.
Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean.
„I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times.
În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times.
Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei.
Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas.
Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia.
Recomandate
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Rusia susține că a lovit ținte ale industriei militare ucrainene, inclusiv la Kiev , într-un atac nocturn descris drept „masiv”, care a afectat și infrastructura energetică, potrivit Agerpres . În capitala Ucrainei, o dronă rusească ar fi lovit un bloc de locuințe, incident soldat cu o victimă și cinci răniți, conform primarului orașului. În primele ore ale zilei de joi s-au auzit explozii la Kiev, a relatat un martor pentru Reuters . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că o femeie a fost ucisă, iar cinci persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu nouă etaje din cartierul Solomianski, provocând un incendiu. Ținte declarate: fabrici de rachete și drone, plus stații electrice Ministerul Apărării de la Moscova a transmis, într-un comunicat, că ar fi lovit: o fabrică de rachete la Kiev; un atelier de asamblare a dronelor; o fabrică de combustibil pentru rachete în regiunea capitalei ucrainene; stații electrice în regiunea Jîtomîr (vestul Ucrainei). Separat, un oficial ucrainean local a declarat pe Telegram că atacurile rusești au avariat și infrastructura energetică și civilă în regiunea Rivne, în nord-vestul Ucrainei. Schimb de atacuri cu drone și pe teritoriul Rusiei La Moscova, primarul Serghei Sobianin a afirmat pe Telegram că apărarea antiaeriană a doborât cinci drone ucrainene care se îndreptau spre capitala Rusiei. Ministerul rus al Apărării a precizat că, în total, 71 de drone ucrainene au fost doborâte pe teritoriul Rusiei în timpul nopții. [...]
UE este presată să desemneze rapid un negociator unic pentru discuțiile Ucraina–Rusia , însă numele aflate pe „lista scurtă” riscă să nu strângă consensul celor 27, potrivit Digi24 . Tema urmează să fie în centrul summitului liderilor europeni de la Dublin, pe fondul solicitărilor venite atât din partea SUA, cât și a Ucrainei. Miza este una de guvernanță și credibilitate: fără un mandat și o voce comună, UE riscă să rămână marginalizată într-un proces care îi afectează direct securitatea, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani, iar Europa cere de mult timp un loc la masa negocierilor. Două nume avansate: Antonio Costa și Kaja Kallas Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru AFP că există deja un acord asupra persoanelor vizate pentru a reprezenta UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentul invocat este legat de rolurile instituționale: Costa ar reprezenta ansamblul statelor membre, iar Kallas ar acoperi componenta de politică externă. Totuși, potrivit aceleiași analize, cele două nume „sunt departe de a întruni unanimitatea” în rândul statelor membre, existând temeri că ar putea fi considerate inacceptabile de Kremlin. Michal a respins această logică, susținând că UE ar trebui să fie reprezentată de persoane care „dau socoteală Europei” și nu de unele „în grațiile lui Putin”. Presiune de calendar din partea Kievului și semnal de la Washington Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să desemneze un reprezentant „până la sfârșitul lunii” și „nu mai târziu”, pentru continuarea tratativelor dintre Ucraina și Rusia. În paralel, emisarul american Jared Kushner a criticat incapacitatea Europei de a decide rapid, afirmând că desemnarea unei singure persoane care să vorbească în numele UE ar fi „o reușită” chiar mai mare decât obținerea acceptului Rusiei pentru includerea Europei în negocieri. Alte variante discutate în culise Pe lângă Costa și Kallas, analiza AFP citată de Digi24 menționează și alte opțiuni vehiculate: președintele finlandez Alexander Stubb, despre care se afirmă că joacă ocazional golf cu Donald Trump și conduce o țară cu o frontieră extinsă cu Rusia; premierul norvegian Jonas Gahr Store (Norvegia nu este membră UE), care ar fi discutat circa o oră și jumătate cu Vladimir Putin la sfârșitul lui octombrie, alături de Stubb; un posibil format de reprezentare cu Franța, Germania și Regatul Unit. În lipsa unei decizii, subiectul rămâne un punct de tensiune internă în UE, iar summitul de la Dublin este prezentat ca momentul în care divergențele dintre statele membre vor ieși din nou la suprafață. [...]
Rusia respinge ideea unei încetări a focului propuse de Europa, iar UE rămâne în afara mesei de negocieri la discuțiile din Abu Dhabi despre încheierea războiului din Ucraina, potrivit Bild . Mesajul a fost transmis public de ministrul rus de externe Serghei Lavrov , care a ironizat prezența delegațiilor europene în Emirate, deși acestea nu participă direct la negocieri. Lavrov a declarat, într-o conferință de presă la Moscova, că SUA, Rusia și Ucraina negociază „de dimineață” la Abu Dhabi, în timp ce Europa „nu este implicată direct”, deși a trimis reprezentanți. În relatarea publicației, Lavrov a comentat sarcastic deplasarea europenilor: „În privința participării europenilor: ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo în hotel.” Formatul de negocieri: SUA–Rusia–Ucraina, Europa doar „pe margine” Potrivit lui Lavrov, partea rusă ar fi fost informată de reprezentanții americani că negociatorii SUA intenționau să se coordoneze cu europenii înaintea discuțiilor trilaterale. Ministrul rus a ironizat această idee, susținând că ar fi făcut-o „aparent” pentru a se „molipsi” de „spiritul lor viu” și de „aspirația către o pace durabilă”. În același timp, a spus că Moscova consideră formatul drept „puțin promițător”, dar că nu se va amesteca. În același context, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a afirmat că partenerii europeni vor fi, deocamdată, doar informați „la margine”, conform articolului. Miza pentru Europa: sprijin major pentru Ucraina, fără loc la masă Materialul notează că, după ce SUA și-au redus substanțial ajutoarele pentru Ucraina sub Donald Trump, Europa a rămas „de departe” cel mai mare susținător politic, militar și financiar al Kievului, în special Germania. Totuși, deși la Abu Dhabi au fost trimiși reprezentanți ai guvernului german, ai Marii Britanii, Franței și Italiei, precum și ai UE și NATO, aceștia nu au dreptul să participe la negocieri. Poziția Rusiei: refuz explicit al unei încetări a focului Înaintea discuțiilor, Lavrov a transmis că Rusia nu va accepta propunerea europeană privind o încetare a focului. El a motivat că o pauză a luptelor ar oferi Ucrainei doar o „pauză de respiro”. Textul din sursă este întrerupt (fragment „trunchiat”), astfel că nu sunt disponibile în acest input detalii suplimentare despre conținutul complet al negocierilor sau despre eventuale concluzii ale întâlnirii. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
