Știri
Știri din categoria Externe
Moscova condiționează orice progres în negocieri de retragerea Ucrainei din Donbas, ceea ce ridică riscul ca discuțiile politice să rămână blocate și să prelungească incertitudinea regională, inclusiv asupra fluxurilor energetice și a sancțiunilor, potrivit Economica. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a spus că „reglementarea conflictului ucrainean va bate pasul pe loc” chiar și după „alte zeci de runde de negocieri” dacă Kievul nu își retrage forțele din Donbas (Lugansk și Donețk).
Ușakov susține că autoritățile de la Kiev vor ajunge să considere retragerea „inevitabilă” și că, „mai devreme sau mai târziu”, o vor face. Potrivit TASS, retragerea forțelor ucrainene din Donbas este una dintre cele mai importante condiții stabilite de Moscova pentru o soluție negociată „eficientă” cu Kievul.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri cererea Kremlinului. În același timp, el invocă faptul că Constituția Ucrainei îi interzice cedarea de teritoriu și cere ca discuțiile să se concentreze pe garanții de securitate pentru Ucraina.
În teren, forțele ruse nu au reușit să cucerească orașele Kramatorsk și Sloviansk din regiunea Donețk, considerate de Ucraina esențiale pentru apărarea căilor de acces către Kiev. Regiunea Lugansk se află „aproape în totalitate” sub controlul Moscovei, conform informațiilor citate.
Pe canalul de dialog cu Washingtonul, Ușakov a afirmat că trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și ginerele președintelui american Donald Trump vor sosi „în curând” la Moscova, fără a indica o dată. El a mai spus că armistițiul „în vigoare până luni” a fost convenit după discuții telefonice cu SUA întinse pe două zile și „nu au fost deloc ușoare”.
Ambele părți au semnalat încălcări pe scară largă ale armistițiului anunțat vineri de Trump, deși observatorii au remarcat o scădere generală a atacurilor, în special a celor asupra instalațiilor energetice din spatele liniilor frontului.
Datele comunicate de părți diferă:
Separat, autoritățile locale au anunțat că cinci persoane, inclusiv doi copii, au fost rănite sâmbătă la Harkov după ce o dronă a lovit un bloc de locuințe.
Mesajul Moscovei fixează o condiție pe care Kievul o respinge, ceea ce face probabilă prelungirea negocierilor fără rezultat rapid. În acest context, Zelenski a afirmat duminică că sancțiunile împotriva Rusiei și „alte forme de presiune” dau rezultate și a cerut ca cooperarea europeană pe această linie să rămână solidă.
„Este clar că efectul combinat al sancțiunilor împotriva Rusiei și al altor forme de presiune dă rezultatele dorite. Mulțumesc tuturor celor care contribuie la acest efort!”
În lipsa unei convergențe pe tema Donbasului, următoarele runde de discuții – inclusiv cele facilitate de emisarii americani – riscă să se lovească de aceeași condiționalitate, iar armistițiile temporare să rămână fragile, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune.
Recomandate
Kremlinul condiționează orice progres diplomatic de retragerea totală a armatei ucrainene din Donbas , o cerință care riscă să blocheze negocierile și să prelungească incertitudinea de securitate în regiune, potrivit Kyiv Post . Consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov , a declarat pe 10 mai, pentru presa de stat rusă, că „o reglementare în Ucraina fără retragerea Forțelor Armate ale Ucrainei din Donbas va sta pe loc chiar și după 10 runde de negocieri”. El a adăugat că, în opinia sa, Kievul va fi în cele din urmă „forțat” să „realizeze” această necesitate. Canalul american rămâne deschis, în pofida ultimatumului În același timp, Ușakov a susținut că Moscova nu consideră că SUA au abandonat pista diplomatică, chiar dacă atenția Washingtonului s-a mutat în ultimele săptămâni spre tensiunile din Orientul Mijlociu. El i-a menționat explicit pe emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, afirmând că este „convins” că vor reveni la Moscova pentru continuarea dialogului. Ce se discută acum și unde se împotmolesc negocierile În paralel, discuțiile dintre negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, și oficiali americani ar viza un cadru în 20 de puncte, însă două teme rămân obstacole majore, conform informațiilor publicate: suveranitatea teritorială (inclusiv cererea rusă legată de Donbas); statutul centralei nucleare de la Zaporojie. Fereastră îngustă: armistițiul de trei zile expiră pe 11 mai Declarațiile vin pe fondul unui armistițiu de trei zile, legat de un schimb de prizonieri de 2.000 de persoane, care urmează să expire pe 11 mai. Potrivit materialului, Kremlinul ar cere și un apel telefonic din partea președintelui Volodimir Zelenski pentru inițierea discuțiilor directe, iar premierul slovac Robert Fico este menționat ca intermediar regional. În acest context, condiționarea explicită a negocierilor de retragerea Ucrainei din Donbas indică faptul că, dincolo de „semnalele” diplomatice, diferențele de fond rămân suficient de mari încât să facă improbabil un acord rapid. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday , care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul. De ce contează: un armistițiu fără mecanisme riscă să fie doar o pauză operațională Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o. ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita: condiții clare acceptate de ambele părți; sisteme de monitorizare implementate de părți terțe; retragerea trupelor de la linia frontului, pentru a reduce riscul de încălcări și escaladare. Evaluarea ISW: Rusia, fără „progres operațional semnificativ”; Ucraina, cu câștiguri în 2026 Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai. Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni. În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026. Ce indică raportul despre presiunea asupra Rusiei ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse: eliberarea unei părți semnificative din Kupiansk (noiembrie 2025); eliberarea a peste 400 km² în sudul Ucrainei, după contraatacuri din iarna și primăvara 2026; eliberarea unor localități din vestul regiunii Zaporijia, la finalul lui aprilie 2026. Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze. În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat). [...]
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times . Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze. De ce contează: energie și tehnologie, într-un context de securitate mai fragil Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri. Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale. Ce domenii sunt în prim-plan Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în: inteligență artificială; materiale avansate; energie nouă; economia verde. În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”. Semnale către SUA și Europa, pe fondul războiului din Ucraina Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori. În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”. Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai , anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere. [...]
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
