Știri
Știri din categoria Diverse

Disputa PNL–PSD pe formula de guvernare riscă să blocheze rapid negocierile și să împingă partidele spre „linii roșii” care reduc opțiunile de majoritate, în condițiile în care PSD cere să voteze doar un executiv din care face parte și revendică autonomie asupra programului, potrivit Digi24.
Dragoș Pîslaru, ales vicepreședinte PNL după congresul de duminică, îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu de „tupeu formidabil” și susține că social-democrații au impus primii o „linie roșie”, după ce anterior ar fi criticat PNL pentru rigiditate. Miza, în lectura lui Pîslaru, este că PSD condiționează sprijinul parlamentar de propria participare la guvernare și respinge orice condiții într-un acord politic.
Pîslaru spune că sunt „două mari probleme” în declarațiile lui Grindeanu:
În intervenția la Digi24, Pîslaru a invocat și ideea că un guvern PNL–USR–UDMR ar avea „mai multă legitimitate”, argumentând că cele trei partide ar avea împreună mai multe mandate în Parlament decât PSD.
În logica negocierilor, poziționarea publică pe condiții de tip „participăm sau nu votăm” îngustează rapid marja de compromis, mai ales dacă partenerii cer, la rândul lor, un acord politic cu elemente „cruciale” agreate în prealabil. Pîslaru afirmă că PNL a pus pe masă soluții care includeau un acord politic pe șase luni, cu condiții minime pentru susținerea în Parlament.
El mai susține că USR a transmis că nu va susține un guvern minoritar de tipul celui descris de PSD, ceea ce ar complica suplimentar aritmetica parlamentară.
Vicepreședintele PNL spune că echipa de negociere a partidului, condusă de Ilie Bolojan, ar urma să evalueze dacă declarațiile PSD sunt „reale” sau „de fațadă” și dacă există disponibilitate pentru un acord cu condiționări. În cazul în care condițiile stabilite în partid nu sunt îndeplinite, Pîslaru indică posibilitatea ca PNL să revină la forurile interne și să nu acorde sprijinul fără „elemente minime” de acord politic.
Recomandate

Legea salarizării intră într-o zi de negocieri politice cu miză bugetară de 770 de milioane de euro , în condițiile în care președintele Nicușor Dan îi cheamă la consultări, marți, la Palatul Cotroceni , pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Digi24 . Suma indicată în material este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Întâlnirea vizează discuții pe proiectul legii salarizării, într-un moment în care decizia politică poate influența direct cheltuielile publice și, implicit, spațiul fiscal al statului. Cine participă și ce se discută Conform informațiilor publicate, la Cotroceni sunt așteptați liderii: PSD PNL USR UDMR Tema consultărilor este proiectul legii salarizării, iar miza financiară menționată este de 770 de milioane de euro. De ce contează pentru economie și buget O astfel de sumă, asociată unei legi cu impact asupra veniturilor din sectorul public, poate deveni relevantă pentru: nivelul cheltuielilor bugetare pe termen scurt; echilibrele din buget (inclusiv necesarul de finanțare); predictibilitatea costurilor cu personalul în sectorul public. Materialul Digi24 nu detaliază în acest fragment mecanismul exact prin care se ajunge la suma de 770 de milioane de euro și nici calendarul decizional ulterior consultărilor. [...]

Suspendarea hotărârilor de convocare a Congresului PNL produce efecte juridice și după eveniment , pentru că deciziile contestate au stat la baza adoptării unor hotărâri ulterioare ale Congresului, potrivit motivării Curții de Apel București prezentate de Digi24 . Instanța a analizat, în procedură de urgență, două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au fundamentat Congresul extraordinar din 21 iunie. Tribunalul București a decis inițial suspendarea temporară, iar Curtea de Apel București a menținut soluția. De ce contează: efectele nu se opresc la data Congresului În motivare, Curtea de Apel arată că efectele juridice ale hotărârilor nu se limitează la momentul desfășurării Congresului (21.06.2026), ci „se extind și ulterior acestui moment”, deoarece au stat la baza emiterii hotărârilor Congresului. „Suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului.” Cu alte cuvinte, instanța nu a „oprit” retroactiv Congresul, ci a vizat consecințele juridice care ar fi continuat să se producă în lipsa unei intervenții a judecătorilor. Ce hotărâri au fost analizate de judecători Judecătorii au avut în vedere două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL: Hotărârea nr. 01/2026 , prin care a fost convocat Congresul extraordinar din 21 iunie, cu 2.500 de delegați, și au fost stabilite comisia de organizare, precum și deschiderea procedurii de depunere a candidaturilor și moțiunilor; Hotărârea nr. 02/2026 , prin care a fost aprobat proiectul de modificare a Statutului PNL, proiect ratificat la Congresul din 21 iunie. Acțiunea în instanță a fost deschisă de liberali din „gruparea Thuma”; printre cei menționați ca reclamanți se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode. Argumentul central: Consiliul Național nu putea decide schimbări de statut Curtea de Apel precizează că a verificat legalitatea și conformitatea statutara a deciziilor de convocare, nu „oportunitatea” politică a măsurilor. De asemenea, instanța notează că o decizie politică precum excluderea din partid urmează să fie analizată separat, într-un alt proces. „Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică.” În motivare se reține că statutul PNL în vigoare prevede că, la convocarea unui Congres extraordinar, hotărârea Consiliului Național trebuie să stabilească aspecte organizatorice , fără a viza modificarea structurii sau a sistemului de alegeri. Curtea indică faptul că art. 66 din statut nu ar fundamenta competența Consiliului Național de a decide instituirea sistemului de moțiuni, astfel cum s-a decis prin articole din Hotărârea nr. 01/2026, motiv pentru care prima instanță a reținut o potențială nerespectare a acestor dispoziții. Ce urmează în instanță Pe 20 august este programată judecarea unui alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan ), într-un dosar distinct privind suspendarea temporară a hotărârilor adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie, conform informațiilor din articol. [...]

PSD condiționează votul pe Legea Salarizării de creșteri în educație și păstrarea sporurilor în sănătate , într-un moment în care adoptarea rapidă a actului normativ este legată direct de deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Florin Manole, fost ministru al Muncii, spune că social-democrații vor susține în discuțiile de la Cotroceni grile salariale mai mari pentru angajații din educație și sănătate. În educație, PSD cere majorări care să ducă spre respectarea angajamentului privind salariul profesorului debutant din preuniversitar. În sănătate, Manole indică drept punct sensibil regulamentul de sporuri, inclusiv sporurile de sâmbătă și duminică, dar și grilele de salarizare. Miza bugetară rămâne neclară Întrebat dacă bugetul total al legii va fi de 8 miliarde de lei (angajamentul asumat la Cotroceni) sau ar putea urca la 12 miliarde de lei, Manole a evitat un răspuns ferm și a trimis discuția către Ministerul Finanțelor. El a afirmat că PSD a semnat un angajament de 8 miliarde de lei și că partidul ar fi „bucuros” dacă pot fi găsite resurse suplimentare, dar fără să detalieze de unde ar veni acestea. Totodată, Manole nu a prezentat calcule privind impactul bugetar al măsurilor cerute de PSD, susținând că nu este rolul partidului să facă aceste estimări. Sporuri și venituri: linia roșie pentru sectorul public În privința sporului de dirigenție, discutat inclusiv în varianta unei majorări în funcție de numărul de elevi, Manole a spus că PSD consideră sporul „extrem de important” și că diminuarea lui ar reduce veniturile. El a adăugat că, dincolo de sporul de dirigenție sau de sporul de doctorat, interesul principal al angajaților din sectorul public este să nu le scadă veniturile. Votul PSD, condiționat de forma finală Manole a legat explicit votul PSD de conținutul final al legii: „Dacă legea va fi bună, șansele sunt de 100%. Dacă legea va fi proastă, șansele se diminuează masiv”. Declarațiile vin înaintea unei noi runde de negocieri la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a chemat pe liderii PNL, PSD, USR și UDMR pentru a încerca obținerea unui consens. Șeful statului speră ca legea să ajungă în Parlament și să fie adoptată până la finalul lunii, iar miza este menționată direct: de adoptare depind 770 de milioane de euro din PNRR. Întâlnirea este programată la ora 16:00. [...]

Adoptarea legii salarizării devine un test cu miză bugetară, pe fondul blocajului politic , iar vicepremierul Oana Gheorghiu avertizează că întârzierea poate afecta inclusiv calculele de deficit prin pierderea unor bani europeni, potrivit Digi24 . În intervenția sa, Gheorghiu a criticat opoziția PSD față de proiectul legii salarizării și a susținut că actul normativ urmărește să introducă principii unitare în sistem, cu regula „la muncă egală, salariu egal”, plus sporuri pentru „meserii mai complicate”. Vicepremierul a insistat că proiectul nu ar presupune tăieri de venituri. „Nu există reducere de venituri. (...) Nimeni nu va pierde niciun ban.” Miza: fonduri europene și deficitul bugetar Vicepremierul a legat explicit adoptarea legii de accesarea fondurilor europene și de construcția bugetară din acest an, spunând că România riscă să piardă „foarte mulți bani” și că, în calculul reducerii deficitului, s-a ținut cont de sumele care ar urma să vină de la Uniunea Europeană . „Pierdem foarte mulți bani, iar în calculul deficitului pe anul acesta, reducerea deficitului, s-a ținut cont și de acești bani pe care îi aducem de la Uniunea Europeană.” În același context, Gheorghiu a afirmat că proiectul ar putea ajunge la dezbatere în Parlament săptămâna viitoare, în condițiile în care „e posibil ca Parlamentul să se reunească din nou” pentru a discuta legea. Tensiuni politice și scenariul anticipatelor Pe fondul disputei cu PSD, vicepremierul a descris atitudinea social-democraților drept una de tip „bullying” și a acuzat depășirea unor „linii roșii” din interese politice, invocând inclusiv nume de politicieni în acest context. „Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” În ceea ce privește criza politică, Gheorghiu a spus că alegerile anticipate ar putea deveni „ultima soluție” dacă actualul Parlament nu reușește să formeze și să voteze un nou Guvern. Totodată, a criticat decizia celor care au contribuit la căderea Guvernului, afirmând că nu ar fi evaluat consecințele. Separat, întrebată despre o posibilă guvernare asumată de Sorin Grindeanu și PSD, inclusiv un Guvern minoritar, vicepremierul a precizat că această variantă este discutată în spațiul public. [...]

Înaintea dezbaterii de la CCR pe Legea integrității , liderul senatorilor AUR se delimitează de un amendament al propriului partid privind extinderea declarațiilor de avere și includerea partenerilor de viață ai politicienilor, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu a spus că nu ar fi depus un astfel de amendament și că nu consideră legitimă „lupta” politică dusă împotriva unor persoane care nu sunt implicate în politică. Miza este una de reglementare: Curtea Constituțională urmează să discute miercuri contestațiile privind Legea integrității, inclusiv sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan . În acest context, amendamentul AUR legat de declarațiile de avere extinse și de partenerii de viață ai demnitarilor a devenit subiect de dispută publică. Peiu a argumentat că extinderea confruntării politice către familie sau apropiați ai oponentului ar trebui evitată, invocând un „cod al onoarei” în politică. „Eu aș descuraja astfel de chestiuni. Până la urmă trebuie să avem un cod al onoarei. Dacă mă lupt cu Nicușor Dan, mă lupt cu Nicușor Dan, nu cu soția sau ce este doamna... concubină.” Senatorul AUR a adăugat că, din câte știe, persoana vizată „nu e în politică” și „nici nu pare prea influentă”, insistând că disputa ar trebui purtată „cu oponentul politic în soluții pentru țară”. Tot în intervenția de la Digi24, Peiu a vorbit și despre o întâlnire recentă a AUR cu Nicușor Dan, precizând că „ultima întâlnire” a avut loc la consultările cu partidele, imediat după ce „domnul Veștea a plecat fără să aibă guvernul învestit”. [...]

Noul Cod al Urbanismului extinde lista lucrărilor fără autorizație , o schimbare cu efect direct asupra costurilor și timpilor de execuție pentru intervenții mici la locuințe și proprietăți, potrivit Digi24 . Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) a fost publicat în Monitorul Oficial și intră în vigoare în 15 zile calendaristice de la publicare, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila . Miza practică este reducerea formalităților pentru lucrări cu impact redus, printr-o împărțire pe trei regimuri: intervenții fără formalități de autorizare, intervenții executate în baza unui plan de amplasament și intervenții pentru care este suficientă notificarea autorității locale. Ce tipuri de lucrări intră pe lista extinsă „fără autorizație” Conform listei prezentate, vor putea fi realizate fără autorizație de construire, în condițiile prevăzute de lege, inclusiv: montarea sistemelor individuale de încălzire, de preparare a apei calde și de climatizare; montarea sistemelor fotovoltaice și a panourilor solare pentru consum propriu; anumite pergole și terase exterioare demontabile; anumite ziduri de sprijin și scări de acces în interiorul proprietății; anumite branșamente și racorduri realizate în limitele proprietății. Codul mai simplifică procedurile și pentru amplasarea unor sisteme automate de colectare și livrare a trimiterilor poștale (inclusiv pentru curierat), precum și pentru anumite lucrări de infrastructură și amenajare sau intervenții destinate securității la incendiu. Mediul rural: anexe de până la 20 mp, fără autorizație, dar cu condiții O modificare distinctă vizează construcțiile-anexă aferente locuințelor unifamiliale din mediul rural: acestea vor putea fi realizate fără autorizație de construire dacă nu depășesc, cumulat, 20 de metri pătrați și dacă respectă reglementările urbanistice locale. Ministrul Dezvoltării a avertizat însă că eliminarea autorizației nu elimină obligațiile legale privind calitatea în construcții, mediul și protejarea patrimoniului, iar răspunderea revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții. „Eliminarea autorizației pentru aceste categorii de lucrări nu înseamnă eliminarea obligației de respectare a normelor în domeniu. Beneficiarii, proiectanții și executanții trebuie să respecte reglementările urbanistice, cerințele tehnice privind calitatea în construcții, legislația de mediu, regulile privind protejarea patrimoniului și celelalte acte normative aplicabile. Răspunderea pentru respectarea acestor cerințe revine beneficiarului, în solidar cu proiectanții și executanții”, a precizat Cseke Attila. Pentru lucrările unde Codul prevede această obligație, recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie. Documentația tehnică trebuie inclusă în cartea tehnică a construcției și în Registrul Național al Construcțiilor, iar proiectul trebuie întocmit de specialiști. Zone construite protejate: depinde de regulamentul local În zonele construite protejate, posibilitatea de a executa lucrări fără formalități există doar dacă regulamentul local de urbanism permite acest lucru. Responsabilitatea respectării regulilor rămâne la beneficiari, proiectanți și executanți, inclusiv atunci când nu mai este necesară autorizația. În logica anunțată de minister, simplificarea ar urma să reducă procedurile administrative pentru intervenții simple și să permită autorităților locale să își concentreze resursele pe proiecte cu impact asupra dezvoltării urbane și asupra siguranței construcțiilor. [...]