Știri
Știri din categoria Externe
Rusia condiționează reluarea negocierilor trilaterale de retragerea Ucrainei din părți ale Donbasului, o poziție care menține blocajul diplomatic și reduce șansele unei dezescaladări pe termen scurt, potrivit Kyiv Post.
Moscova a transmis că noi discuții în format SUA–Ucraina–Rusia sunt „puțin probabile” dacă Kievul nu își retrage trupele din zone ale regiunii Donbas aflate sub control ucrainean. Declarația îi este atribuită consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov, care, citat de The Moscow Times, a spus că, în condițiile actuale, continuarea acestui format ar fi „neavenită”.
Ușakov a susținut că un astfel de pas ar duce, în viziunea Moscovei, la suspendarea ostilităților și ar deschide perspectiva unor discuții „serioase” pentru o înțelegere pe termen lung.
De partea ucraineană, Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a respins cererea, afirmând – potrivit Ukrinform – că declarațiile ar indica lipsa intenției Rusiei de a opri războiul, în condițiile în care Ucraina refuză să părăsească „propriul pământ”.
În aceeași logică, Kovalenko a susținut că Moscova ar urmări concesii care să-i permită continuarea operațiunilor milititare.
Ușakov a mai spus că nu au existat contacte suplimentare în formatul trilateral din februarie, după mai multe runde de întâlniri la Geneva, adăugând că Washingtonul ar fi concentrat pe alte priorități.
În paralel, canalele de discuție cu partenerii americani rămân active: secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să se deplaseze joi în SUA pentru discuții, iar președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că dialogul cu oficiali americani continuă, cu accent pe chestiuni umanitare, eforturi diplomatice cu Rusia și aranjamente de securitate pentru întărirea apărării Ucrainei.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
Negocierile trilaterale SUA–Rusia–Ucraina de la Abu Dhabi au intrat în prelungiri , după ce prima rundă s-a încheiat în circa patru ore și urmează să fie reluată miercuri, potrivit Mediafax . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că discuțiile se mută rapid de la „format” la conținut: măsuri umanitare, dezescaladare și, mai ales, garanții de securitate pe termen lung – elemente care pot influența percepția de risc în regiune. Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile vor continua a doua zi, iar secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți drept „foarte productive”, cu mențiunea că rămân „multe aspecte de rezolvat”. Rubio a indicat și o posibilă extindere a formatului, afirmând că, în cele din urmă, partenerii europeni ar trebui să fie incluși la masa negocierilor, invocând rolul lor în soluționarea pe termen lung. Ce spune Kievul că s-a discutat în prima zi Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-o postare pe platforma X, temele abordate de echipa sa în prima zi de negocieri. Potrivit acestuia, întâlnirea trilaterală a fost „constructivă” și „destul de substanțială”, iar discuțiile au vizat: parametrii posibili ai unor măsuri umanitare; eliberarea prizonierilor, prezentată ca prioritate; conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și condițiile pentru funcționarea lor pe termen lung; „instrumente concrete” pentru a preveni reluarea războiului; necesitatea unor măsuri de dezescaladare. Miza de reglementare și securitate: „arhitectura” postbelică În paralel, Europa și SUA au convenit să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru continent, care să ofere garanții Ucrainei după război și să reducă riscul unor noi conflicte, potrivit a două declarații „aproape identice” – una a emisarului american Steve Witkoff și cealaltă a Consiliului European. Din perspectiva impactului, faptul că discuțiile continuă și că agenda include explicit garanții de securitate și reducerea riscului de conflict sugerează că următoarele runde vor testa nu doar disponibilitatea politică, ci și capacitatea părților de a contura mecanisme aplicabile pe termen lung. [...]
Atacurile rusești asupra rețelei electrice riscă să blocheze servicii vitale în Kiev , inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea canalizării, ceea ce ar putea împinge capitala Ucrainei spre o criză sanitară în plină iarnă, potrivit Digi24 . Pe fondul întreruperilor tot mai frecvente, locuitorii își fac provizii de alimente, apă și baterii, iar autoritățile se acuză reciproc că nu au pregătit orașul pentru sezonul rece. Întreruperile de curent au devenit parte din rutina zilnică: activitățile sunt planificate în funcție de un program al penelor, anunțat de regulă cu o zi înainte. Nici acesta nu oferă însă predictibilitate, pentru că noi lovituri pot schimba oricând intervalele fără electricitate. Atacurile din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă. Pentru persoanele vulnerabile, efectele sunt imediate. Un locuitor a relatat că a așteptat peste patru ore revenirea curentului ca să poată folosi liftul și să-și ducă mama, imobilizată, în apartamentul de la etajul 13. În paralel, atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temeri privind aprovizionarea, iar unele familii cumpără produse neperisabile și apă. Efectul în lanț: de la electricitate la canalizare Miza operațională depășește disconfortul lipsei de lumină sau imposibilitatea folosirii aparatelor electrice: mai multe servicii esențiale depind de alimentarea cu energie. În acest context, experții avertizează că sistemul de canalizare poate deveni un punct critic, deoarece stațiile de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate. În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu riscul refulării apelor uzate și al apariției unor probleme sanitare într-un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina atrage atenția că o parte din infrastructură este învechită, iar loviturile asupra rețelei electrice pot opri pompele; alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar atacurile din 3 noiembrie au produs întreruperi deosebit de severe. Schimbarea tacticilor rusești complică și mai mult protecția infrastructurii: potrivit președintei organizației de analiză energetică DiXi Group, sunt folosite tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed utilizate anterior. În plus, atacurile vizează nu doar producția de electricitate, ci și liniile de transport, ceea ce poate prelungi penele până la finalizarea reparațiilor. Dispută politică pe pregătirile de iarnă și presiune publică Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, pregătirile pentru iarnă au devenit subiect de conflict între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko . La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, afirmând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că nu au fost luate toate măsurile necesare. Kliciko a respins acuzațiile și a susținut că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului, acuzând totodată lipsa fondurilor promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate. Nemulțumirea se vede și în stradă: la 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei, cerând demisia primarului și reclamând întârzieri la reparațiile clădirilor avariate, probleme legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare. În lipsa unor garanții privind încălzirea, unii locuitori spun că au strâns bani pentru a cumpăra un generator, iar alții au ales să părăsească temporar orașul. În acest tablou, riscul major pentru iarnă nu mai este doar durata întreruperilor, ci posibilitatea ca serviciile esențiale ale capitalei să nu mai poată funcționa dacă vor urma bombardamente masive asupra infrastructurii energetice. [...]
Ucidera unui colonel rus într-un atentat cu mașină-capcană lângă Sankt Petersburg ridică din nou miza riscurilor de securitate internă pentru aparatul militar rus , într-un context în care astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de protecție și anchete cu impact operațional. Informațiile sunt relatate de Digi24 , care citează presa locală și RBC Ukraine. Potrivit publicației, colonelul din Forțele Armate Ruse a murit joi, după ce un dispozitiv exploziv a detonat în apropierea Sankt Petersburgului. Incidentul a avut loc în timp ce ofițerul se afla într-un autoturism, iar explozia a fost tratată ca un atac țintit. Ce se știe despre atac și anchetă Presa rusă Fontanka, citată în material, a relatat că explozibilul ar fi fost amplasat sub vehicul și detonat de la distanță. Atacul s-a produs în zona șoselei Kolpinskoye, în districtul Pușkinski, în apropiere de localitatea Șușari (Shushary), conform informațiilor preluate și de RBC Ukraine. Comitetul de Investigații al Rusiei a deschis un dosar penal pentru omor, notează Digi24. Cine ar fi victima, potrivit presei Autoritățile nu au comunicat oficial identitatea, însă mai multe publicații locale au indicat că ar fi vorba despre un colonel din Armata a 6-a a Forțelor Aeriene și de Apărare Aeriană, care ar fi ocupat funcția de navigator-șef. În paralel, RBC Ukraine și Fontanka sunt menționate ca surse ale detaliilor privind circumstanțele exploziei și poziția militară atribuită victimei. De ce contează: presiune pe securitatea internă și pe lanțul de comandă Un astfel de atac, dacă se confirmă ca fiind țintit împotriva unui ofițer de rang înalt, poate determina: întărirea măsurilor de protecție pentru personalul militar și de securitate, inclusiv proceduri de deplasare și verificare a vehiculelor; intensificarea anchetelor și a controalelor interne în zonele sensibile; potențiale efecte asupra continuității operaționale, prin pierderea unor cadre cu rol specializat. Digi24 plasează incidentul în seria mai largă a atacurilor în care au fost uciși comandanți ruși de la începutul războiului din Ucraina, cu trimitere la un material de context despre „militari ruși” publicat anterior de aceeași publicație. [...]
