Știri
Știri din categoria Diverse
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24.
Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD.
Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse.
În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie.
Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici.
În consecință, el a conturat două variante:
Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă.
Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu.
Recomandate
PSD își asumă deschis opțiunea „Grindeanu premier”, ceea ce poate scurta criza politică și debloca rapid formarea unei majorități , într-un moment în care președintele urmează să facă o nouă nominalizare, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a spus miercuri seară că își dorește funcția de prim-ministru și că este dispus la dialog „cu toate partidele” pentru ieșirea din impas. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat la Antena 3, relatat de News.ro. Grindeanu a criticat întârzierea negocierilor, afirmând că s-au pierdut „mai mult de 10 zile, spre două săptămâni”, și a indicat că, dacă va fi următoarea nominalizare a președintelui Nicușor Dan , va discuta cu toate formațiunile parlamentare. Anticipatele, respinse ca soluție, dar păstrate ca opțiune de presiune Liderul PSD a reiterat că alegerile anticipate „nu sunt soluția” la criza politică, însă a insistat că partidul nu se teme de acest scenariu, subliniind că decizia aparține președintelui, nu partidelor. „Eu nu consider că este o soluţie în acest moment cea a alegerilor anticipate, dar PSD-ului nu este teamă de alegerile anticipate şi, dacă asta va considera preşedintele că e calea pe care trebuie să mergem…, pentru că preşedintele decide (…)” Ce urmează: o nouă nominalizare după consultările de la Cotroceni În același context, președintele Nicușor Dan a anunțat consultări luni, la Cotroceni, cu partidele, urmând ca luni după-amiază să facă o nouă desemnare de premier. Șeful statului a cerut partidelor să-și organizeze ședințe interne și să vină cu „soluții care să poată să treacă”, indicând că este nevoie de concesii pentru a ajunge la consens. Pentru mediul economic, miza imediată este reducerea incertitudinii politice: o nominalizare rapidă și conturarea unei majorități ar putea accelera deciziile guvernamentale blocate de criză, în timp ce prelungirea impasului menține presiunea pe agenda executivului. [...]
PNL spune că merge la negocieri pentru majoritate doar cu un dialog „civilizat” , iar Ilie Bolojan avertizează că atacurile din Parlament subminează încrederea necesară formării unui guvern, potrivit Digi24 . Premierul interimar și președintele PNL afirmă, într-o declarație exclusivă pentru Digi24, că liberalii vor participa la discuții dacă Sorin Grindeanu îi va invita la negocieri pentru formarea unei majorități. În același timp, Bolojan critică tonul folosit de social-democrați în Parlament și spune că este „dificil” să construiești încredere când, cu doar câteva ore înainte, au existat „atacuri și jigniri”. „Da, ne ducem. (...) să avem un dialog civilizat, așa cum eu, în calitate de senator, am cu toate partidele (...) am avut o relație civilizată și de bună colaborare.” Miza: încrederea minimă pentru o majoritate Bolojan susține că România are nevoie de dialog politic și respinge escaladarea retoricii, pe care o leagă direct de capacitatea partidelor de a negocia funcțional. „Cred că românii nu au nevoie astăzi de orgolii, n-au nevoie de fraze sforăitoare (...) de jigniri de cea mai joasă speță. Ce au nevoie sunt atitudini normale.” El spune că atacurile publice fac mai greu de construit o relație de încredere între partidele care ar urma să stea la masa negocierilor. „Dar e foarte greu să ai încredere în oameni care te înjură cu două ore înainte și după aceea vor să ai un dialog bazat pe respect, pe înțelegere.” Ce spune despre discuția cu Grindeanu înainte de vot Întrebat despre dialogul avut cu Sorin Grindeanu înaintea votului de învestitură, Bolojan afirmă că discuția a fost „civilizată”, dar pune în contrast acest ton cu comportamentul din dezbaterea din Parlament, unde spune că au existat „jigniri impardonabile”, inclusiv la adresa lui Siegfried Mureșan . „Am avut o discuție civilizată. (...) E greu să construiești încredere în formula asta (...)” Bolojan mai precizează că nu relatează conținutul discuțiilor private, invocând „bunul-simț”, și reia ideea că PNL va participa la negocieri dacă există o invitație oficială, în condițiile unui dialog bazat pe respect. [...]
Cătălin Predoiu avertizează că anticipatele pot amplifica instabilitatea și riscul economic , într-un mesaj în care cere refacerea fostei coaliții pentru a evita ceea ce numește o „scufundare economică generală”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Afacerilor Interne compară criza politică din România cu naufragiul Titanicului și susține că „icebergul se vede de luni întregi”, dar că liderii partidelor nu reușesc să ajungă la o înțelegere care să evite un „dezastru”. Mesajul a fost publicat miercuri seara pe Facebook, conform aceleiași surse. „Titanicul s-a scufundat pentru că nu au văzut icebergul decât prea târziu. (...) În cazul nostru (...) icebergul se vede de luni întregi, de toată lumea.” Miza economică invocată: costul prelungirii instabilității Predoiu leagă direct scenariul alegerilor anticipate de riscuri economice, afirmând că prelungirea instabilității politice ar putea avea efecte severe asupra economiei și mediului de afaceri. „Riscăm o scufundare economică generală, care va sărăci ţara, cetăţenii ei şi companiile româneşti.” În același mesaj, el susține că o astfel de evoluție nu ar fi în interesul României și că ar transforma criza politică într-o problemă care depășește calculele electorale. „Deci, aceasta nu mai este doar o afacere a politicienilor; este o ruletă (...) care ne va costa scump pe toţi.” Presiune pentru refacerea coaliției: „obligația morală” de a reveni la guvernare În argumentația sa, Predoiu afirmă că partidele fostei coaliții au o „obligație morală” să revină la guvernare și să refacă alianța, invocând responsabilitatea asumată public în 2025. El enumeră ca obiective „reforme, ordine în finanţele publice, creştere economică, securitate naţională” și cere depășirea divergențelor și a intereselor de partid pentru „evitarea dezastrului general”. „Acum depinde doar de aceste partide (...) să adopte soluţia raţională: evitarea dezastrului general şi refacerea fostei coaliţii.” [...]
România își acoperă peste 80% din necesarul de gaze din producția internă, iar din 2027 ar urma să devină exportator , motiv pentru care nu a semnat contracte de achiziție de gaz lichefiat (LNG) adus de americani în porturile grecești, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, citate de Digi24 . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre „ Coridorul Vertical ” – infrastructură regională de transport gaze – și al scandalului „KimberlyGate”, pe fondul căruia Bolojan a insistat că parteneriatul cu SUA rămâne „solid”. De ce contează: poziționarea României în negocierile energetice Bolojan a explicat că România nu a semnat niciun contract de cumpărare de LNG din SUA și că nu s-a întâlnit niciodată cu Kimberly Guilfoyle , după ce a declarat pentru Financial Times că Bucureștiul era în tratative cu Statele Unite pe tema Coridorului Vertical, dar fără a ajunge la achiziții de gaze. În logica economică invocată de șeful guvernului, decizia de a cumpăra gaze nu ține doar de disponibilitatea unei rute sau a unei oferte, ci și de necesar și de preț, în condițiile în care o companie românească trebuie să facă o analiză înainte de achiziție. Coridorul Vertical: infrastructură, nu contract de cumpărare Premierul interimar a separat discuțiile despre proiectele strategice cu SUA (energie, nuclear, infrastructură logistică) de ideea că România ar fi obligată să cumpere gaze. În descrierea sa, Coridorul Vertical înseamnă, în esență, extinderea și conectarea magistralelor de transport gaze care ar lega porturile din Grecia de centrul Europei și de Europa de Est, inclusiv prin România, cu interconectări către Ucraina, Ungaria și Slovacia. Scopul ar fi diversificarea surselor de aprovizionare în regiune, prin adăugarea unei „a treia variante” față de rutele deja existente. Bolojan a spus că România susține proiectul și interconectările aferente, inclusiv prin investiții în magistrale, și că a oferit tarife competitive pentru transport, astfel încât gazul lichefiat adus din SUA sau din alte zone să poată deveni o opțiune de aprovizionare pentru regiune. Unde este blocajul de capacitate și ce spune Bolojan despre export Potrivit lui Bolojan, problemele de interconectare nu sunt pe teritoriul României, ci în Bulgaria. El a indicat o diferență de capacitate: Bulgaria ar avea în prezent o capacitate de tranzit spre România de 5 miliarde m³/an, în timp ce România ar avea o capacitate de preluare de 25 de miliarde m³, care ar putea fi transferată mai departe, inclusiv spre Ucraina. Pe partea de producție, Bolojan a afirmat că România își asigură „peste 80%” din necesarul de gaz din producția internă și că, „începând de anul viitor”, ar urma să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră, ceea ce „practic” ar dubla cantitățile disponibile. În consecință, el a susținut că România „nu are nevoie de gaz” și că va deveni exportator. Miza politică: parteneriatele externe, scoase din disputele interne În același context, Bolojan a avertizat că parteneriatele României cu SUA și UE nu ar trebui amestecate în conflictele de politică internă, deoarece efectele pot fi „grave”. El a invocat consensul politic care a existat la aderarea la NATO și UE și a pledat pentru consolidarea parteneriatelor pe dimensiuni economice, politice și militare. Despre „discuțiile care au avut loc într-un restaurant din București sau în altă parte”, premierul interimar a spus că nu poate face comentarii. [...]
Eșecul învestirii Guvernului Mureșan prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității statului de a lua decizii și de a trece rapid prin Parlament măsuri cu impact bugetar și economic, potrivit Digi24 . După votul din Parlament, Siegfried Mureșan a acuzat PSD că nu a avut intenția de a susține „un Guvern serios pentru România” și că ar fi căutat pretexte pentru a nu vota cabinetul. Mureșan a făcut declarațiile joi dimineață, după ce guvernul propus de el nu a trecut de votul de învestitură. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este redat de Digi24, cu atribuirea Agerpres . „Am realizat cu toţii acum că intenţia PSD-ului nu a fost niciodată de a vota un Guvern serios pentru România. Au căutat doar pretexte pentru a nu vota. Intenţia lor a fost să ne contamineze în aceste două săptămâni. E important că nu ne-am lăsat contaminaţi.” Votul din Parlament: pragul de 233 nu a fost atins Guvernul Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar voturi valabile exprimate au fost 197. Rezultatul votului, conform datelor prezentate: 182 de voturi „pentru” învestitură 15 voturi „împotrivă” prag necesar: minimum 233 de voturi „pentru” (majoritatea deputaților și senatorilor) De ce contează: blocajul politic se traduce în decizie publică întârziată Dincolo de disputa politică, respingerea cabinetului menține un blocaj instituțional care poate întârzia decizii ce depind de o majoritate funcțională în Parlament. În astfel de momente, predictibilitatea scade, iar agenda legislativă și administrativă riscă să fie împinsă în plan secund, inclusiv în zone sensibile pentru mediul economic (buget, taxe, investiții publice), în măsura în care acestea necesită susținere parlamentară. [...]
PNL reduce presiunea pentru o sesizare la CCR și mizează pe o nominalizare rapidă de premier , semnal care poate scurta blocajul politic și limita perioada de „inactivitate” administrativă asociată unui nou ciclu electoral, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că nu ia în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele Nicușor Dan nu declanșează alegeri anticipate . Declarația vine după ce Alexandru Muraru, vicepreședinte PNL, afirmase că liberalii ar lua în calcul sesizarea CCR în scenariul în care Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi respins de Parlament, iar președintele nu ar convoca anticipate. Bolojan a încadrat însă poziția lui Muraru drept una personală. „Colegul care a anunțat asta a făcut un anunț care este un punct de vedere personal. Din punctul meu de vedere, președintele este conștient de situația în care este România, are toate datele și nu va mai lungi această nominalizare”, a spus Bolojan. De ce contează: evitarea anticipatelor ar limita lunile pierdute în logica electorală Bolojan a susținut ideea unei nominalizări rapide de premier și a argumentat că alegerile anticipate tind să prelungească blocajele, prin intrarea instituțiilor și partidelor în „logica electorală”, cu efect de încetinire a deciziilor. „Întotdeauna când sunt alegeri apare o perioadă de inactivitate, să spunem, pentru că se intră în logica electorală. (…) Se pierd câteva luni.” În același registru, el a spus că este de acord cu președintele Nicușor Dan că o rundă de anticipate „făcute acum, la cinci luni de zile” ar prelungi o situație pe care a descris-o drept „foarte complicată”, deși a adăugat că rezultatul anticipatelor este greu de anticipat. Critica privind întârzierea nominalizării Întrebat dacă președintele a tărăgănat deciziile, Bolojan a afirmat că nominalizarea unui premier desemnat ar fi putut fi făcută mai devreme, invocând explicit numele lui Siegfried Mureșan și, alternativ, pe Sorin Grindeanu. „Putea să-l numească, de exemplu, pe Siegfried Mureșan în urmă cu trei luni de zile. Nu se întâmpla nimic.” Ce urmează, potrivit declarațiilor din material Din informațiile prezentate, direcția indicată de Bolojan este accelerarea unei nominalizări de premier, urmând ca după acest pas să fie evaluată „situația”. Materialul nu oferă un calendar concret sau o decizie formală privind declanșarea anticipatelor, ci doar poziționările actorilor politici menționați. [...]
