Știri
Știri din categoria Politică
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului, într-un moment în care, potrivit Mediafax, se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară.
Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan.
„Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.”
În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”:
Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic.
Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan, „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități.
El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
PSD susține că negocierile pentru formarea guvernului sunt blocate de condițiile USR , iar propunerea de „rotativă” ar prelungi criza politică, cu efecte „importante” în plan economic și social, potrivit Mediafax . Într-un comunicat, PSD afirmă că acordul politic cerut de președintele României înaintea desemnării premierului, „agreat de principiu” de partidele parlamentare pro-occidentale din fosta coaliție, este „subminat cu bună știință” de USR. Social-democrații susțin că „pretențiile inacceptabile și inaplicabile” ale USR mențin România în criza politică, cu consecințe economice și sociale. De ce respinge PSD „ rotativa ” propusă de USR PSD argumentează că scenariul în care România ar avea „în primele luni” un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, urmat apoi de un guvern monocolor PSD, nu ar asigura stabilitatea și predictibilitatea de care ar fi nevoie. În același mesaj, partidul califică propunerea USR drept o tactică de negociere care ar face imposibil un rezultat: „Pretenția «rotativei» USR este în fapt un tertip meschin prin care schimbă mereu condițiile pentru a face imposibil rezultatul și maschează, de fapt, disperarea de a profita de funcții și de sinecuri la stat. Nimic altceva!” PSD mai afirmă că „eschivele” USR „nu au nicio legătură cu realitatea economică și socială” și nu ar urmări „să rezolve ceva concret, în beneficiul românilor”. Ce spune PSD că urmează și ce cere partidelor Social-democrații susțin că și-au asumat guvernarea și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, în cazul în care va fi nominalizat de președintele României. Totodată, PSD face apel la partide și parlamentari „să nu se joace din motive meschine cu dezvoltarea țării și cu traiul zilnic al românilor”, invocând nevoia unei guvernări „cu puteri depline”. Context: cum justifică USR ideea de rotație În material este redată și poziția USR, printr-o declarație a lui Radu Miruță la Digi24, care descrie „constrângerile” dintre partide și propune o rotație între guverne formate din PNL, USR și UDMR, urmată de un guvern monocolor PSD. [...]
Schimbarea de ton dintre președinte și premier reaprinde așteptările pentru deblocarea negocierilor de guvern , după ce Nicușor Dan și Ilie Bolojan au avut o interacțiune vizibil mai cordială la recepția de la Ambasada SUA din București, potrivit Antena 3 . Episodul vine la o zi după consultările pentru formarea guvernului, când cei doi ar fi părut tensionați. Întâlnirea de miercuri seară este prezentată ca prima interacțiune dintre cei doi după discuțiile de marți după-amiază privind formarea Executivului. De această dată, președintele și premierul au dat mâna și au schimbat zâmbete, într-un contrast față de ziua precedentă, când, conform aceleiași surse, au existat „priviri glaciale”. După salut, Nicușor Dan i-ar fi transmis rapid lui Ilie Bolojan mesajul: „Vorbim după”. De ce contează momentul În contextul negocierilor pentru formarea guvernului, semnalele publice privind relația dintre președinte și premier pot influența percepția de stabilitate și capacitatea de coordonare instituțională. Antena 3 notează că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au de mai multe luni o relație încordată, iar interacțiunea de la recepția ambasadei a atras atenția celor prezenți, tocmai pentru a evalua dacă tensiunile se mențin sau se reduc. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă dacă discuția sugerată de „Vorbim după” a avut loc sau ce teme ar fi vizat. Rămâne de urmărit dacă această detensionare de moment se va reflecta în pași concreți în procesul de formare a guvernului. [...]
Dragoș Pîslaru indică două formule de guvernare, cu PSD în rol decisiv , iar miza imediată este dacă social-democrații își asumă direct puterea sau rămân în poziția de „susținător” care poate condiționa stabilitatea politică pe termen scurt, potrivit Mediafax . Invitat la emisiunea „Harta de impact”, realizată de Economedia și G4Media, Pîslaru a spus că, în opinia sa, nu există o singură variantă de guvernare, ci două opțiuni distincte, în contextul crizei politice. Două scenarii: PSD singur sau guvern minoritar susținut de PSD Prima variantă descrisă de Pîslaru este un guvern monocolor PSD, pe care a legat-o de asumarea de către social-democrați a responsabilității pentru declanșarea crizei politice și pentru ceea ce el a numit „torpilarea guvernului”. A doua variantă, pe care o consideră „viabilă” și cu „un ascendent moral mai mare”, ar fi un guvern minoritar format din PNL–USR–UDMR și minorități naționale, susținut indirect de PSD printr-un acord politic. Condiția de funcționare: acord politic și „moratoriu” de minimum șase luni În acest al doilea scenariu, Pîslaru a spus că susținerea PSD ar trebui să fie condiționată de un angajament politic clar, „eventual sub forma unui moratoriu de cel puțin șase luni”. El a invocat și episoade recente de tensiune politică, inclusiv eșecul asociat guvernului Veștea și implicarea unor lideri PSD în susținerea unor demersuri controversate, susținând că partidul ar fi depășit „linii roșii” în anumite momente. În final, Pîslaru a arătat că discuțiile despre formula viitorului guvern rămân deschise, dar depind de un acord politic solid între principalele forțe parlamentare. [...]
Cooptarea lui Robert Sighiartău ca secretar general al PNL poate fi citită ca o mișcare de negociere menită să reducă marja de manevră a președintelui Nicușor Dan , în contextul tensiunilor privind formarea guvernului, potrivit unei analize prezentate de politologul Cristian Pîrvulescu, citat de HotNews . Pîrvulescu a comentat la Euronews (intervenție video: https://www.youtube.com/watch?v=XNcx7TFm6zg ) decizia lui Ilie Bolojan, noul lider al PNL, de a-l coopta în echipa de conducere pe Robert Sighiartău, ales secretar general la congresul de duminică. În interpretarea politologului, mutarea vine pe fondul acuzațiilor lansate la adresa lui Nicușor Dan, inclusiv din partea unor foști susținători, că ar fi „un MAGA deschis” (referire la mișcarea „Make America Great Again” asociată președintelui american Donald Trump). În acest cadru, Pîrvulescu susține că Sighiartău ar împărtăși această orientare ideologică și leagă alegerea sa de o strategie mai amplă a PNL de a-l „contracara” pe președinte „exact pe teritoriul” pe care acesta „s-a consolidat”. Politologul mai afirmă că partidul ar încerca, „poate doar ca negociere”, să limiteze „aria de manevră” a șefului statului. Contextul imediat: blocajul de la formarea guvernului Declarațiile vin după consultările de marți de la Cotroceni cu partidele parlamentare. Ulterior, Nicușor Dan a transmis că „varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar”, bazat pe „un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil” (detalii despre consultări: https://hotnews.ro/anuntul-lui-nicusor-dan-dupa-consultarile-fulger-de-la-cotroceni-varianta-care-pare-sa-se-contureze-si-ce-le-cere-partidelor-sa-faca-2282373 ). În planul recent al desemnărilor, președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea să formeze Guvernul, însă Cabinetul Veștea a fost respins luni seară de Parlament. Anterior, Nicușor Dan îl propusese pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe motiv că nu avea susținerea necesară. „Atac permanent” asupra instituției prezidențiale, în lectura politologului Pîrvulescu afirmă că instituția prezidențială ar fi sub un „atac permanent” și că Nicușor Dan ar fi reacționat „așa cum ar fi făcut orice președinte”, apărând rolul constituțional al funcției. În argumentația sa, președintele nu este „o anexă a primului ministru”, iar Constituția îi oferă libertatea de a face nominalizări și inclusiv posibilitatea de a organiza alegeri anticipate. Totodată, politologul propune o interpretare alternativă a criticilor potrivit cărora președintele nu ar fi consultat PNL înaintea nominalizării lui Veștea: ar fi posibil ca PNL să fi făcut o promisiune pe care nu a respectat-o, inclusiv în privința sprijinului pentru un „guvern tehnic și independent”, sprijin care ar fi fost retras ulterior. În lipsa unor elemente suplimentare în spațiul public, analiza rămâne o interpretare politică a motivațiilor PNL și a dinamicii dintre președinte și partide, dar indică o miză imediată: configurarea unei majorități de sprijin pentru un guvern minoritar și, implicit, repoziționarea PNL în negocierile de la vârful puterii. [...]
