Știri
Știri din categoria Politică
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil, iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3.
Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august.
Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”.
Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități.
Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate.
Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid.
„În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.”
La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.
Recomandate
Reforma administrativ-teritorială revine pe agenda PSD cu miza reducerii birocrației și a costurilor , însă primarul Buzăului, Constantin Toma , avertizează că demersul nu trebuie transformat într-o simplă redesenare politică a hărții, potrivit Digi24 . Social-democratul spune că partidul încearcă astfel „să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp”, dar susține că efectul poate veni doar dintr-o reformă amplă, cu interes național. Toma afirmă că o eventuală reorganizare administrativ-teritorială ar trebui construită ca „proiect de țară”, cu implicarea mediului academic și a unor instituții precum Academia Română și Administrația Prezidențială, urmată de negociere într-o comisie cu reprezentanți ai tuturor partidelor, pe baza unor reguli stabilite dinainte. „Probabil vor să mai stingă din imaginea proastă din ultimul timp. Acest lucru nu-l poţi face decât printr-o mare reformă şi atunci prima pe care o ai la îndemână este reforma administrativ-teritorială, care nu s-a făcut de 58 de ani (...)” Ce ar urmări reforma, în viziunea lui Constantin Toma Primarul Buzăului leagă reorganizarea de obiective operaționale: reducerea birocrației și îmbunătățirea serviciilor publice. El spune că discuția nu ar trebui limitată la economii bugetare, ci la „așezarea României pe un drum de dezvoltare”, în condițiile în care o parte dintre cetățeni ar vedea în acest demers o cale către o dezvoltare mai bună. În același context, Toma indică și o posibilă comasare a județului Buzău cu Vrancea, invocând legături istorice între cele două județe. Criteriile propuse de PSD pentru „localități sustenabile” PSD a propus șase criterii care ar urma să fie avute în vedere în reforma administrativ-teritorială, pentru a stabili localitățile sustenabile din punct de vedere administrativ: populație și demografie; sustenabilitate economică; capacitate administrativă; conectivitate; accesibilitate; servicii publice locale. Toma insistă că reforma nu ar trebui făcută „în funcție de interese personale sau de partid”, ci în logica unui interes național, tocmai pentru ca reorganizarea să producă efecte în administrație și în calitatea serviciilor, nu doar schimbări pe hartă. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România și Ungaria vor încerca să „închidă” tensiunile bilaterale după o discuție directă cu premierul ungar Peter Magyar, potrivit Agerpres , la finalul reuniunii informale a Consiliului European . Șeful statului a declarat că întâlnirea bilaterală a avut loc „în mod foarte deschis”, iar cei doi au convenit că relația dintre cele două țări are „un potențial”, în pofida unor „probleme istorice” și „diplomatice” care au alimentat tensiuni. „Am acceptat fiecare dintre noi că există un potențial al acestei relații, că există probleme istorice, diplomatice în această relație, pe care sper că avem deschiderea să discutăm în perioada imediat următoare, pentru a închide [...] aceste discuții tensionate sau aceste [...] tensiuni, lucruri nerezolvate.” Ce urmează, potrivit declarațiilor Din declarațiile președintelui reiese că discuțiile ar urma să continue „în perioada imediat următoare”, cu obiectivul explicit de a reduce tensiunile și de a aborda temele rămase nerezolvate. Agerpres nu oferă detalii despre un calendar, teme concrete sau formatul viitoarelor discuții. Contextul întâlnirii Nicușor Dan a participat vineri la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Potrivit aceleiași surse, reuniunea a fost prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale. [...]
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare avertizează că România „merge pe sârmă” în relația cu agențiile de rating , confirmând că riscurile prezentate de președintele Nicușor Dan sunt reale, potrivit Kyiv Independent . Mesajul are miză economică directă: o deteriorare a ratingului de țară ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe buget, într-un context de deficit ridicat. Nazare a spus, joi seară, la Antena 3, că „analiza e corectă” și că au existat „momente de cumpănă”, inclusiv în vara acestui an și în 2025. „Am mers și mergem în continuare pe sârmă.” Ce înseamnă pentru finanțarea României: riscul de „junk” și costuri mai mari Ministrul a respins ideea unui risc iminent ca România să ajungă sub supravegherea Fondului Monetar Internațional (FMI), dar a subliniat că evoluția depinde de deciziile financiare pe care le va lua România. În același timp, Nazare a insistat că menținerea ratingului în categoria recomandată investitorilor depinde de „decizii responsabile” și a avertizat asupra consecințelor unei retrogradări în categoria „junk” (nerecomandată investitorilor). „Pierderea calificativului de investiții, odată materializată, ar afecta extrem de mult economia României și ar avea efecte sociale mari.” Contextul invocat de Nicușor Dan: deficit de 150 de miliarde de lei În conferința de presă la care a făcut referire ministrul, președintele Nicușor Dan a prezentat date despre bugetul pe 2026: venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna un deficit de 150 de miliarde de lei. Șeful statului a mai spus că este „absolut obligatoriu” ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută, iar orice abatere ar afecta credibilitatea României și ar crește riscul de a nu-și putea plăti datoriile. [...]
Disputa Nicușor Dan–AUR mută presiunea pe autorizarea protestelor după ce președintele a respins acuzația lui George Simion că ar fi intervenit pentru ca manifestația AUR să nu fie autorizată, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională și de ordine publică: cine își asumă organizarea și cum se desfășoară un protest anunțat după ce autoritățile locale au respins solicitarea de autorizare. Nicușor Dan a declarat că nu a intervenit în decizia privind protestul și a refuzat să intre într-o polemică punctuală, formulând în schimb o critică generală la adresa liderului AUR. „Evident că nu am intervenit. (...) Nu vreau să comentez decât cu o întrebare generală. Adică, câte tâmpenii la rând poate să spună un lider politic ca să nu-l mai luăm în seamă? (...) la un moment dat, eu cred că lumea pur şi simplu n-ar trebui să mai ia în seamă ce spune cineva care s-a dovedit că de o sută de ori a spus tâmpenii.” Ce a declanșat conflictul George Simion l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar fi „ordonat” oprirea protestului AUR, după ce primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, nu a autorizat organizarea mitingului. În reacție, Simion a anunțat că își asumă el responsabilitatea pentru manifestație și i-a chemat pe susținători „în stradă”, conform relatării. De ce contează: autorizare respinsă și risc de incidente Primăria Capitalei a respins solicitarea de autorizare a mitingului AUR programat pentru 14 noiembrie, în fața Palatului Parlamentului, în București. Motivația invocată în material este că Jandarmeria și Poliția Capitalei au avertizat că manifestația ar putea genera incidente violente și probleme de ordine publică. În acest context, disputa politică se suprapune peste o problemă practică: desfășurarea unui protest anunțat public, în condițiile în care autorizarea a fost refuzată și există avertizări privind riscuri de securitate. Ce urmează Protestul este anunțat pentru 14 noiembrie, iar Simion spune că își asumă responsabilitatea personală „dacă vreo instituție a statului român o va cere”. Potrivit Antena 3, la protest și-ar fi anunțat participarea și reprezentanți ai partidului german Alternativa pentru Germania (AfD), informație atribuită unor „surse” ale postului. [...]
Dominic Fritz susține reducerea numărului de județe, dar avertizează că reforma PSD poate rămâne fără consens politic , potrivit Mediafax . Președintele USR spune că România are „prea multe județe” și că unele nu se mai pot susține financiar, însă tratează cu scepticism inițiativa social-democraților. Fritz a declarat, într-o intervenție la Digi24 , că direcția de „a reduce din județe” și de a crește numărul de locuitori „pe roate” (formulare redată ca atare în material) ar fi menită să îmbunătățească serviciile și că aceasta este „direcția corectă”. Argumentul invocat: sustenabilitatea financiară a județelor Liderul USR a afirmat că, din perspectivă administrativă, managerială și financiară, există județe care „nu se pot susține”, motiv pentru care o reformă administrativă care să reducă numărul lor ar fi justificată. Scepticism față de implementare și opoziție politică Deși validează direcția generală, Fritz spune că rămâne prudent în privința șanselor ca PSD să ducă reforma la capăt, invocând faptul că ar fi apărut deja voci din PSD care contestă propunerea. În același context, materialul amintește că Guvernul Bolojan a încercat anterior să contureze un proiect similar, dar nu a obținut consens în fosta coaliție, iar în prezent mai mulți lideri UDMR se opun reformei propuse de Guvernul Niculescu. Ce urmează: prima etapă, comasări voluntare în decembrie Ministrul Dezvoltării și-a propus ca prima etapă a comasărilor, cea voluntară, să aibă loc în luna decembrie, conform informațiilor din articol. Atunci, primarii comunelor cu sub 1.500 de locuitori ar urma să poată primi bonificații dacă decid să se unească administrativ cu o unitate administrativ-teritorială (UAT) învecinată. [...]
România își leagă din nou agenda energetică de Azerbaidjan , într-un moment în care securitatea aprovizionării rămâne o temă centrală la nivel european. Potrivit Digi24 , președintele Nicușor Dan a discutat la Dublin cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, despre consolidarea parteneriatului strategic și despre cooperarea în energie și conectivitate. Discuția a avut loc în marja celei de-a noua reuniuni a Comunității Politice Europene (CPE) , organizată în capitala Irlandei. Într-o postare pe Facebook, Nicușor Dan a indicat că tema centrală a fost dezvoltarea cooperării „în domenii esențiale, precum energia și conectivitatea”, subliniind rolul Azerbaidjanului pentru securitatea energetică a Europei. „Azerbaidjanul este un partener important pentru România și pentru securitatea energetică a Europei. Proiectele care conectează Marea Caspică de Marea Neagră oferă oportunități importante de cooperare, cu beneficii atât pentru țările noastre, cât și pentru întreaga regiune”. De ce contează: energie și infrastructură de conectare pe axa Caspică–Marea Neagră Mesajul transmis de președintele României plasează discuția cu Baku în logica proiectelor regionale care vizează rute de transport și energie între Marea Caspică și Marea Neagră. În contextul european, astfel de proiecte sunt asociate cu diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, într-un climat de securitate tensionat. Context: reuniunea CPE, dominată de securitate și războiul din Ucraina Întâlnirea Dan–Aliyev a avut loc în cadrul CPE, unde liderii europeni au discutat despre apărarea comună și amenințările la adresa securității continentului, „în special cele venite din partea Rusiei”. La reuniune au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte , precum și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Publicația notează că unul dintre mesajele centrale ale evenimentului a fost necesitatea unei poziții europene comune față de Rusia și implicarea directă a Europei în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Alte discuții la Dublin: bugetul UE și Republica Moldova Tot la Dublin, Nicușor Dan a avut o întrevedere bilaterală cu cancelarul german Friedrich Merz, discuțiile vizând viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2035 și progresele Republicii Moldova pe parcursul de aderare la UE, potrivit aceleiași surse. [...]
