Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Hermeus a atras 350 milioane de dolari pentru a dezvolta avioane hipersonice fără pilot, potrivit TechCrunch, într-o rundă care urcă evaluarea start-up-ului de apărare la 1 miliard de dolari.
Compania, cu sediul în Los Angeles, spune că finanțarea îi va susține dezvoltarea a ceea ce numește „cel mai rapid avion fără pilot”, într-un moment în care investitorii de tip venture capital și corporațiile își cresc expunerea pe tehnologiile de apărare.
Din total, 200 milioane de dolari vin sub formă de capital (equity), runda fiind condusă de Khosla Ventures. Au participat și investitori existenți precum Canaan Partners, Founders Fund, In-Q-Tel și RTX Ventures.
Bani noi au venit, între alții, de la fondul de investiții al conglomeratului media Cox Enterprises, de la Destiny Tech100 (o companie de investiții listată, de tip closed-end) și de la alți investitori menționați de companie.
Restul de 150 milioane de dolari reprezintă finanțare prin datorie, iar cofondatorul și directorul general AJ Piplica a spus că această componentă ajută compania și acționariatul în extindere să păstreze mai mult control.
„Construim mult hardware, ne extindem capacitățile de producție, iar dacă putem finanța o parte mare din cheltuieli fără diluare, aceasta este cu siguranță calea de urmat”, a declarat el.
Runda Hermeus vine într-o perioadă în care finanțarea pentru start-up-urile din apărare crește, pe fondul interesului investitorilor financiari și strategici. TechCrunch citează date PitchBook, potrivit cărora investițiile de tip venture capital în „defense tech” au depășit 9 miliarde de dolari la nivel global anul trecut, în 265 de runde.
În același set de date, investitorii corporativi au contribuit cu 2 miliarde de dolari, în 28 de runde, ceea ce sugerează o implicare mai mare a companiilor mari în finanțarea tehnologiilor cu utilizare militară.
Piplica pune o parte din succesul strângerii de fonduri pe seama unei decizii tehnice luate cu câțiva ani în urmă. Hermeus dezvoltase un motor propriu, „parțial din necesitate”, însă după discuțiile cu RTX Ventures a apărut o alternativă.
Echipa a decis să lucreze cu Pratt & Whitney (subsidiară RTX) pentru a modifica motorul F100 al companiei aerospațiale, astfel încât să poată propulsa aeronava hipersonică Hermeus. Potrivit companiei, această alegere a însemnat un ritm mai rapid de dezvoltare, cu un motor deja testat, și a facilitat testarea și iterarea, în paralel cu obținerea de contracte cu guvernul SUA.
Luna trecută, Hermeus a zburat o versiune demonstrator a tehnologiei sale, de dimensiunea unui avion de vânătoare F-16. Compania a spus că următoarea iterație urmărește să atingă viteze supersonice, iar un al treilea avion este deja în lucru, potrivit lui Piplica.
Abordarea de prototipare rapidă este rară în aviație, iar Piplica a indicat SpaceX drept un reper pentru cultura de a construi, testa, eșua, învăța și repeta până când vehiculul este „corect”.
Noua rundă ar urma să ajute și la extinderea echipei, care se apropie deja de 300 de angajați. Piplica a spus că una dintre cele mai dificile probleme pentru Hermeus este formarea și atragerea de talent, în condițiile în care industria nu mai produce frecvent aeronave noi la scară completă.
Compania a avut două zboruri de test reușite (un demonstrator mai mic, de trei ori, a zburat anul trecut), însă Piplica a insistat că programul trebuie construit cu așteptarea unor eșecuri pe parcurs, ca parte a prototipării rapide.
TechCrunch notează și o corecție: o versiune anterioară a articolului folosea termenul „autonomous” în titlu. Aeronava Hermeus este „unmanned” (fără pilot la bord), ceea ce înseamnă că este controlată de la distanță, nu autonomă.
Recomandate
Startupul berlinez Stark negociază o rundă de cel puțin 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la o evaluare de circa 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), un pariu pe industrializarea rapidă a dronelor autonome de atac , potrivit The Next Web . Dacă tranzacția se închide, ar însemna mai mult decât dublarea evaluării față de începutul acestui an, când compania ar fi trecut pragul de 1 miliard euro, la doar 18 luni de la înființare. Stark este un startup de „defence-tech” (tehnologie pentru apărare) fondat în 2024, care dezvoltă sisteme autonome de lovire, în special „loitering munitions” – muniții rătăcitoare, adică drone proiectate să staționeze deasupra unei zone, să identifice ținte și să se autodistrugă la impact. Produsul principal, Virtus, ar identifica și ar lovi ținte în mod autonom înainte de detonare; categoria este cunoscută popular drept „drone kamikaze”. De ce contează: capitalul se mută de la prototip la producție Miza economică a rundei nu este doar evaluarea în sine, ci finanțarea tranziției către producție la scară industrială – etapa care separă multe startupuri de apărare de furnizorii reali pentru armate. Publicația notează că Stark are contracte și un produs, dar nu ar fi demonstrat încă producția la volumele cerute de achizițiile militare, iar cei 300 milioane euro ar reprezenta capitalul necesar pentru a construi capacitate înainte ca piața să fie „ocupată” de competitori. În același timp, ritmul de creștere al evaluării este neobișnuit chiar și pentru defence-tech: Stark ar fi devenit „unicorn” (evaluare de peste 1 miliard euro) mai devreme în 2026, iar o evaluare de 2,5 miliarde euro la câteva luni distanță ar plasa compania printre cele mai rapide creșteri din istoria startupurilor europene din domeniu, conform articolului. Context: competiție strânsă în Germania și un val mai larg de finanțări Stark a fost cofondată de Florian Seibel (care a fondat anterior Quantum Systems ) și Johannes Schaback. Această suprapunere de fondatori adaugă o dimensiune competitivă într-o piață în care mai multe companii germane vizează aceleași contracte militare, același talent ingineresc și același capital de investiții. The Next Web plasează runda Stark într-un val mai larg de finanțări în defence-tech, cu exemple precum: Helsing (Munchen), care ar strânge 1,2 miliarde dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) la o evaluare de 18 miliarde dolari (aprox. 82,8 miliarde lei); Quantum Systems, care ar fi atras 340 milioane euro în 2025 și ar fi evaluată la peste 3 miliarde euro; Anduril (SUA), care ar fi strâns 5 miliarde dolari (aprox. 23 miliarde lei) la o evaluare de 61 miliarde dolari (aprox. 280,6 miliarde lei); Destinus (Olanda), care ar strânge 200 milioane euro înaintea unei listări la Amsterdam, la o evaluare de 5 miliarde euro. Riscuri și ce urmează Compania ar fi avut și dificultăți: articolul menționează probleme tehnice în timpul unor teste militare în Germania și Marea Britanie anul trecut, deși Stark ar fi continuat să obțină contracte și să își extindă portofoliul. Pentru investitori, pariul este că dronele autonome de atac vor ajunge „marfă” produsă și folosită în zeci de mii de unități. Pentru Stark, următorul test este execuția: dacă finanțarea se concretizează, presiunea se mută de la promisiune și prototip la livrare și producție la scară, într-o competiție europeană care se intensifică rapid. [...]
Un startup din Hawaii propune ca ambarcațiunile militare să fie „produse” local, din fișiere digitale, prin imprimare 3D , o schimbare care ar putea scurta semnificativ timpii de înlocuire a echipamentelor în teatre îndepărtate de operațiuni, potrivit Interesting Engineering . Voltage Vessels a înscris pentru evaluare în zona apărării maritime americane o ambarcațiune de tip RHIB (barcă rigidă cu tuburi gonflabile) de 6 metri, construită prin imprimare 3D dintr-un material compozit pe bază de bazalt vulcanic și plastic reciclat. Compania explorează și o posibilă integrare în programe navale autonome. Miza: logistică mai scurtă în Indo-Pacific Ideea centrală nu este doar o barcă nouă, ci un model de producție „distribuit”: în loc ca ambarcațiunile (sau carenele de schimb) să fie fabricate în șantiere navale și transportate pe distanțe mari, acestea ar putea fi imprimate mai aproape de zonele de operare, folosind proiecte digitale și materie primă local disponibilă. Publicația notează că relevanța este ridicată pentru operațiunile SUA din Indo-Pacific, unde înlocuirea activelor maritime avariate poate depinde de lanțuri logistice lungi. Cum a fost realizată ambarcațiunea Voltage Vessels își bazează propunerea pe fabricație aditivă (imprimare 3D industrială) și pe un material propriu, Eclipse X9: PETG reciclat (un tip de termoplastic) ranforsat cu fibră de bazalt tocată, bazaltul fiind o resursă abundentă în Hawaii. Ambarcațiunea RHIB de 6 metri a fost produsă cu un sistem de imprimare 3D de mari dimensiuni de la CEAD, folosit deja în aplicații pentru materiale compozite. Ce susține compania despre materialul Eclipse X9 În articol sunt menționate rezultate de testare atribuite University of Maine Advanced Structures and Composites Center , citate de Defense Blog. Conform acestor informații, Eclipse X9 ar fi atins o rezistență la tracțiune de aproximativ 108 MPa pe direcția de imprimare, față de circa 49 MPa pentru un material compozit de referință (HDPro). De asemenea, rezistența la încovoiere ar fi depășit alternative uzuale pe bază de PETG cu umplutură de lemn. Voltage Vessels mai afirmă că materialul și-ar fi păstrat peste 90% din rezistență după mai mult de doi ani de expunere la apă sărată, cu o absorbție de apă sub 0,4%. Un alt argument invocat este comportamentul electromagnetic: fibra de bazalt este neconductoare și ar avea proprietăți dielectrice reduse, ceea ce compania spune că poate ajuta la „transparența” pentru frecvențe radio în cazul navelor autonome cu senzori și echipamente de comunicații, însă evaluările ar fi încă în desfășurare pentru frecvențe specifice. Ce urmează și unde ar putea apărea efectul economic Dacă modelul ar fi adoptat, impactul ar veni din mutarea unei părți din producție din șantiere navale către „noduri” regionale capabile să imprime carene și componente structurale din fișiere digitale. Voltage Vessels susține că infrastructura sa din SUA ar putea ajunge la o capacitate de circa 15.000 de tone metrice de material pe an și că sunt planificate noduri de producție regionale în cadrul Indo-Pacific. În plus, compania indică un potențial element de economie circulară: PETG-ul poate fi reprocesat, iar structurile imprimate scoase din uz ar putea fi mărunțite și refolosite ca materie primă. [...]
Startup-ul bucureștean DesignVerse a atras 5,5 milioane de dolari (aprox. 25 milioane lei) pentru a-și accelera extinderea în zona de clienți mari, după ce a demonstrat că poate moderniza rapid software critic, inclusiv la EUROCONTROL , potrivit Economica . Runda este susținută de Begin Capital, Gapminder VC și Underline Ventures, alături de investitori individuali strategici din companii precum Adobe, LSEG și UiPath. Cu banii noi, compania vizează extinderea echipei de ingineri și accelerarea creșterii în segmentul „întreprinderilor” (companii mari), atât în Europa, cât și în Statele Unite. DesignVerse a fost fondată în 2024 de Andrei Manolache și Robert Drăguțoiu și dezvoltă o platformă bazată pe inteligență artificială care generează și modernizează aplicații software folosind documentația, regulile interne și sistemele de design ale fiecărei organizații. Compania susține că integrarea directă cu sistemele de design, modelele de arhitectură și logica de afaceri ale clienților reduce discrepanțele și munca repetitivă dintre echipele de design și cele de inginerie. De ce contează: validare pe infrastructură critică și tracțiune comercială Un element-cheie de credibilitate este utilizarea tehnologiei în organizații cu rol esențial, inclusiv EUROCONTROL, responsabilă de coordonarea traficului aerian la nivel european. Conform informațiilor din comunicat citate de Economica, DesignVerse a modernizat o aplicație veche de 15 ani „în puțin peste o lună”, față de o estimare de „șase luni” prin metode convenționale. În același timp, compania spune că, în mai puțin de cinci luni, a depășit aproape 930.000 de euro (aprox. 4,7 milioane lei) în venituri recurente anuale, generate integral de clienți corporativi din „sectoare extrem de sensibile” (fără a fi detaliate în articol). Context: finanțarea anterioară și direcția de creștere Înainte de această rundă, DesignVerse a atras 725.300 de euro (aprox. 3,6 milioane lei) într-o rundă pre-seed, bani folosiți pentru construirea platformei de bază și pentru colaborarea cu primii parteneri. Ținta declarată acum este scalarea în zona de companii mari, unde viteza de modernizare a aplicațiilor și respectarea cerințelor de fiabilitate, siguranță și securitate pot face diferența în deciziile de achiziție și în ritmul de implementare. [...]
CyberSwarm, startup fondat de românul Mihai Raneti , a atras o finanțare de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru a trece de la cercetare și dezvoltare la prime implementări comerciale ale tehnologiei sale de calcul neuromorfic, potrivit Profit . Runda de tip Seria A a fost condusă de fondul de investiții Falanga Invest Perton . Miza economică a finanțării este accelerarea intrării pe piețe unde eficiența energetică și decizia „la marginea rețelei” (direct pe dispozitiv, fără dependență de cloud) pot deveni avantaje competitive, în special pentru sisteme autonome. Ce dezvoltă CyberSwarm și de ce contează CyberSwarm dezvoltă hardware neuromorfic bazat pe o arhitectură cu memristori – componente care pot stoca și procesa informația simultan, într-un mod inspirat de funcționarea neuronilor biologici, conform StartUp Cafe. Obiectivul pe termen lung este ca sistemele să poată învăța, să se adapteze și să ia decizii direct în hardware. În viziunea companiei, calculul neuromorfic nu ar înlocui sistemele digitale, ci ar funcționa ca „un nou strat computațional între calculul tradițional și cel cuantic”, orientat către probleme pe care cele două nu le rezolvă eficient, a declarat fondatorul și CEO-ul Mihai Raneti. Unde se duc banii: echipe, parteneriate, primele implementări Compania spune că noua finanțare va fi folosită pentru: accelerarea dezvoltării arhitecturii; extinderea echipelor de inginerie; consolidarea parteneriatelor din industrie; susținerea implementărilor comerciale inițiale. Industriile vizate pentru aceste implementări includ auto, aerospațială, apărare, sănătate și robotică. Context: de la Ploiești la California Mihai Raneti a fondat CyberSwarm în 2017, la Ploiești, după o investiție de tip seed de 1 milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la investitorul american Tim Draper, cunoscut pentru contribuțiile sale din zona Bitcoin. Firma a pornit din România, iar în prezent are sediul în California (SUA) și dezvoltă un procesor descris ca un „creier” artificial, care ar putea permite automatizare completă dispozitivelor electronice la un consum redus de energie. [...]
Investiția Xiaomi a schimbat traiectoria Dreame într-un moment în care startupul avea venituri anuale de circa 10 milioane de yuani, iar presiunea financiară a unui business de hardware devenise greu de susținut, potrivit CNMO . Fondatorul și CEO-ul Dreame (Dreame Technology), Yu Hao, spune că sprijinul primit atunci a fost decisiv și afirmă că i-a mulțumit „de nenumărate ori” lui Lei Jun, fondatorul Xiaomi, deși s-au întâlnit o singură dată. Cum a fost structurată investiția și de ce a contat Yu Hao relatează că, înainte de finanțare, Dreame dezvoltase deja un motor digital de mare viteză. Când Xiaomi a întrebat evaluarea companiei, el a indicat inițial 100 milioane de yuani, însă a redus ulterior evaluarea la 70 milioane de yuani pentru a diminua incertitudinea procesului (o evaluare mai mare ar fi însemnat aprobări la un nivel superior și o întâlnire cu Lei Jun). În final, Xiaomi și Shunwei (fond de investiții asociat cu Lei Jun) au investit câte 1 milion de dolari fiecare, iar împreună au obținut aproximativ 20% din companie, conform relatării. Procesul a durat luni, pe fondul unei perioade dificile Deși Yu Hao spune că a acceptat aproape imediat propunerea, de la confirmarea intenției până la semnarea contractelor au trecut aproximativ șase luni. El descrie acea etapă drept una dintre cele mai grele din cariera sa de antreprenor, pe fondul decalajului dintre veniturile companiei și ambițiile de creștere, dar și al necesarului mare de capital specific produselor hardware. În interviu, Yu Hao merge și în zona personală, afirmând că sprijinul primit atunci a avut un efect puternic asupra stării sale psihice, menționând că „chiar mi-a vindecat depresia”. Efectul operațional: vânzări și producție, nu doar tehnologie Miza principală a intrării în ecosistemul Xiaomi, din perspectiva fondatorului, a fost accesul la condiții mai bune pentru vânzare și pentru producția de serie. Yu Hao susține că, pentru un startup de hardware, dificultatea majoră nu este neapărat construirea produsului, ci: cum îl vinzi la scară; cum organizezi producția și livrarea. Canalele și sistemul de suport ale ecosistemului Xiaomi ar fi creat, în această logică, „o șansă de a continua dezvoltarea” pentru Dreame. Context: evaluări mult mai mari în informațiile publice CNMO notează că Dreame a intrat inițial pe piața curățeniei inteligente cu tehnologia motorului digital de mare viteză și și-a extins ulterior activitatea. În privința evaluării actuale, există diferențe între sursele publice: unele clasamente indică o evaluare de peste 20 miliarde de yuani, însă publicația precizează că sunt „mai multe versiuni” în piață, fără a indica o cifră unică drept confirmată. [...]
Startup-ul CyberSwarm a atras o finanțare de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru a trece de la cercetare la prime implementări comerciale , potrivit HotNews . Compania este fondată de inginerul român Mihai Raneti și dezvoltă un cip descris ca un „creier” artificial, bazat pe calcul neuromorfic. Runda de finanțare de tip Seria A a fost condusă de fondul de investiții Falanga Invest Perton. Investiția marchează începutul unei noi etape pentru companie: scalarea de la cercetare și dezvoltare avansată către nivelul de calcul neuromorfic pentru sisteme autonome, conform unui comunicat transmis comunității antreprenoriale prin StartupCafe . Ce dezvoltă CyberSwarm și de ce contează operațional CyberSwarm lucrează la hardware neuromorfic bazat pe o arhitectură cu memristori – componente care pot stoca și procesa informația simultan, într-un mod inspirat de funcționarea neuronilor biologici. Ținta declarată pe termen lung este ca sistemele să poată învăța, să se adapteze și să ia decizii direct în hardware, nu doar prin software. În termeni de business, finanțarea este relevantă pentru că mută proiectul din zona de laborator spre livrări și testări în piață, acolo unde se validează costurile, performanța și cererea reală. La ce va fi folosită finanțarea Compania spune că banii vor fi direcționați către: accelerarea dezvoltării arhitecturii; extinderea echipelor de inginerie; consolidarea parteneriatelor din industrie; susținerea implementărilor comerciale inițiale. Primele industrii vizate pentru aceste implementări sunt auto, aerospațială, apărare, sănătate și robotică. Ce spun fondatorul și investitorul Mihai Raneti, fondator și CEO, poziționează calculul neuromorfic ca un „strat” nou între calculul tradițional și cel cuantic: „Calculul neuromorfic nu este menit să înlocuiască sistemele digitale. Reprezintă un nou strat computațional între calculul tradițional și cel cuantic – conceput pentru probleme pe care niciunul nu le rezolvă eficient.” De cealaltă parte, Jan Imrisek, CEO Falanga Invest Perton, spune că a mizat pe expertiza tehnică și pe proprietatea intelectuală a companiei și anticipează că domeniul va câștiga relevanță în următorul deceniu: „Credem că domeniul calculului neuromorfic va deveni una dintre direcțiile tehnologice definitorii ale următorului deceniu, remodelând fundamental inteligența artificială și tehnologia de calcul avansată.” Ce urmează Din informațiile disponibile, următoarea miză pentru CyberSwarm este să transforme progresul tehnic în implementări comerciale inițiale și parteneriate industriale, adică să demonstreze că arhitectura neuromorfică poate fi folosită în sisteme autonome în condiții reale de operare. Detalii despre evaluarea companiei sau calendarul exact al lansărilor nu sunt menționate în material. [...]
