Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul transmite că un acord de pace în Ucraina rămâne „foarte departe”, temperând așteptările privind o prelungire rapidă a armistițiului de trei zile, potrivit HotNews. Mesajul are relevanță directă pentru perspectiva de stabilizare în regiune, într-un moment în care Washingtonul apasă pentru rezultate rapide.
Declarația vine după ce Donald Trump și-a exprimat speranța ca armistițiul dintre 9 și 11 mai să rămână în vigoare mai mult timp. Kremlinul a indicat însă că negocierile sunt practic în impas și că problemele sunt „extrem de complicate”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că este „de înțeles” că partea americană „se grăbește”, dar a insistat că drumul către un acord de pace este lung și plin de detalii dificile.
Trump a scris pe Truth Social că armistițiul ar include suspendarea tuturor „activităților cinetice” și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Ulterior, el a declarat că și-ar dori „o prelungire semnificativă” și că „ar putea fi posibil”.
Dinspre Moscova, poziția comunicată este că înțelegerea este valabilă strict trei zile, iar discuțiile rămân blocate.
Yuri Ușakov, consilier pe politică externă al Kremlinului, a afirmat că negocierile „vor fi probabil reluate”, dar că nu este clar când. El a reiterat că armistițiul de Ziua Victoriei este prevăzut să dureze 9, 10 și 11 mai.
În context, HotNews notează că războiul durează de peste patru ani, iar forțele ruse nu au reușit să cucerească întreaga regiune Donbas, în estul Ucrainei, unde trupele Kievului au fost împinse înapoi până la o linie de orașe-fortărețe.
Recomandate
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
Donald Trump spune că armistițiul de trei zile dintre Rusia și Ucraina ar putea fi prelungit , pe fondul unui acord de schimb de prizonieri negociat cu sprijinul Washingtonului, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dacă pauza anunțată pentru 9–11 mai poate deveni un „pod” către o oprire mai amplă a luptelor, în condițiile în care ambele părți continuă să se acuze reciproc de încălcări. Trump a declarat, într-o discuție cu reporterii ale cărei remarci au fost publicate de Departamentul de Stat al SUA, că încetarea focului „ar putea” dura mai mult decât cele trei zile planificate. El a spus că și-ar dori oprirea războiului și a descris conflictul drept cel mai grav, ca pierderi umane, de la Al Doilea Război Mondial, invocând cifra de „25.000 de tineri soldați în fiecare lună”. Ce include acordul: armistițiu limitat și schimb de prizonieri Conform informațiilor din articol, înțelegerea anunțată joi prevede: o încetare temporară a focului în perioada 9–11 mai ; un schimb reciproc de 1.000 de prizonieri de război pentru 1.000 . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat aranjamentul și a indicat că schimbul de prizonieri ar urma să aibă loc pe 9 mai , menționând și armistițiul pentru 9–11 mai. Dimensiunea operațională: securizarea paradei de la Moscova Kyiv Post notează că Ucraina a acceptat oficial să nu perturbe parada de Ziua Victoriei din Moscova ca parte a aranjamentului de armistițiu. Evenimentul din 9 mai este prezentat ca unul dintre cele mai importante momente simbolice pentru Kremlin, legat de comemorarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Context: atacuri cu drone și neîncredere între părți Armistițiul vine după zile de escaladare a atacurilor cu drone și după acuzații reciproce privind încălcări ale unor încetări ale focului anunțate unilateral anterior. Ucraina a acuzat Rusia că a ignorat o propunere de încetare a focului susținută de Kiev, în timp ce Moscova a acuzat Ucraina de lovituri repetate cu drone pe teritoriul rus. În același context, Reuters a relatat că luptele și atacurile aeriene au continuat chiar în timp ce armistițiul era negociat, ceea ce, potrivit materialului, evidențiază nivelul ridicat de neîncredere dintre cele două părți. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există o confirmare că armistițiul va fi extins dincolo de 11 mai. Declarațiile lui Trump indică o deschidere pentru prelungire, însă rămâne de văzut dacă schimbul de prizonieri și respectarea pauzei de trei zile pot crea condiții pentru discuții mai largi, în pofida acuzațiilor persistente de încălcare a înțelegerilor. [...]
Rusia a folosit parada de Ziua Victoriei ca platformă de semnal politic extern , printr-un program la Moscova care a inclus prezențe din străinătate venite „din proprie inițiativă” și o serie de întâlniri bilaterale la Kremlin, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a spus că Rusia nu a invitat „în mod special” niciun demnitar străin la paradă, dar că unele personalități au anunțat că vor participa, conform agenției ruse TASS. Cine a fost prezent și ce urmează în agenda de la Kremlin După parada din Piața Roșie , a fost programată o recepție la Kremlin, în onoarea celei de-a 81-a aniversări a Zilei Victoriei, la care au participat șefi ai delegațiilor străine și invitați ai evenimentelor comemorative, relatează TASS. Printre participanții menționați se numără președinții Kazahstanului (Kassim-Jomart Tokaiev), Laosului (Thongloun Sisoulith), Uzbekistanului (Șavkat Mirziioiev), Osetiei de Sud (Alan Gagloiev), prim-ministrul Slovaciei ( Robert Fico ), conducătorul suprem al Malaeziei (Sultan Ibrahim) și Milorad Dodik, prezentat drept președinte al Alianței Social-Democraților Independenți din Republicii Srpska. În continuare, sunt planificate întâlniri bilaterale ale lui Vladimir Putin cu mai mulți dintre acești lideri, inclusiv cu Robert Fico și Sultan Ibrahim, precum și discuții cu reprezentanți ai Republicii Srpska. Digi24 notează că sunt anunțate și întrevederi cu lideri din Abhazia și Osetia de Sud. Mesajele și momentele-cheie ale paradei Potrivit relatării preluate de Digi24 din TASS, Putin și lideri străini au depus flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, după parada militară din Piața Roșie. Un element notabil al evenimentului a fost participarea, pentru prima dată, a unui detașament de militari nord-coreeni care a mărșăluit în Piața Roșie, conform TASS. Agenția mai afirmă că Putin a lăudat „profesionalismul” soldaților nord-coreeni și susține că aceștia „au demonstrat curaj” în timpul „eliberării regiunii Kursk” de sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Discursul lui Vladimir Putin din timpul paradei a durat 8,5 minute, potrivit TASS, iar după încheierea ceremoniei acesta a discutat cu veterani și militari aflați în tribune. Parada a fost încheiată de echipele de acrobație aeriană „Ruski Vitiazi” și „Striji”, care au survolat Piața Roșie. [...]
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa , pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres , care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume. Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” ( Alliance of Democracies Foundation ), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite. Ce arată indicatorii din sondaj Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate: percepția netă asupra SUA a coborât la -16% , de la +22% în urmă cu doi ani; SUA se situează sub Rusia (-11%) ; și sub China (+7%) . Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China. De ce contează: presiune pe relația transatlantică și pe agenda economică Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO. În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului. În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate. Metodologie și calendar Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie , pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări . Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări . Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai , potrivit Reuters, citată de Agerpres. [...]
Parada de 9 mai de la Moscova a fost redusă drastic din „motive operaționale”, semn al presiunii de securitate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Adevărul . Evenimentul s-a încheiat după 45 de minute, iar discursul lui Vladimir Putin a durat sub 10 minute; defilarea nu a inclus tehnică militară, fiind încheiată cu un spectacol aerian. Formatul restrâns a fost justificat public de Kremlin prin nevoia de siguranță. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că parada nu este una aniversară și că reducerea are legătură cu „situația actuală”, accentul fiind pus pe securitatea oamenilor și a orașului. Ce a transmis Putin și ce a lipsit din paradă În discurs, Putin a prezentat războiul din Ucraina drept o cauză „justă” și a lăudat armata rusă, susținând că aceasta se confruntă cu „o forță agresivă” sprijinită de NATO. El a invocat pierderile „uriașe” ale Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial ca argument de mobilizare pentru soldații ruși implicați în conflictul actual, notează The Telegraph, citat de Adevărul. Elementele care au ieșit în evidență prin absență sau prezență, conform relatării: fără tancuri și echipamente militare grele în Piața Roșie; fără convoi de vehicule militare și fără participarea cadeților de la Suvorov și Nahimov (în „știrea inițială”); prezența unor soldați nord-coreeni , descrisă ca semn al cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord; final cu defilare aeriană (avioane Su-30 și MiG-29, urmate de șase aeronave Su-25). După discurs, Putin a fost filmat depunând flori la Mormântul Soldatului Necunoscut , alături de liderii străini invitați, apoi părăsind parada. A venit la ceremonie împreună cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Contextul de securitate: amenințări și armistiții contestate Potrivit Reuters, citat de Adevărul, Rusia a organizat „cea mai restrânsă” paradă de Ziua Victoriei din ultimii ani pe fondul amenințării unui atac din partea Ucrainei. În același context, Moscova a avertizat că o eventuală perturbare a evenimentului ar duce la un atac masiv cu rachete asupra Kievului și le-a transmis diplomaților străini că ar trebui să-și evacueze personalul din capitala ucraineană în cazul unui astfel de atac. Tot Reuters, citat de publicație, descrie măsuri de securitate stricte la Moscova, cu drumuri blocate în jurul centrului capitalei și soldați înarmați vizibili în dispozitivele de pază. În plan diplomatic, materialul menționează că Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de încălcarea unor armistiții unilaterale, iar președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de trei zile (sâmbătă–luni), susținut de Kremlin și de Kiev; cele două părți ar fi convenit și un schimb de 1.000 de prizonieri. De ce contează Reducerea paradei – tradițional un instrument de demonstrație militară și de mesaj politic intern și extern – indică faptul că riscul operațional și presiunea de securitate au ajuns să influențeze direct un eveniment simbolic major al Kremlinului . În paralel, discursul lui Putin a păstrat linia de justificare a războiului și de confruntare retorică cu NATO, în timp ce măsurile de protecție din jurul evenimentului sugerează o preocupare crescută pentru vulnerabilități în capitală. [...]
Vladimir Putin a legat din nou războiul din Ucraina de „întregul bloc NATO”, într-un mesaj menit să justifice intern continuarea conflictului și să susțină ideea unei confruntări mai largi cu Occidentul, potrivit The Economist . Declarațiile au fost făcute în Piața Roșie , în timpul paradei de Ziua Victoriei , unde liderul de la Kremlin a spus că armata rusă „continuă să avanseze” în Ucraina, „în ciuda sprijinului acordat inamicului” de către NATO. Putin a prezentat operațiunea din Ucraina – numită în Rusia „operațiune militară specială” – ca o continuare a tradiției militare sovietice din al Doilea Război Mondial și a insistat pe ideea de unitate națională ca „cheie a succesului” pentru Rusia. În același registru, a susținut că „loialitatea față de Patrie este adevărul suprem” și a încheiat cu mesajul că „victoria a fost și va fi întotdeauna a noastră”. Mesajul central: războiul, prezentat ca test de rezistență națională În discurs, Putin a încadrat conflictul actual într-o narațiune de mobilizare, în care „soarta țării” ar fi decisă nu doar pe front, ci și „în spatele frontului”, prin contribuția mai multor categorii sociale – de la muncitori și ingineri la medici, profesori, voluntari, antreprenori și filantropi. Totodată, el a afirmat că, indiferent de schimbările de tehnică și metode de luptă, „esențialul rămâne neschimbat”, iar garanția succesului ar fi „forța morală și etică”, „unitatea” și capacitatea de a rezista „oricărei provocări”. Documentarea discursului: text integral publicat de TASS și Kremlin Agenția de presă rusă TASS a publicat textul integral al discursului, care este disponibil și pe site-ul Kremlinului, la adresa indicată în material: Kremlin . În forma prezentată, mesajul de Ziua Victoriei a combinat referințe istorice la „Marele Război Patriotic” (1941–1945) cu justificarea războiului din Ucraina și cu acuzația că Rusia s-ar confrunta cu o forță „susținută de întreg blocul NATO”. [...]
