Știri
Știri din categoria Diverse
România trebuie să evite retrogradarea la „junk”, pentru a nu scumpi finanțarea statului, iar mesajul transmis investitorilor este că există „acord politic” pe dosarele considerate esențiale, potrivit Digi24. Președintele Nicușor Dan a spus că, „cu cifrele financiare pe care le avem azi”, România „trebuie să-și păstreze statutul de țară recomandată investițiilor”.
Declarațiile vin în contextul riscului ca România să primească un calificativ „junk” (nerecomandat investițiilor), scenariu care, în practică, poate reduce baza de investitori eligibili și poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului și, indirect, ale economiei.
Nicușor Dan a afirmat că s-a întâlnit cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România și că a încercat să transmită „lucrul cel mai important”: existența unui acord politic pe temele majore, invocând drept exemple PNRR și SAFE, precum și „lucrurile importante care s-au întâmplat în Parlament” în ultimele luni.
Întrebat despre primele măsuri ale viitorului guvern, președintele a susținut că „situația macrofinanciară este mult mai bună acum decât acum un an și trei luni”, când a fost instalat guvernul Bolojan, și că nu ar fi vorba de „măsuri financiare imediate”, ca atunci, ci „de timp”.
În acest cadru, el a indicat două repere pe termen scurt, prezentate ca necesare pentru funcționarea statului și pentru predictibilitate în relația cu piețele financiare:
Recomandate
Blocajul prelungit învestirii unui guvern cu puteri depline riscă să împingă România într-o zonă de improvizație bugetară, cu efecte directe asupra administrației și încrederii investitorilor , în condițiile în care nominalizarea lui Siegfried Mureșan ar avea „șanse modeste” să treacă de Parlament, potrivit unei analize citate de Digi24 . Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) apreciază că desemnarea lui Mureșan este mai degrabă o primă încercare de a construi o majoritate parlamentară decât o soluție cu șanse reale de succes. În lectura sa, susținerea PNL, USR și UDMR nu este suficientă, iar PSD „nu pare dispus” să voteze un guvern condus de Mureșan, ceea ce ar împinge negocierile fie către PSD, fie către partide din zona suveranist-naționalistă. De ce contează: fără rectificare bugetară, costul provizoratului crește Miza imediată, dincolo de aritmetica parlamentară, este funcționarea statului cu un guvern demis și atribuții limitate. Mișcoiu avertizează că una dintre consecințele majore este imposibilitatea rectificării bugetare, pe care o descrie drept „marea noastră problemă”. „Problema majoră cu guvernul demis, aflat în continuare pe aparate, este aceea că acest guvern nu poate să rectifice bugetul şi aceea va fi marea noastră problemă.” În același registru, politologul leagă prelungirea provizoratului de un cost economic și de deteriorarea percepției piețelor și a investitorilor. „Toate aceste improvizaţii costă. Costă din punct de vedere economic. Nu se simt deloc bine investitorii, nu se simt deloc bine pieţele. Acest provizorat este cât se poate de păgubos pentru România.” Calculul PSD: opoziție „constructivă” sau sprijin cu cost politic Analiza indică faptul că PSD ar putea, teoretic, să ia în calcul susținerea unui astfel de guvern ca parte a unei strategii pe termen scurt, cu obiectiv electoral pentru 2028, însă ar fi vorba despre un „sacrificiu” politic. În același timp, concluzia de etapă rămâne că social-democrații „nu par dispuși” să susțină propunerea, iar formarea unei majorități este incertă. „Ar putea fi o soluţie pentru un PSD aflat în cădere liberă să se poziţioneze faţă de acest guvern şi să accepte să-l investească, pentru că este nevoie de un guvern cu puteri depline.” Anticipatele, presiune limitată în negocieri În scenariul respingerii guvernului, președintele Nicușor Dan ar putea încerca să crească presiunea asupra partidelor prin perspectiva alegerilor anticipate, însă Mișcoiu consideră că această amenințare are credibilitate redusă, invocând vulnerabilitatea politică a șefului statului, inclusiv riscul unei proceduri de suspendare într-un Parlament dominat de formațiuni suveraniste. Ce urmează: negocieri dificile și incertitudine privind calendarul Pe termen scurt, perspectiva conturată de analiză este una de negocieri complicate și de întârziere a instalării unui guvern cu puteri depline, chiar și în ipoteza în care premierul desemnat ar reuși să coaguleze o majoritate. Mișcoiu rezumă așteptarea sa într-o formulare directă: „Nu cred că vom avea foarte curând guvern.” [...]
USR își deschide negocierile pentru un guvern minoritar susținut și de PSD , într-o mișcare care poate debloca formarea Executivului și stabiliza agenda economică într-un context de inflație ridicată și tensiuni sociale, potrivit Digi24 . Președintele USR, Dominic Fritz , a anunțat că partidul îl susține pe eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru și că este pregătit să discute „inclusiv cu PSD” condițiile unei eventuale susțineri parlamentare. Siegfried Mureșan a fost desemnat pentru funcția de premier de președintele Nicușor Dan și a făcut declarații alături de liderii partidelor care îl susțin – PNL, USR și UDMR, conform aceleiași surse. Miza: majoritate de sprijin pentru un Executiv minoritar Dominic Fritz a indicat că USR ia în calcul susținerea unei formule de guvern minoritar, argumentând că formarea rapidă a unui Executiv „serios și coerent” este mai importantă decât „jocurile tactice și politice”. În acest cadru, deschiderea către discuții cu PSD este prezentată ca o opțiune pentru a asigura sprijinul necesar în Parlament. Contextul invocat: presiune socială și dificultăți economice Liderul USR a legat tensiunile din societate de trei factori: blocajul politic prelungit, situația economică dificilă pentru mulți români și un discurs public „bazat pe ură”. În plan economic, Fritz a menționat explicit impactul „inflației mari” asupra populației. Ce spune USR despre direcția viitorului guvern Fritz a susținut că viitorul Executiv ar trebui să vină cu o „viziune clară și pozitivă” și a punctat rolul sectorului privat în livrarea prosperității, în opoziție cu „daruri de la stat”. Totodată, a anunțat că USR va lucra împreună cu Siegfried Mureșan la definirea programului de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, USR intenționează să înceapă „în următoarele zile” discuții inclusiv cu PSD, pentru a stabili în ce condiții social-democrații ar putea susține viitorul guvern. Detaliile acestor condiții și calendarul politic nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Aproape 5.000 de investiții PNRR derulate prin Ministerul Dezvoltării au fost finalizate, iar Guvernul susține că nu va pierde bani europeni pe aceste componente , potrivit Digi24 . Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila , a declarat la Oradea că țintele asumate de România pe componentele gestionate de minister vor fi atinse și chiar depășite, după analiza documentelor depuse. În total, sunt 4.976 de investiții finalizate, cu o valoare cumulată de peste 20 de miliarde de lei, care „contribuie la îndeplinirea obiectivelor PNRR”, conform ministrului. Acesta a afirmat că, pe aceste componente, România „nu va pierde niciun euro” și că vor exista „câteva sute” de investiții finalizate peste ținta asumată, declarație citată de Agerpres . Ce înseamnă depășirea țintelor: absorbție peste 100% pe componentele ministerului Cseke Attila a mai spus că, la închiderea PNRR, proiectele se împart în trei categorii. Dincolo de cele 4.976 de investiții care intră în țintele asumate, „peste 600” de proiecte finalizate ar urma să fie susținute din bugetul de stat, ceea ce ar duce absorbția pe componentele Ministerului Dezvoltării la aproximativ 108–109%, potrivit aceleiași surse. Exemplu local: Oradea a închis 32 de investiții prin PNRR cu Ministerul Dezvoltării În municipiul Oradea au fost finalizate toate cele 32 de investiții derulate împreună cu Ministerul Dezvoltării prin PNRR. Printre proiectele enumerate de ministru se află: achiziția a nouă tramvaie; eficientizarea energetică a 26 de grădinițe și școli; lucrări la clădirea Primăriei, bazinul municipal și Maternitate. Ministrul a indicat și județul Bihor drept unul dintre „județele fruntașe” la numărul de contracte și investiții derulate prin minister. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este închiderea PNRR pe componentele Ministerului Dezvoltării, cu includerea proiectelor care contribuie la ținte și cu trecerea unor investiții finalizate pe finanțare de la bugetul de stat, astfel încât nivelul de absorbție să depășească pragul de 100% pe aceste componente. [...]
Alegerile parlamentare anticipate ar costa 160–170 de milioane de euro (aprox. 800–850 milioane lei) și ar necesita modificări rapide ale legislației, pentru a comprima termenele fără a limita dreptul de vot, potrivit Digi24 . Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) , Adrian Țuțuianu, spune că actualele reguli sunt construite pentru alegeri „la termen”, nu pentru un scrutin organizat în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului, așa cum cere Constituția. Costul și presiunea de timp: ce înseamnă „trei luni” în practică Țuțuianu a explicat, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că AEP nu poate „bloca” un calendar constituțional, dar avertizează că, în forma actuală, cadrul normativ nu este adaptat pentru organizarea rapidă a alegerilor anticipate. Estimarea de cost avansată pentru un astfel de scrutin este de 160–170 de milioane de euro, iar șeful AEP a precizat că votul în străinătate este de trei ori mai scump decât în țară. O vulnerabilitate operațională majoră ține de diaspora: organizarea la timp a celor aproximativ 950 de secții de votare din străinătate, inclusiv identificarea spațiilor și alocarea resurselor, într-un interval de circa o lună – o lună și jumătate. Ce legi ar trebui ajustate și ce rămâne neschimbat Potrivit șefului AEP, modificările ar viza în principal reducerea unor termene, prin lege organică, fără afectarea exercițiului dreptului de vot. AEP lucrează la un proiect de lege care să adapteze: Legea 208/2015 (alegerile parlamentare), concepută pentru un calendar lung, specific scrutinurilor la termen; legea votului prin corespondență, inclusiv stabilirea unui termen realist pentru înscrierea alegătorilor, în condițiile în care, la alegeri obișnuite, înscrierile se fac începând din aprilie. În același timp, Țuțuianu a spus că nu ar urma să fie schimbate: durata campaniei electorale (30 de zile), termenele pentru depunerea semnăturilor și a candidaturilor și cele pentru desemnarea președinților birourilor electorale. Context politic: cum se poate ajunge la anticipate Scenariul anticipatelor este legat de procedura de formare a Guvernului. Digi24 arată că președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, iar decretul de desemnare nu era încă publicat în Monitorul Oficial la momentul relatării. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; după dizolvare, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. În acest moment, potrivit informațiilor din articol, Parlamentul a respins Cabinetul Veștea (22 iunie), iar o altă nominalizare, Eugen Tomac, nu a mai ajuns la vot. [...]
Dominic Fritz neagă că ar fi alimentat un mesaj atribuit consultărilor de la Cotroceni , într-un moment în care România este de peste patru luni fără un guvern stabil, iar tensiunile dintre partide complică formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Președintele USR spune că nu el i-ar fi spus președintelui Nicușor Dan , la consultări, fraza „România e problema ta, cu partidul e problema mea”, apărută în spațiul public după declarațiile șefului statului. Fritz califică informația drept „o minciună sfruntată” și cere redacțiilor care au preluat-o să o retragă. Într-o postare pe Facebook, Dominic Fritz afirmă că formularea nu îi aparține și că nu reflectă nici „limbajul”, nici „gândirea” sa. El adaugă că implicarea sa în politică are la bază „pasiunea pentru România”, născută la Timișoara, și că este obișnuit ca patriotismul său să fie contestat, inclusiv pentru că nu s-a născut în România. De unde a pornit acuzația și de ce contează Contextul este legat de mesajul transmis de președintele Nicușor Dan la anunțarea numelui premierului desemnat, când a spus că a observat la partide „multă preocupare electorală” și mai puțină pentru „interesul național”. În aceeași declarație, șeful statului a relatat că un lider de partid i-ar fi spus „în privat” fraza despre România și partid. Separat, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ridicat public întrebarea privind identitatea liderului despre care vorbea președintele, într-o intervenție la România TV. Ce urmează Digi24 nu indică, în materialul citat, că președintele Nicușor Dan ar fi numit explicit persoana la care se referă, iar Dominic Fritz susține că nu el este autorul replicii. În lipsa unei clarificări oficiale privind identitatea liderului invocat de președinte, disputa rămâne una de poziționare politică, pe fondul negocierilor pentru ieșirea din criza guvernamentală. [...]
Desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier deschide o fereastră de 10 zile pentru deblocarea crizei politice, cu miza directă a ratingului suveran și a bugetului pe 2027 , într-un context în care România nu are o majoritate parlamentară clară, potrivit Digi24 . Nominalizarea a fost relatată pe larg în presa internațională, inclusiv de agenții precum Reuters și TASS, pe fondul unei crize guvernamentale prelungite care, conform Reuters, pune presiune pe menținerea ratingului României în categoria recomandată investițiilor („investment grade”, adică nivelul minim considerat acceptabil pentru investitori instituționali). Ce urmează procedural și de ce contează economic Conform Reuters, Siegfried Mureșan (44 de ani) are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui lista guvernului, după care trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere. Miza depășește strict politica internă: agențiile de rating au indicat că va fi esențială capacitatea României de a depăși fragmentarea politică și de a aproba bugetul pentru 2027 , astfel încât să continue reducerea deficitului bugetar (menționat de Reuters drept cel mai mare din UE). În același context, Reuters notează că România a evitat la limită, în iulie, o retrogradare de la ultima treaptă a categoriei „investment grade”, iar Standard & Poor’s are programată o revizuire a ratingurilor României la 2 octombrie . Blocajul politic: pozițiile partidelor și riscul de alegeri anticipate Reuters reamintește că președintele Nicușor Dan a mai făcut două nominalizări înaintea lui Mureșan: consilierul Eugen Tomac (care s-a retras înainte de vot) și liberalul Adrian Veștea (care nu a obținut voturile necesare). Tot Reuters descrie liniile de conflict care complică formarea unei majorități: un guvern anterior de coaliție pro-europeană, condus de Ilie Bolojan, a căzut la începutul lunii mai, după retragerea social-democraților și votarea unei moțiuni de cenzură împreună cu opoziția de extremă dreaptă; social-democrații l-au propus pe Sorin Grindeanu și au exclus susținerea unui cabinet din care nu fac parte; liberalii, alături de USR și UDMR, au exclus o nouă coaliție cu forțele de stânga. În lipsa unei majorități, Reuters arată că președintele Dan a spus recent că nu mai exclude alegeri anticipate, deși România nu a organizat niciodată astfel de alegeri. Analiști citați de agenție afirmă că anticipate ar avantaja în principal AUR, formațiune care conduce sondajele cu un avans de două cifre. Cum a prezentat presa rusă nominalizarea Agenția rusă de stat TASS a relatat desemnarea și a plasat-o într-un context mai amplu, inclusiv cu elemente biografice despre Siegfried Mureșan și legăturile sale cu Germania. TASS consemnează și explicația președintelui privind lipsa unei majorități clare și faptul că Mureșan ar fi obținut cele mai multe voturi în consultările de la Cotroceni, fiind susținut, în aceste consultări, de PNL, USR și UDMR. În următoarele zile, testul decisiv rămâne capacitatea premierului desemnat de a strânge o majoritate parlamentară pentru votul de încredere, într-un interval scurt, cu efecte potențiale asupra percepției de risc a României înainte de următoarele evaluări ale agențiilor de rating. [...]
