Știri
Știri din categoria Politică monetară
Declarațiile despre euro reintroduc o miză de politică monetară în dezbaterea publică, după ce Călin Georgescu a legat adoptarea monedei unice de pierderea „suveranității”, pe fondul mesajului președintelui Nicușor Dan privind existența unui „acord politic” pentru trecerea la euro, potrivit HotNews.
Reacția lui Georgescu vine la trei zile după declarația lui Nicușor Dan despre „acordul politic pentru trecerea la euro” și este prima intervenție de acest tip a fostului candidat la prezidențiale, în contextul în care, notează publicația, președintele a transmis în ultima perioadă mesaje către electoratul conservator.
În postarea sa, Georgescu susține că anunțarea trecerii la euro fără „o dezbatere națională reală” și fără exprimarea „limpede” a voinței populației „nu este reformă” și ar echivala „politic și moral” cu „trădarea leului”. El argumentează că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile și prețurile.
„Renunți la leu, renunți la suveranitate. O țară este stăpână pe soarta ei atunci când are control deplin asupra propriei monede.”
Georgescu afirmă că euro „nu este garanția prosperității” și invocă exemplul Marii Britanii, care a fost membră a construcției europene fără să adopte moneda unică. În același registru, el enumeră state UE care nu folosesc euro: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Pe componenta economică, susține că adoptarea euro ar duce la „o scumpire generalizată”, în timp ce „veniturile vor rămâne la fel”, iar costurile vieții ar „exploda”, cu impact asupra „omului de rând” și a „micului producător”.
În declarațiile făcute sâmbătă, după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, președintele Nicușor Dan a afirmat că „există acord politic pentru trecerea la euro” și că viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” cu acțiunile necesare pentru adoptarea monedei unice, conform relatării HotNews.
Recomandate
Disputa politică pe euro reaprinde riscul de amânare a deciziilor de politică monetară , după ce Călin Georgescu a atacat public ideea aderării României la zona euro, pe fondul unui anunț făcut de președintele Nicușor Dan privind existența unui „consens larg” între partide, potrivit Washington Post . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate din 2024 susține că adoptarea euro ar însemna „scumpire generalizată” și „pierderea suveranității economice”, argumentând că o astfel de decizie ar afecta direct veniturile populației și prețurile de consum. „O hotărâre care intră în fiecare pensie, în fiecare salariu și în prețul fiecărei pâini nu poate fi prezentată poporului ca un fapt împlinit. Românii trebuie ascultați și trebuie să aibă ultimul cuvânt.” Miza economică invocată: prețuri, venituri și controlul asupra monedei Georgescu își construiește critica pe două idei principale: că trecerea la euro ar produce o creștere generalizată a prețurilor și că renunțarea la leu ar reduce capacitatea României de a-și controla economia prin politica monetară (setul de decizii privind moneda, dobânzile și lichiditatea). „Trecerea la euro ar duce la o scumpire generalizată. Veniturile vor rămâne la fel, în timp ce costurile vieții vor exploda.” În același mesaj, el leagă moneda națională de independența economică și de „suveranitate”, numind leul „fortăreața noastră” și afirmând că „renunți la Leu, renunți la suveranitate”. Argumentul politic: consultare publică și exemplul statelor UE fără euro Fostul candidat mai spune că o astfel de decizie nu ar trebui „prezentată poporului ca un fapt împlinit” și cere ca românii „să aibă ultimul cuvânt”. Ca susținere, el invocă exemple de state care nu folosesc euro, menționând că dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, șase nu utilizează moneda unică: România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca. În același context, amintește și cazul Marii Britanii, care, potrivit lui, a rămas mult timp în „construcția europeană” fără să renunțe la lira sterlină. Context: ce a spus președintele Nicușor Dan Reacția lui Georgescu vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un „consens larg” între formațiunile politice privind aderarea României la zona euro, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă un calendar, pași concreți sau detalii despre forma acestui consens. [...]
BNR semnalizează că acceptă un leu mai slab pentru a evita noi scumpiri ale creditului , pe fondul unei inflații care ar putea fi revizuită în sus pe termen scurt, potrivit HotNews . Banca Națională a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a indicat că prognoza actualizată de inflație va fi publicată după ședința din 12 noiembrie. Decizia de a păstra dobânda neschimbată vine în contextul în care BNR anticipează o traiectorie ascendentă a inflației până la finalul lui 2026, influențată de scumpiri la combustibili, energie și alte mărfuri (inclusiv agroalimentare), pe fondul conflictului prelungit din Orientul Mijlociu , al secetei severe din acest an și al evoluției cursului leului. Ce înseamnă pentru curs și pentru inflație O notă a economiștilor BCR, citată în material, sugerează o schimbare de accent în „funcția de reacție” a BNR (modul în care banca centrală își calibrează instrumentele): o pondere mai mare pentru stabilitatea dobânzii, în detrimentul stabilității valutare. În acest cadru, banca centrală ar fi devenit „mai puțin restrictivă” în gestionarea cursului, păstrând însă regimul de flotare controlată. În același timp, analiza estimează transmiterea cursului de schimb în inflație la 0,3 puncte procentuale, ceea ce ar indica „un spațiu limitat” pentru o depreciere suplimentară a leului. Dobânda-cheie: așteptări de menținere pe termen lung BCR se așteaptă ca dobânda-cheie să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, argumentând că inflația de bază rămâne rigidă și ar urma să intre în intervalul țintă al BNR abia în trimestrul IV 2027. Pe piață, dobânzile au crescut în septembrie, pe fondul sterilizării surplusului de lichiditate prin intervenții valutare, deși condițiile monetare ar fi rămas „în general neschimbate” după slăbirea leului, potrivit aceleiași analize. Context macro: semne de redresare, dar așteptări de contracție în 2026 BNR notează o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, susținută și de agricultură, dar cu o deteriorare a dinamicii anuale a PIB-ului. Autorii analizei citate anticipează o contracție economică de 0,7% în 2026 și o revenire în 2027, cu o creștere a PIB de 2,2%. Următoarele indicii despre calibrul politicii monetare și despre modul în care BNR își ajustează echilibrul între dobândă și curs ar urma să apară, potrivit materialului, la conferința de presă de după ședința din noiembrie. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Fed a păstrat dobânda-cheie la 3,75%–4% , o decizie care menține costul finanțării în SUA neschimbat pe termen scurt, deși inflația rămâne peste ținta băncii centrale, potrivit Mediafax . Rezerva Federală a anunțat miercuri că nu modifică dobânzile, după ce luna trecută le-a majorat pentru prima dată în ultimii trei ani. Decizia era anticipată de piețele financiare. Ce a decis Fed și de ce contează Banca centrală americană a menținut dobânda de referință în intervalul 3,75%–4%, reiterând cele două obiective principale ale mandatului său: ocuparea maximă a forței de muncă și aducerea inflației la 2% pe termen lung. În comunicatul de după reuniune, Fed a recunoscut că inflația rămâne ridicată și a transmis că va analiza noile date economice pentru a stabili măsurile necesare pentru reducerea inflației către țintă. Instituția a mai precizat că „va asigura stabilitatea prețurilor”. Semnal intern: vot împărțit în conducerea băncii centrale Spre deosebire de luna trecută, când majorarea dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale a fost aprobată în unanimitate, de această dată au existat opinii diferite în conducerea Fed. Lisa Cook (membră a Consiliului Guvernatorilor) și Beth Hammack (președinta Rezervei Federale din Cleveland) au votat împotriva menținerii dobânzilor, susținând o nouă majorare de 0,25 puncte procentuale. Contextul inflației și următorul pas Potrivit celor mai recente date citate, inflația anuală din SUA a urcat la 3,7% în septembrie, de la 3,4% în august. Următoarea reuniune a Rezervei Federale este programată pentru 8–9 decembrie. [...]
BNR avertizează că fără consolidare fiscal-bugetară România riscă să piardă credibilitatea, iar costul ar putea depăși deteriorarea oricărui indicator macroeconomic , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul guvernatorului Mugur Isărescu leagă direct convergența spre standardul de viață occidental și perspectiva adoptării euro de menținerea echilibrelor macroeconomice. Isărescu a spus că România poate continua convergența doar „dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice”, subliniind că, în lipsa acestora, nu poate fi asigurată „durabilitatea unui parcurs economic solid”. În același cadru, guvernatorul a insistat că sustenabilitatea este „esențială și pentru adoptarea euro”. De ce contează: credibilitatea, un activ macro cu efecte în lanț Guvernatorul băncii centrale a atras atenția că pierderea credibilității poate avea consecințe mai severe decât deteriorarea unui anumit indicator macroeconomic, iar pentru credibilitatea României este „esențială consolidarea fiscal-bugetară”, conform publicației. În intervenția sa, Isărescu a avertizat și asupra riscului ca politicile macroeconomice să amplifice, în loc să atenueze, fluctuațiile ciclului economic, ceea ce ar împinge economia pe „traiectorii bulversante pentru societate”, cu atât mai mult într-un context internațional marcat de incertitudini și reașezări geopolitice și economice. „Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Sustenabilitatea este esenţială şi pentru adoptarea euro.” Contextul declarațiilor Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergenţă nominală”, al doilea studiu elaborat în cadrul proiectului Economic@BNR, coordonat de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, potrivit informațiilor publicate. În materialul citat nu sunt prezentate ținte numerice sau un calendar pentru consolidarea fiscal-bugetară ori pentru adoptarea euro; mesajul este unul de principiu, centrat pe condiția menținerii echilibrelor macroeconomice și a credibilității. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
