Știri
Știri din categoria Diverse
Disputa PNL–PSD pe „acordul politic” prelungește incertitudinea formării guvernului, într-un moment în care partidele încearcă să deblocheze negocierile pentru o majoritate parlamentară. Potrivit Digi24, prim-vicepreședintele PNL Dan Motreanu a reacționat la declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu, că ar semna „pe loc” un acord politic.
Motreanu a pus sub semnul întrebării utilitatea unui document semnat dacă nu este și respectat, invocând experiențe anterioare de colaborare între partide. Mesajul său, publicat pe Facebook, a fost formulat ca o întrebare directă către Grindeanu: dacă îl semnează, „îl și respectă?”.
În declarațiile la care a răspuns Motreanu, Grindeanu a indicat că PSD ar accepta semnarea unui acord politic cu PNL și USR și a cerut ca Ilie Bolojan să semneze, la rândul lui, și să voteze un guvern minoritar PSD, conform informațiilor prezentate de Digi24 (care trimite la declarațiile anterioare ale liderului PSD: Digi24).
Schimbul de replici arată că blocajul nu ține doar de semnarea unui document, ci de încrederea între parteneri și de garanțiile politice privind aplicarea lui. În practică, o astfel de dispută poate întârzia conturarea unei majorități care să asigure învestirea unui guvern, ceea ce menține incertitudinea politică.
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori ai negocierilor, rămâne neclar dacă reacția PNL va duce la o renegociere a condițiilor sau la o nouă rundă de discuții pentru deblocarea acordului.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare , după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan , a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului. Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern. Reducerea deficitului, argumentul central în negocieri Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”. Ce condiții pune PNL pentru susținerea noului Executiv În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare. „Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.” În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală. [...]
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV . Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită. Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare. Ce legi au rămas în blocaj și de ce contează Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline. În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România. În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează: o propunere legată de decarbonizare; una privind codul urbanismului. Sesiune extraordinară: scenariul anunțat de Grindeanu Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu. În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe. [...]
Ucraina mizează pe interceptoare de 2.000 de dolari pentru a reduce costul apărării antidrone , după ce a prezentat oficial „ Zirka ”, un sistem conceput să detecteze, să urmărească și să neutralizeze automat dronele rusești de tip Shahed, potrivit Libertatea . Publicația notează că dezvoltatorii indică un preț de până la 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei) pe unitate și o viteză de peste 340 km/h, susținând că ar fi cel mai ieftin interceptor de pe piață cu detectare și ghidare automată, conform The Kyiv Post. De ce contează: apărarea antiaeriană, împinsă spre soluții „consumabile” Miza economică este raportul de cost dintre atac și apărare. În material se arată că dronele Shahed – cunoscute în Rusia ca „Geran-2” – ar costa aproximativ 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate, iar Rusia le folosește în atacuri în roiuri, tocmai pentru a suprasolicita apărarea aeriană. În acest context, un interceptor mult mai ieftin poate schimba ecuația bugetară a apărării, dacă este produs și folosit la scară. Ce poate face „Zirka”, potrivit informațiilor disponibile Sistemul ZIRKA ar fi fost dezvoltat pe baza experienței batalionului anti-Shahed Darknode. O dronă ZIRKA poate opera, conform datelor prezentate: la altitudini de până la 6 kilometri; cu o rază operațională de 30 de kilometri; cu o autonomie de 20 de minute. Diferențiatorul invocat este capacitatea de a detecta și neutraliza automat ținte aeriene de mare viteză, spre deosebire de soluții mai ieftine care ar necesita ghidare manuală continuă. Următorul pas: ZIRKA 2.0 și extinderea portofoliului de interceptoare O versiune îmbunătățită, ZIRKA 2.0, este deja în dezvoltare, cu un sistem automat care ar urma să ghideze interceptorul direct în zona de detecție a țintei. Pachetul de upgrade menționat include și optică îmbunătățită cu imagistică termică, capabilă să urmărească dronele inamice de la 2 kilometri, plus algoritmi mai sofisticați, comunicații avansate și un detonator automat de proximitate. În paralel, Ucraina implementează și alte sisteme. Materialul menționează că Ministerul Apărării a aprobat recent utilizarea dronei LITAVR, dezvoltată de compania ucraineană F-Drones, potrivit United24Media: aceasta poate atinge până la 350 km/h și poate opera la altitudini de până la 9 kilometri, având un sistem automat de ghidare terminală. Context operațional: presiunea atacurilor cu Shahed În martie 2026, Rusia lansase deja aproximativ 57.000 de drone Shahed împotriva Ucrainei, iar unele atacuri ar fi implicat până la 700 de drone simultan, potrivit informațiilor citate în articol. În același timp, forțele aeriene ucrainene au raportat că stațiile de retransmisie de la granița cu Belarus, folosite pentru ghidaj în timp real, ar fi încetat să funcționeze după un ultimatum public al președintelui Volodimir Zelenski către Aleksandr Lukașenko, mai notează sursa. [...]
Curtea de Apel București a declarat indezirabil un cetățean marocan pentru 10 ani , la solicitarea SRI, într-un caz care arată cum se aplică în practică instrumentele legale de prevenire a riscurilor de securitate națională, potrivit Digi24 . Decizia instanței a fost luată la 1 iulie 2026, prin hotărârea nr. 1189, iar persoana vizată este cetățeanul marocan H.E.M., pentru care s-a dispus măsura pe o perioadă de 10 ani, conform comunicatului SRI citat de publicație. Ce a reținut SRI și de ce contează măsura „indezirabil” SRI susține că bărbatul „derula activități” care, în cadrul legal din domeniul antiterorism, sunt considerate riscuri la adresa securității naționale. În comunicatul citat, serviciul afirmă că acesta se afla „într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare”, în „etapa pre-acțională”, și că era simpatizant al unor organizații teroriste active în Orientul Mijlociu. Potrivit aceleiași surse, H.E.M. ar fi desfășurat activități de promovare a unor grupări teroriste și a ideologiei teroriste și ar fi acționat „ca factor de radicalizare” asupra unor persoane din România. Cronologia cazului, din datele prezentate 2023: cetățeanul marocan s-a relocat din Maroc în România; finalul anului 2025: a intrat în atenția SRI; 1 iulie 2026: Curtea de Apel București a dispus declararea ca persoană indezirabilă pentru România, pentru 10 ani, la sesizarea SRI. În informațiile publicate nu sunt prezentate detalii despre natura concretă a activităților invocate sau despre eventuale acuzații penale, ci doar măsura dispusă de instanță și motivarea generală din comunicatul SRI. [...]
O țintă aeriană detectată lângă graniță a declanșat procedurile de alertă și intervenție , cu mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea și ridicarea de la sol a două avioane de luptă, potrivit Știrile Pro TV . Măsurile arată cum funcționează, în practică, lanțul operațional de reacție la posibile riscuri aeriene în proximitatea spațiului aerian național. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat miercuri, la ora 13:20, o țintă aeriană la aproximativ 30 de kilometri de localitatea Vâlcove, Ucraina. În urma notificării făcute de Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, au fost instituite măsuri de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 14:09. Intervenția militară: avioane britanice și elicopter românesc, ridicate pentru monitorizare La ora 14:10 au decolat, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina: două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Britanice, din Baza 86 Aeriană Fetești , aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită (misiune NATO de supraveghere și reacție rapidă); un elicopter IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române. Ce a comunicat MApN despre risc și consecințe MApN a transmis că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian. Informațiile provin dintr-un comunicat al MApN, transmis prin Agerpres, preluat de publicație. [...]
