Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski respinge retragerea din Donbas ca opțiune de negociere, argumentând că o astfel de mișcare ar slăbi poziția militară a Ucrainei și ar afecta direct capacitatea de apărare pe termen scurt, în contextul intensificării discuțiilor despre pace, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean a spus că retragerea din anumite părți ale Donbasului – din zone ale regiunii Donețk și dintr-o mică porțiune a regiunii Lugansk – ar fi „iresponsabilă” și ar echivala cu o „înfrângere strategică” pentru Forțele Armate ale Ucrainei, relatează Ukrinform, citat de Digi24.
În logica prezentată de Zelenski, o retragere ar însemna pierderea unor poziții care oferă avantaje defensive, inclusiv prin utilizarea zonelor urbanizate. El a susținut că, deși pot fi construite noi fortificații, acest lucru „necesită timp”, iar apărarea în localități este, în opinia sa, mai solidă decât liniile defensive ridicate în câmp deschis. Totodată, Zelenski a invocat impactul asupra moralului armatei și faptul că în zonă trăiesc aproximativ 200.000 de oameni.
„Cred că un astfel de pas astăzi ar fi iresponsabil”, a spus Zelenski.
Zelenski a mai afirmat că, în convorbiri telefonice, Statele Unite și-au exprimat dorința de a continua comunicarea și negocierile, în timp ce Rusia „nu dă semne” că ar fi dispusă să pună capăt războiului, nici măcar într-un format de „menținere a statu-quo-ului”.
În viziunea sa, cea mai rapidă cale de a opri uciderile ar fi un format comun de negociere, cu un prim pas: un armistițiu pe termen lung, care ar putea marca finalul fazei de luptă, urmat apoi de pași diplomatici.
Comentând o posibilă vizită a negociatorilor americani în Ucraina, Zelenski a spus că o astfel de deplasare ar fi „mai necesară” pentru Statele Unite, argumentând că ar fi „lipsit de respect” să se meargă la Moscova fără o oprire la Kiev. El a adăugat că, dacă nu este posibilă o vizită în Ucraina, întâlnirile pot avea loc și în alte țări, iar esențial este „rezultatul”, nu locația.
Recomandate
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
Lovirea de către Ucraina a unui vas iranian cu „componente pentru drone și rachete” ridică miza pe ruta Caspică a livrărilor militare către Iran , potrivit The Jerusalem Post , care citează declarațiile ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevgen Korniychuk, într-un interviu pentru N12. Incidentul a avut loc sâmbătă, în Marea Caspică . Korniychuk a spus că nava lovită transporta componente pentru drone și rachete „în drum spre Iran”. Teheranul a susținut, în schimb, că vasul avea la bord bunuri civile și a acuzat Ucraina că încearcă să extindă războiul Rusia–Ucraina. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul într-o postare pe X (fostul Twitter), afirmând că Ucraina a efectuat „lovituri cu rază lungă în Marea Caspică”, inclusiv asupra unor nave folosite pentru transporturi de „marfă militară” care implică Iranul. De ce contează: Ucraina tratează transporturile către Iran ca ținte militare Ambasadorul a indicat că nu este prima dată când Ucraina lovește astfel de ținte și că se așteaptă ca asemenea acțiuni să se repete, pe motiv că Kievul consideră aceste transporturi drept ținte militare legitime. În aceeași intervenție, Korniychuk a afirmat că Israelul și Ucraina „luptă împotriva aceluiași inamic”, descriind situația ca părți diferite ale „aceluiași ax al răului”. Context: declarațiile lui Trump despre Rusia și livrările către Iran Materialul notează și o declarație recentă a președintelui american Donald Trump , publicată vineri pe Truth Social, potrivit căreia Vladimir Putin l-ar fi asigurat că Rusia nu vinde arme Iranului. Trump a adăugat că, dacă acest lucru s-ar întâmpla, „ar fi foarte rău pentru ei” și „cu siguranță nu în interesul lor”. Informațiile despre încărcătura navei se bazează pe declarațiile ambasadorului ucrainean; articolul nu indică o confirmare independentă a conținutului transportului. [...]
Ucraina a lovit ținte industriale și energetice în Rusia, la peste 1.200 km de frontieră , într-o escaladare operațională care vizează direct lanțul de aprovizionare al armatei ruse și infrastructura de combustibili, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că atacurile din cursul nopții au vizat inclusiv nave din Marea Caspică . Zelenski a încadrat acțiunile în strategia de răspuns prin „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” la bombardamentele rusești asupra populației civile. Ținte cu relevanță industrială și energetică Conform declarațiilor liderului de la Kiev, printre obiectivele lovite se numără: o uzină din regiunea Kirov, situată la aproximativ 1.200 de kilometri de frontiera Ucrainei, despre care Zelenski afirmă că furnizează componente pentru armamentul rusesc; o rafinărie de petrol din Tiumen; un centru logistic în Ekaterinburg; un depozit de combustibil din regiunea Rostov-pe-Don. Marea Caspică: lovituri asupra transporturilor militare Zelenski a mai afirmat că, în Marea Caspică, au fost lovite nave folosite pentru transportul de încărcături militare „în relația cu Iranul”, precum și o navă de război rusă. Detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau confirmări independente nu sunt prezentate în informațiile citate. Context: atac aerian rusesc cu drone și rachete Replica ucraineană vine după un nou atac aerian rusesc de amploare, lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, în care au fost folosite 157 de drone și două rachete ghidate, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea lovi din nou masiv cu rachete în 48 de ore , pe fondul unor semnale că Moscova pregătește pentru toamnă un nou val de mobilizare, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski citate de news . Miza imediată este una operațională: autoritățile de la Kiev cer populației să respecte alertele aeriene, în timp ce armata își calibrează apărarea și loviturile „preventive”. În discursul video către națiune, Zelenski a spus că a primit „informații clare” de la serviciile de informații ucrainene și de la parteneri că Rusia „a pregătit rachete” pentru un nou atac masiv. Potrivit lui, datele preliminare indică o fereastră de până la 48 de ore pentru producerea loviturii. „Vă rog să aveţi grijă de voi şi să acordaţi atenţie semnalelor de alarmă aeriană.” Mobilizare „semnificativă” în toamnă: semnal despre prelungirea războiului Pe lângă riscul imediat al unui atac cu rachete, Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti „ un val de mobilizare ” în această toamnă, descris ca fiind „destul de semnificativ”. În interpretarea liderului ucrainean, acesta ar fi un indiciu că Moscova nu este dispusă să intre în negocieri, mai ales în condițiile în care, susține el, nu este avantajată de situația de pe front și nu a mai reușit să avanseze semnificativ. Zelenski a argumentat că Rusia ar avea nevoie de mai mulți oameni pentru a continua asalturile, afirmând că „rușii pierd pe front mai mulți soldați decât recrutează”, iar președintele Vladimir Putin ar intenționa să intensifice atacurile și să extindă războiul. Răspunsul Kievului: apărare „la toate nivelurile”, inclusiv lovituri în adâncime În fața acestor riscuri, Zelenski a cerut o apărare „preventivă” pe mai multe planuri, de la front la diplomație. El a inclus explicit continuarea atacurilor ucrainene „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, precum și lovituri asupra sectorului energetic și eforturi diplomatice. Declarațiile vin după „o nouă zi de atacuri ruse asupra Ucrainei”, despre care Zelenski a spus că s-au soldat cu „cel puțin 15 morți”, conform aceleiași surse. Context: precedentul mobilizării din 2022 și recrutările ulterioare În material este reamintit că, la finalul lui septembrie 2022, Rusia a lansat un val de mobilizare care a dus la înrolarea a aproximativ 300.000 de rezerviști și a contribuit la stabilizarea frontului, în timp ce „sute de mii” de ruși ar fi părăsit țara pentru a evita mobilizarea. Ulterior, autoritățile ruse ar fi recrutat zeci de mii de soldați pe bază de voluntariat, promițând salarii mari și beneficii sociale. Separat, este menționat că, în ultimele luni, Kievul ar fi încetinit înaintarea trupelor ruse și ar fi intensificat atacurile asupra obiectivelor industriale din Rusia și asupra logisticii armatei ruse. [...]
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
