Știri
Știri din categoria Apărare
Programul SAFE ar putea fi aprobat în Parlament săptămâna viitoare, dacă partidele ajung la un acord politic, ceea ce ar debloca cadrul de decizie pentru un instrument european orientat spre investiții urgente în securitate și apărare, potrivit news.ro. Vicepremierul Tánczos Barna a spus că aprobarea depinde „fără doar și poate” de o înțelegere în Legislativ, pe fondul disputelor publice legate de negocierile programului.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul unor acuzații de trafic de influență vehiculate în spațiul public la adresa premierului Ilie Bolojan și a vicepremierului Oana Gheorghiu. Tánczos Barna a afirmat că nu crede în aceste acuzații, argumentând că „opțiunile sunt foarte, foarte limitate”.
Vicepremierul a indicat că, încă de la primele discuții despre SAFE (la reuniuni ale miniștrilor de finanțe, în ianuarie–februarie anul trecut), mesajul a fost unul consistent: „tehnologie europeană, armament european pentru o armată europeană”. În această logică, el a susținut că selecția furnizorilor pornește de la o listă scurtă de companii capabile să livreze tehnologie „la cel mai înalt nivel mondial”, iar de acolo se aleg „cele mai bune combinații”.
Tánczos Barna a precizat că nu a participat la negocierile SAFE, dar consideră că negociatorii nu ar fi avut alternative reale față de variantele „aprobate sau prezentate”.
„Nu am participat la negocierile SAFE, dar nu cred că aveau alte variante decât cele pe care le-au aprobat sau le-au prezentat”, a afirmat Tánczos Barna.
În același timp, el a insistat că, pentru a trece de disputele privind „cine cu cine a negociat” și „cum s-au făcut înțelegerile”, este necesar un acord politic în Parlament.
Potrivit vicepremierului, SAFE ar putea intra la vot și ar putea fi aprobat săptămâna viitoare, condiționat de existența unei majorități și a unui acord politic în Legislativ. Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al procedurii parlamentare sau despre forma finală a aprobării.
Recomandate
Contestarea la CCR a ordonanței pentru programul SAFE riscă să blocheze accesul României la peste 16 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care finanțarea este legată direct de securitatea regională și de proiecte majore de conectivitate, potrivit Economedia . Ministra de Externe Oana Țoiu a spus, de la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia, că atacarea la Curtea Constituțională a ordonanței privind SAFE este „un joc periculos”, în contextul războiului dus de Rusia la granița României. Declarațiile vin după semnarea acordului prin care România urmează să primească peste 16 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură strategică. Miza economică: finanțare mare, cu componentă directă de infrastructură Țoiu a arătat că alocarea prin SAFE este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană și a prezentat programul ca pe o confirmare a poziției României în alianța occidentală. În același timp, ministra a indicat explicit dimensiunea de infrastructură a pachetului: România ar urma să beneficieze de 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică, din care 4,2 miliarde de euro sunt destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei. Context NATO: Flancul Estic și industria de apărare Reuniunea din Suedia este prima ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit ministrului român, agenda include pregătirea summitului NATO programat în iulie, la Ankara, consolidarea securității pe Flancul Estic și dezvoltarea industriei de apărare. Reacții din Guvern: „investiție în securitate și reziliență” Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că SAFE „nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a legat programul de o oportunitate majoră pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, la rândul său, că impactul acordului depășește zona strict militară și are implicații importante pentru dezvoltarea infrastructurii strategice a României. [...]
Ratificarea în Parlament a acordului SAFE devine condiția-cheie pentru ca MApN să poată semna contractele de înzestrare , în contextul în care România ar urma să aibă acces la o finanțare de 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei), potrivit TVR Info . Ministerul Apărării Naționale spune că aprobarea Comisiei Europene există, dar fără ratificare nu poate trece la etapa contractuală. MApN afirmă că, prin acordul de finanțare din programul SAFE, România ar deveni al doilea principal beneficiar, după Polonia. Ministerul susține că banii ar urma să sprijine atât modernizarea și înzestrarea Armatei, cât și dezvoltarea industriei naționale de apărare și creșterea rezilienței societății în fața amenințărilor de securitate. Ce proiecte vrea să finanțeze MApN prin SAFE În cadrul programului SAFE, MApN anunță că va derula 21 de proiecte de înzestrare în perioada 2026–2030 , cu o valoare estimată de aproximativ 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei). Structura proiectelor, conform ministerului: 10 proiecte prin achiziții comune cu alte state participante; 11 proiecte prin achiziții individuale ale statului român. Prioritate operațională: apărare aeriană și contracararea dronelor O componentă importantă a programului, conform MApN, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare aeriană și contracararea amenințărilor aeriene emergente, inclusiv prin achiziția și integrarea de sisteme moderne de apărare antiaeriană, tehnologii anti-dronă și soluții pentru protejarea infrastructurii critice și a populației. În acest moment, miza imediată este una de procedură și calendar: până la ratificarea acordului de către Parlament, ministerul indică faptul că nu poate încheia contractele aferente proiectelor finanțate prin SAFE. [...]
Contestarea la CCR a ordonanței SAFE riscă să blocheze accesul României la 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică , într-un moment în care NATO discută consolidarea Flancului Estic, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra interimară de Externe, Oana Țoiu, aflată la reuniunea miniștrilor de Externe NATO din Suedia. Țoiu a criticat demersul unor politicieni de la București care au atacat la Curtea Constituțională ordonanța privind programul SAFE , susținând că „atunci când contești finanțarea apărării României” în contextul războiului dus de Rusia la graniță „faci un joc periculos”. Ce finanțează SAFE și de ce miza e mai largă decât apărarea Conform informațiilor prezentate, prin programul SAFE România ar urma să primească 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 mld. lei) pentru apărare și infrastructură strategică. În această sumă intră și 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 mld. lei) destinate autostrăzilor și drumurilor naționale cu rol strategic, inclusiv în nordul Moldovei, potrivit declarațiilor ministrei. Țoiu a legat acordul SAFE, semnat la Bruxelles cu Comisia Europeană, de credibilitatea României în alianță, afirmând că este „o confirmare, în plus, că România este un aliat serios” și că alocarea este a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Cine a sesizat CCR și care este argumentul invocat Sesizarea la CCR a fost depusă de Sorin Grindeanu , președintele Camerei Deputaților și liderul PSD. Acesta susține că Guvernul interimar și-ar fi depășit competențele constituționale prin adoptarea ordonanței SAFE și a cerut Curții să constate incompatibilitatea cu prevederile Constituției. Context NATO: Flancul Estic și pregătirea summitului de la Ankara Reuniunea din Suedia este prima întâlnire ministerială NATO organizată de această țară după aderare. La discuții participă miniștrii de Externe ai celor 32 de state membre, secretarul general Mark Rutte și secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Oanei Țoiu, agenda include pregătirea summitului NATO de la Ankara din iulie și consolidarea securității pe Flancul Estic, inclusiv „nevoia unei industrii de apărare transatlantice solide” și „presiune crescută asupra Rusiei”. Pozițiile Finanțelor și ale Guvernului interimar Ministerul Finanțelor a transmis că acordul semnat între România și Comisia Europeană oferă acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură strategică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că „SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiție în securitatea și reziliența României” și a indicat și componenta de conectare a Moldovei la infrastructura mare europeană. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus, la rândul său, că miza acordului depășește domeniul militar, fără ca în material să fie detaliate alte elemente. [...]
Grecia își extinde flota de suprafață prin achiziția a două fregate italiene din clasa Bergamini (FREMM) , decizie aprobată de Consiliul pentru apărare și afaceri externe (KYSEA), potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul în care Atena își consolidează capacitățile navale și continuă un program mai amplu de modernizare a forțelor armate. Pe lângă cumpărarea celor două fregate FREMM, KYSEA a aprobat și modernizarea fregatelor MEKO, furnizate inițial de grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS). Premierul Kyriakos Mitsotakis a menționat că deciziile au fost comunicate pe pagina sa de Facebook, fără a indica prețul achiziției sau costurile modernizării. În același pachet de măsuri, guvernul grec avansează și cu achiziția de echipamente noi de criptare, cu scopul de a crește confidențialitatea comunicațiilor forțelor armate. Următorul pas: votul din Parlament Deciziile KYSEA trebuie aprobate de Parlamentul Greciei, unde partidul de guvernământ Noua Democrație deține majoritatea absolută, ceea ce reduce riscul unui blocaj politic, dar păstrează procedura legislativă ca etapă obligatorie. Context: cheltuieli ridicate pentru apărare și tensiuni recurente cu Turcia Grecia este prezentată ca un client important al industriei de apărare europene și americane și se află, în prezent, între cele patru state NATO care alocă peste 3% din PIB pentru apărare, alături de Polonia, Estonia și Letonia. Atena invocă frecvent tensiunile recurente cu Turcia – rival istoric și, totodată, aliat în NATO – pentru a justifica achizițiile de armament. În ultimii ani, Grecia a derulat și alte programe majore: în 2021 a comandat 24 de avioane de vânătoare Rafale din Franța și trei fregate din clasa Belharra, într-un pachet de peste 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei), la care a adăugat anul trecut o a patra fregată. Acordul franco-grec a fost reînnoit la finalul lunii aprilie, în timpul vizitei oficiale la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron. Separat, Grecia a lansat o modernizare a armatei pe o perioadă de 12 ani, cu un buget de aproximativ 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), care include planuri pentru un sistem antirachetă, antiaerian și antidronă denumit „Scutul lui Ahile” (potrivit sursei, fără detalii suplimentare despre calendar sau contracte). [...]
Doar 17% dintre germani cred că Bundeswehr poate apăra țara , un semnal de risc pentru capacitatea Germaniei de a susține pe termen lung efortul de securitate din Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj Insa publicat de ziarul Bild și preluat de dpa. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.005 respondenți, în perioada 21–22 mai. Doar 17% dintre cei chestionați au aprobat pe deplin sau „într-o oarecare măsură” afirmația că forțele armate germane ar putea apăra Germania în mod adecvat, în timp ce 72% au considerat că nu ar face-o. Îngrijorarea față de un atac al Rusiei rămâne minoritară Pe componenta de amenințări convenționale, 38% dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de un posibil atac din partea Rusiei, iar 50% au spus că nu sunt îngrijorați. Procentul celor neîngrijorați este însă în scădere față de 52% înregistrat în septembrie 2025, potrivit datelor citate. Teama de atacuri cibernetice și dezinformare, mai ridicată decât cea de război clasic În schimb, îngrijorarea este „considerabil mai mare” în zona riscurilor digitale: două treimi dintre respondenți au spus că se tem de atacuri cibernetice, sabotaj sau dezinformare țintită, în timp ce 22% s-au declarat puțin sau deloc îngrijorați. Pentru decidenți, combinația dintre încrederea redusă în capacitatea de apărare și percepția accentuată a riscurilor hibride (atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare) indică o presiune suplimentară pe prioritizarea investițiilor și a măsurilor operaționale de securitate, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii și a spațiului informațional. [...]
Zelenski avertizează că Rusia ar putea folosi rachete Oreșnik într-un atac combinat, greu de interceptat , iar populația este îndemnată să trateze cu maximă seriozitate alertele de raid aerian „începând din această seară”, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei spune că serviciile ucrainene de informații, împreună cu parteneri americani și europeni, au date că Rusia s-ar pregăti să folosească racheta strategică cu rază medie Oreșnik ca parte a unui atac mai amplu, care ar putea viza inclusiv Kievul. Zelenski precizează că informațiile sunt în curs de verificare. În același mesaj, liderul ucrainean afirmă că au fost observate pregătiri care indică posibilitatea unui „atac combinat”, adică o lovitură cu mai multe tipuri de armament, în care ar putea fi incluse și armele cu rază medie de acțiune menționate. Ce înseamnă riscul operațional: viteză mare și interceptare dificilă În contextul avertismentului, Biziday notează că Rusia a lansat până acum două rachete Oreșnik asupra Ucrainei, fără încărcătură. Racheta este descrisă cu următoarele caracteristici, care îi cresc potențialul de impact într-un atac amplu: greutate de circa 35 de tone; poate transporta șase focoase (nucleare sau convenționale); rază operațională „prezumată” la 6.000 km; viteză de peste 12.000 km/h, ceea ce o face „foarte dificil de interceptat”. Avertisment și către aliați: presiune „preventivă” asupra Moscovei Zelenski le transmite aliaților că, dacă Rusiei „i se permite să distrugă vieți la o asemenea scară”, atunci „niciun acord” nu va împiedica alte regimuri similare să comită agresiuni. El cere un răspuns al comunității internaționale care să fie „preventiv, nu post factum” și solicită presiune asupra Moscovei „pentru ca aceasta să nu extindă războiul”. Informațiile sunt atribuite de Biziday surselor Kyiv Independent și RBC-Ukraine , fără ca în material să fie indicate linkuri către acestea. [...]
