Știri
Știri din categoria Externe

Semnalele de „impas” din interiorul Kremlinului cresc riscul unei noi mobilizări și mențin presiunea pe economia Rusiei, pe fondul eficienței tot mai mari a dronelor ucrainene, potrivit unei relatări preluate de Biziday din Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu situația.
Mai mulți oficiali ruși de rang înalt, din cercuri apropiate președintelui Vladimir Putin, ar considera că războiul împotriva Ucrainei a ajuns într-un punct mort și că ofensiva și-a pierdut din avânt. În același timp, Ucraina ar fi reușit să stabilizeze linia frontului și să încetinească operațiunile rusești din această primăvară.
Potrivit surselor Bloomberg, Putin și-ar dori încheierea războiului până la finalul anului, dar numai în condiții pe care le-ar putea prezenta drept „victorioase”, precum controlul complet asupra regiunii Donbas sau obținerea unui acord de securitate mai amplu cu Europa, care ar presupune recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia. Kremlinul contestă însă existența unui astfel de termen: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat că ar exista un „deadline” pentru încheierea conflictului.
Bloomberg notează că utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina a devenit un factor decisiv pe front, compensând deficitul de trupe. Atacurile asupra pozițiilor rusești și loviturile în adâncime pe teritoriul Rusiei ar pune o presiune tot mai mare asupra conducerii de la Moscova și ar alimenta criticile interne la adresa lui Putin.
În paralel, sunt menționate dificultăți economice, restricții asupra internetului și efecte prelungite ale războiului, care ar amplifica nemulțumirile în rândul populației. Mai mulți diplomați europeni citați de Bloomberg descriu atmosfera din Rusia drept „sumbră”, pe fondul stagnării de pe front și al atacurilor care aduc războiul mai aproape de Moscova.
În evaluarea unor specialiști, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare parțială suplimentară în următoarele 12 luni pentru a-și susține efortul militar. În același registru, șeful serviciului de informații militare ucrainene a declarat recent că Rusia nu își mai poate atinge obiectivele inițiale ale invaziei și ar fi nevoită să formuleze noi cerințe, reducându-și ambițiile.
Ca element de context, Financial Times a relatat anterior că armata rusă i-ar fi promis lui Putin cucerirea completă a Donbasului până în toamnă, pe ideea că forțele ucrainene sunt epuizate și frontul ar începe să cedeze. Totodată, autoritățile ucrainene avertizează că Rusia ar încerca să implice mai mult Belarusul, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că pregătește „un plan de răspuns”. Biziday mai amintește că Rusia a susținut joi că a mutat muniție nucleară în Belarus, în cadrul unor exerciții militare comune desfășurate în această săptămână.
Recomandate

Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]

Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]

Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]

Moartea subită a senatorului Lindsey Graham riscă să complice avansarea unui pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , pe care republicanul îl negociase recent cu administrația Trump, potrivit HotNews . Graham, una dintre vocile influente ale Partidului Republican pe teme de politică externă și securitate, a murit la 71 de ani, la scurt timp după o vizită la Kiev. Biroul său a anunțat pe X că decesul a survenit în urma unei „boli scurte și subite”, fără a oferi detalii despre cauză. Presa americană a relatat că echipaje de urgență au intervenit sâmbătă seara la reședința sa din Capitol Hill, după un apel privind un stop cardiac. Ce se poate bloca în Congres: sancțiunile și agenda de politică externă Graham tocmai anunțase vineri un acord cu administrația Trump pentru a avansa cu un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În contextul în care el era un promotor constant al combinării presiunii economice (sancțiuni) cu eforturile diplomatice, dispariția sa lasă un gol într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și calibreze poziția față de războiul din Ucraina. Senatorul se întorsese recent din Ucraina și urma să apară duminică la emisiunea „Meet the Press”, potrivit NBC News, citat în material. La Kiev, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, iar discuțiile au vizat nevoile Ucrainei în materie de apărare aeriană și proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, conform declarațiilor lui Zelenski. China, „pârghia” invocată de Graham pentru a presa Rusia Cu două zile înainte de deces, Graham susținea că Beijingul ar putea juca un rol decisiv în a presa Rusia să intre în negocieri de pace. La Kiev, el a formulat explicit această idee: „Calea către încheierea acestui război, calea către pace, trece mai mult prin Beijing decât prin Washington, Kiev sau Moscova.” El a adăugat că China are „o influență uriașă” și că și-ar dori ca aceasta să o folosească „în beneficiul lumii”, apreciind totodată că președintele rus Vladimir Putin nu ar fi „încă în acel punct”, dar „nu ar fi nevoie de mult” pentru a-l aduce acolo. Reacții și profil politic: aliat al lui Trump, dar nu fără diferențe Donald Trump l-a numit pe Graham „una dintre cele mai remarcabile persoane și senatori” pe care i-a cunoscut și „un veritabil patriot american”. Relația lor a avut însă o evoluție abruptă: Graham a fost inițial un critic dur al lui Trump, inclusiv în campania din 2016, înainte de a deveni unul dintre aliații săi loiali în Senat. Chiar și ca susținător apropiat, Graham a criticat public decizia lui Trump, după revenirea la Casa Albă, de a grația aproximativ 1.500 dintre susținătorii implicați în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021, avertizând că măsura ar putea alimenta violența. Pe linia politicii externe, Graham era cunoscut ca susținător al Israelului și al Ucrainei și ca oponent al Iranului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis, într-un comunicat, că Israelul „a pierdut unul dintre cei mai mari prieteni ai săi”, iar el „un prieten drag”. Funcții și carieră: poziții-cheie în Senat Graham deținea recent funcția de președinte al Comisiei pentru buget din Senat și era membru în comisii cu greutate, inclusiv pentru alocări bugetare și justiție. Fost avocat al Forțelor Aeriene și membru al Gărzii Naționale Aeriene din Carolina de Sud, a intrat în Senat în 2002, după un mandat în Camera Reprezentanților început în 1994. Associated Press, citată de News.ro, notează că în anii 1990 a susținut politici de izolare a unei țări și de limitare a programelor sale nucleare și de rachete (fără ca materialul să detalieze numele statului vizat). [...]

Atacurile revendicate de Iran în statele din Golf au început să atingă infrastructură energetică și puncte de frontieră, crescând riscul de întreruperi operaționale și de escaladare regională , potrivit TVR Info , care sintetizează informații atribuite inclusiv The Guardian, AFP și Reuters. Teheranul, prin Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, a susținut că a lovit ținte asociate prezenței americane în mai multe țări: un centru de comandă și control și hangare pentru drone în Iordania, o stație radar americană în Kuweit, platforme de suport și realimentare pentru portavioane americane în Oman, precum și un centru de mentenanță a avioanelor și o instalație de comandă în Qatar. Kuweit: puncte de frontieră și o platformă petrolieră offshore, vizate în atac Ministerul Apărării din Kuweit a anunțat că trei puncte de trecere a frontierei din nordul țării și o platformă petrolieră offshore au fost atacate într-un nou schimb de lovituri între Iran și SUA, incident soldat cu rănirea unei persoane și pagube materiale, conform AFP și Reuters. Ministerul nu a precizat originea atacului asupra punctelor de frontieră, dar a spus că platforma aparținând Kuwait Oil Company a fost vizată de „o dronă ostilă”. Qatar: răniți după interceptări, iar Doha invocă dreptul de a răspunde În Qatar, Ministerul de Interne a anunțat că trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite de șrapnel după ce apărarea aeriană a interceptat atacuri. Autoritățile au precizat că răniții primesc îngrijiri medicale și nu au raportat decese. Ministerul de Externe qatarez a transmis că își „rezervă dreptul deplin de a răspunde” în conformitate cu dreptul internațional și a calificat ofensiva Teheranului drept o „încălcare flagrantă” a suveranității regionale, susținând că Iranul este „pe deplin responsabil” pentru atacuri și consecințele lor. Alertă extinsă în regiune: EAU, Bahrain, Iordania și Oman Emiratele Arabe Unite au anunțat că au detectat amenințări cu rachete în afara „granițelor” și că monitorizarea se desfășoară „non-stop”. În Bahrain, Ministerul de Interne a comunicat că au fost declanșate sirenele și populația a fost îndemnată să meargă către cel mai apropiat loc sigur, în timp ce forțele armate sunt la „cel mai înalt nivel de pregătire”. În Iordania, Ministerul Comunicațiilor a spus că trei rachete iraniene au căzut pe teritoriul țării, provocând pagube materiale minore, fără victime. În Oman, agenția de știri statală a relatat despre atacuri cu drone în nord-est, în zona strâmtorii Ormuz . Implicația economică imediată: risc operațional pentru energie și transport Din informațiile prezentate, elementul cu potențial economic direct este lovirea unei platforme petroliere offshore în Kuweit și activarea alertelor în proximitatea strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul regional. TVR Info nu oferă date despre impactul asupra producției sau exporturilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne, deocamdată, neclară. Recomandări de securitate: SUA își avertizează cetățenii în Oman Ambasada SUA în Oman le-a recomandat cetățenilor americani aflați în Duqm și în guvernoratul Musandam să rămână la adăpost „din cauza activităților recente”, îndemnându-i să stea departe de ferestre și menționând că autoritățile americane monitorizează situația și pot oferi informații despre opțiuni de plecare din regiune. Evoluția depinde de ritmul și țintele următoarelor lovituri, dar faptul că sunt raportate atacuri asupra unor puncte de frontieră și asupra unei platforme petroliere indică o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii și asupra climatului de securitate din statele din Golf. [...]

Atacul cu drone asupra regiunii Moscova a provocat victime și a testat apărarea antiaeriană , după ce autoritățile ruse au raportat trei morți și cinci răniți în urma loviturilor din timpul nopții, potrivit HotNews , care citează France Presse. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiev , a transmis pe Telegram că, în localitatea Pionersky din Istra, trei persoane au fost ucise și alte trei rănite după prăbușirea unei drone. În Solnechnogorsk, alte două persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit un bloc de apartamente. Vorobiev a mai afirmat că 81 de drone au fost doborâte în regiune pe parcursul nopții, ceea ce indică o operațiune de amploare și o presiune crescută asupra sistemelor de apărare din proximitatea capitalei ruse. Extinderea atacurilor și ținte industriale în sud-vestul Rusiei Separat, în sud-vestul Rusiei, guvernatorul regiunii Stavropol , Vladimir Vladimirov, a anunțat un „atac inamic” care a provocat un incendiu într-o zonă industrială din satul Viazniki (districtul Shpakovsky), fără ca autoritățile să raporteze victime până la momentul comunicării. În același context, canalul de știri Exilenova Plus de pe Telegram a susținut că un depozit petrolier al Lukoil-Yugnefteprodukt a luat foc după ce ar fi fost vizat de un atac. Informația privind depozitul este atribuită acestui canal și nu este confirmată în material printr-o sursă oficială. De ce contează: presiune pe infrastructura de hidrocarburi Potrivit informațiilor din articol, Ucraina și-a intensificat recent atacurile asupra Rusiei, vizând în special infrastructura de hidrocarburi, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a-și finanța efortul de război. În paralel, Rusia continuă loviturile zilnice asupra Ucrainei, în condițiile în care conflictul nu a ajuns la o soluție diplomatică. [...]