Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski respinge retragerea din Donbas ca opțiune de negociere, argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi poziția militară a Ucrainei și ar afecta direct capacitatea de apărare pe termen scurt, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean a spus că retragerea din anumite părți ale Donbasului – din zone ale regiunii Donețk și dintr-o mică porțiune a regiunii Lugansk – ar fi „iresponsabilă” și ar echivala cu o „înfrângere strategică” pentru Forțele Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform, citat de Digi24.
În logica prezentată de Zelenski, o retragere ar însemna pierderea unor poziții care oferă avantaje defensive, inclusiv prin utilizarea zonelor urbanizate. El a susținut că, deși pot fi construite noi fortificații, acest lucru „necesită timp”, iar apărarea în localități este, în opinia sa, mai solidă decât liniile defensive ridicate în câmp deschis. Totodată, Zelenski a invocat impactul asupra moralului armatei și faptul că în zonă trăiesc aproximativ 200.000 de oameni.
„Cred că un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”, a spus Zelenski.
Zelenski a mai afirmat că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să pună capăt războiului, nici măcar într-un format de „menținere a statu-quo-ului”.
În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun de negociere, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea marca finalul fazei de luptă, urmat apoi de pași diplomatici.
Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski a spus că o astfel de deplasare ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite, argumentând că ar fi „lipsit de respect” să se meargă la Moscova fără o oprire la Kiev. El a adăugat că, dacă nu este posibilă o vizită în Ucraina, întâlnirile pot avea loc și în alte țări, iar esențial este „rezultatul”, nu locația.
Recomandate

Kievul respinge retragerea din Donbas ca premisă de negociere , avertizând că un astfel de pas ar slăbi poziția militară și ar afecta moralul trupelor, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că ieșirea din anumite zone din Donețk și din mica parte controlată de Ucraina în Lugansk ar echivala cu „o înfrângere strategică”. Declarațiile au fost făcute într-un interviu televizat, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, relatează Ukrinform, citată de news.ro. Zelenski afirmă că Rusia ar urmări retragerea Ucrainei din aceste regiuni și susține că, din punct de vedere operațional, o astfel de mișcare ar reduce capacitatea defensivă. De ce contează: costul operațional al unei retrageri Zelenski argumentează că retragerea ar însemna pierderea unor poziții consolidate și ar face armata „mai slabă”, chiar dacă, teoretic, ar putea fi construite noi fortificații. El subliniază însă că acest lucru „necesită timp” și compară avantajul apărării în zone urbanizate cu vulnerabilitatea liniilor defensive ridicate „în câmp deschis”. În același context, președintele ucrainean invocă și dimensiunea umană a deciziei, menționând populația din zonele vizate și pierderile deja înregistrate acolo, apreciind că „un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”. Negocieri și rolul SUA: armistițiu pe termen lung, apoi pași diplomatici Zelenski mai spune că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să oprească războiul nici măcar într-un format de tip „menținerea statu-quo-ului”. În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun în care „toți actorii serioși” să se angajeze, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea încheia faza militară a războiului, urmat de pași diplomatici. Mesaj către negociatorii americani: Kievul cere tratament egal Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski afirmă că aceasta ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite și critică ideea unor deplasări la Moscova fără o oprire la Kiev, pe care o consideră „lipsită de respect”. El adaugă că, dacă logistica este o problemă, întâlnirile ar putea avea loc și în alte țări, accentul fiind pus pe rezultat, nu pe locație. [...]

Rusia susține că a ocupat 1.700 km² din Ucraina de la începutul anului , o afirmație care, dacă se confirmă, indică o presiune operațională în creștere asupra „centurii de fortărețe” din Donbas și o extindere a luptelor spre nord și nord-est, potrivit Reuters . Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al forțelor armate ruse, a declarat în imagini publicate de Ministerul Apărării de la Moscova că, „de la începutul acestui an”, 80 de localități și „peste 1.700 km pătrați” au intrat sub controlul Rusiei. Reuters precizează că nu a putut verifica independent relatările de pe câmpul de luptă, iar Statul Major ucrainean nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Presiune pe axa Donbas: Sloviansk, Kramatorsk, Kostiantînivka Gherasimov a spus că „Gruparea Sud” atacă centura fortificată din Donețk, formată din orașele Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka. Potrivit acestuia, forțele ruse s-ar afla la circa 7–12 km de Sloviansk și Kramatorsk, iar unități ruse ar lupta deja în unele zone din Kostiantînivka. Extinderea operațiunilor spre Sumî și Harkiv În plus, generalul rus a afirmat că Rusia avansează în regiunea Sumî (nord) și în Harkiv (nord-est) pentru a crea ceea ce a numit o „zonă de securitate”. Diferențe între estimări și hărți pro-ucrainene În timp ce Moscova vorbește despre „peste 1.700 km²” cuceriți în 2026, hărți pro-ucrainene indică un avans rusesc de 592 km² în acest an, notează Reuters. Aceleași hărți arată că Rusia controlează 116.793 km², adică 19,35% din teritoriul Ucrainei, dar și că ritmul înaintării ruse a încetinit în 2026. Separat, comandantul ucrainean Oleksandr Sîrskîi a declarat la mijlocul lunii aprilie că forțele Kievului au recâștigat aproape 50 km² în martie, în contextul unor lupte de uzură. Context: controlul teritorial revendicat de Rusia Conform estimărilor ruse citate în material, Rusia ar controla aproximativ: 90% din Donbas; circa 75% din regiunile Zaporojie și Herson; porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk. Rusia controlează și Crimeea , anexată în 2014, teritoriu recunoscut internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea statelor. În lipsa unor confirmări independente, cifrele rămân revendicări ale părții ruse, însă ele conturează direcția operațională indicată de Moscova: presiune susținută în Donbas și consolidarea unor zone de contact în nord și nord-est. [...]

Volodimir Zelenski pune sub semnul întrebării credibilitatea efortului american de mediere după ce i-a acuzat pe emisarii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner de „lipsă de respect” față de Ucraina, pe fondul blocajului negocierilor de pace, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat luni unei emisiuni de știri, Zelenski a criticat faptul că cei doi emisari au mers la Moscova, dar nu au ajuns și la Kiev. „Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev.” Liderul ucrainean a spus că înțelege dificultățile unei deplasări într-o țară aflată în război, însă a subliniat că „și alții au făcut călătoria la Kiev”. Referindu-se la o posibilă vizită a emisarilor, Zelenski a adăugat: „Nu avem nevoie de asta, ei da.” Totodată, el a insistat că pentru Ucraina contează rezultatul discuțiilor, nu locul în care acestea au loc. Linii roșii pentru Kiev: fără retragere din Lugansk și Donețk Zelenski a respins din nou cererea Rusiei ca Ucraina să se retragă din regiunile estice Lugansk și Donețk, afirmând că o astfel de mișcare ar însemna „fără îndoială” o înfrângere strategică. În evaluarea sa, renunțarea la fortificațiile și linia defensivă dezvoltate acolo ar slăbi Ucraina, iar o retragere „ordonată” ar afecta și moralul armatei. Armistițiu pe linia actuală a frontului, „cea mai rapidă” cale Președintele ucrainean a mai declarat că cea mai rapidă modalitate de a opri războiul ar fi un armistițiu de-a lungul liniei actuale a frontului. Contextul descris de Agerpres indică o presiune susținută din partea Washingtonului pentru un acord de pace, însă negocierile ar fi blocate din februarie, din cauza războiului cu Iranul, care a deturnat atenția administrației americane. În acest interval, Witkoff și Kushner au mers de mai multe ori la Moscova pentru discuții cu președintele rus Vladimir Putin, iar o vizită la Kiev – așteptată după Paștele ortodox (12 aprilie) – nu a mai avut loc până acum. [...]

Germania și Franța caută o formulă de „pre-aderare” pentru Ucraina, dar fără bani și fără vot , ceea ce ar putea redesena, prin decizie politică, regulile de acces gradual la mecanismele UE, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: cum poate Uniunea să ofere semnale de integrare rapidă fără să deschidă anticipat bugetul comun și drepturile de decizie. Informația apare în contextul în care Financial Times scrie că Parisul și Berlinul ar fi respins propunerile Comisiei Europene de a „scurta” procesul de aderare, considerat lent și birocratic, în favoarea unor beneficii rapide pentru Kiev. Ce propun Germania și Franța: participare, dar fără drepturi de membru Germania ar lua în calcul un statut de „membru asociat”, care ar permite Ucrainei să participe la reuniunile miniștrilor și liderilor UE, însă fără drept de vot și fără acces automat la bugetul comun al Uniunii. În documentul citat, Berlinul ar argumenta că noul statut ar avea „o forță simbolică prin denumire” și ar putea fi acordat printr-o decizie politică a liderilor UE, evitând procedurile îndelungate. Franța ar descrie o variantă apropiată, sub forma unui „statut de stat integrat”, în care accesul la politica agricolă comună și la finanțarea europeană ar fi amânat până la aderarea deplină. De ce se discută acum: echilibrul politic din UE și temerile privind „aderarea rapidă” Materialul notează că recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orbán, care a vetat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, a alimentat speranțe de progres. Totuși, majoritatea statelor membre se tem că o cale rapidă pentru Ucraina și alți candidați ar putea afecta echilibrul politic al UE și ar diminua valoarea statutului de membru. Doi înalți funcționari ai Comisiei Europene au declarat pentru Financial Times că direcția generală a documentelor franceze și germane ar fi „probabil” apropiată de propunerea finală a UE pentru Ucraina. Reacția Kievului: „aderarea vagă” riscă să fie percepută ca un substitut Din partea Ucrainei, vicepremierul Taras Kachka, responsabil de integrarea europeană și euro-atlantică, a declarat pentru Financial Times că discuțiile cu Parisul, Berlinul și alte capitale sunt în desfășurare. Un alt oficial ucrainean, citat de aceeași publicație, a spus că Kievul se teme că un concept vag de aderare ar putea fi perceput de o populație obosită de război drept un înlocuitor slab pentru aderarea reală. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că Ucraina nu este interesată de o aderare parțială la UE, comparând ideea cu faptul că Europa nu și-ar dori o versiune „limitata” a armatei ucrainene. Potrivit European Pravda, UE nu a încheiat discuțiile privind posibilitatea aderării Ucrainei în 2027, însă nu există încă un plan convenit pentru proces. [...]

Mesajele lui Donald Trump despre blocada navală și „acordul” cu Iranul ridică miza economică a conflictului , printr-o presiune directă asupra exporturilor de petrol și a rutelor maritime, potrivit Stirile Pro TV . Președintele SUA a publicat luni 11 mesaje în mai puțin de o oră pe Truth Social , în care a susținut că „lucrurile merg foarte bine” și că armata americană s-a comportat „extraordinar” în conflictul cu iranienii. Trump a afirmat că „câștigă războiul cu Iranul CU MULT” și a criticat felul în care presa americană relatează despre război, menționând New York Times , Washington Post și Wall Street Journal. Blocada navelor și condiționarea ridicării ei de un „ACORD” În postările sale, Trump a vorbit despre o „blocadă americană” asupra tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, despre care a spus că „distruge complet Iranul”. Potrivit lui, SUA „nu o vor ridica până când nu va exista un «ACORD»”. Tot în acest context, Trump a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza situației, fără a oferi detalii suplimentare în mesajele citate de publicație. La un curs orientativ de 4,6 lei pentru un dolar, suma ar însemna aproximativ 2,3 miliarde lei pe zi. „Un acord relativ repede” și respingerea ideii de presiuni Într-o postare separată, președintele SUA a scris că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!”. În același timp, a negat că ar fi supus unor presiuni pentru a încheia un acord. „NU ESTE ADEVĂRAT!” Trump a mai afirmat că „conducerea iraniană” ar fi obligat sute de nave să se îndrepte spre Statele Unite – în special spre Texas, Louisiana și Alaska – pentru a-și livra petrolul, conform mesajelor sale prezentate de Stirile Pro TV. De ce contează Dincolo de retorica politică, accentul pus pe blocarea navelor și pe condiționarea ridicării blocadei de un acord indică o strategie de presiune economică, cu potențial de a afecta fluxurile de energie și costurile de transport maritim. Materialul nu oferă, însă, date independente care să confirme pierderile invocate sau amploarea efectivă a măsurilor descrise de Trump. [...]

Cuba confirmă reluarea contactelor directe cu SUA, un semnal rar într-un climat de tensiuni , potrivit Agerpres , care citează AFP. Autoritățile cubaneze au transmis că au avut „recent” discuții la Havana cu oficiali americani, fără a oferi detalii despre agenda întâlnirilor sau despre eventuale rezultate. Informația vine pe fondul unor „tensiuni puternice” între Cuba și Statele Unite, context în care confirmarea unor contacte la nivel oficial poate indica o încercare de menținere a canalelor de dialog deschise, chiar și în lipsa unor anunțuri concrete. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, elemente suplimentare despre participanți, calendar sau teme discutate. [...]