Știri
Știri din categoria Retail
Primark accelerează extinderea în România, cu o investiție de peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) într-un nou magazin la Craiova, parte din planul prin care retailerul își mărește rapid amprenta locală și își consolidează poziția pe piața de retail de modă, potrivit Profit.
Deschiderea din ElectroPutere Mall marchează debutul Primark în sud-vestul României și în județul Dolj, după intrarea companiei pe piața locală în decembrie 2022. Magazinul din Craiova are o suprafață de vânzare de 3.185 mp, pe un singur nivel, și aduce în România o nouă identitate vizuală, cu vitrine ample, panouri luminoase și ecrane digitale.
Odată cu această deschidere, Primark ajunge să opereze cinci magazine în România, în următoarele locații:
Spațiul din Craiova include și 18 case de marcat tradiționale, compania indicând o miză pe flux rapid de cumpărători și eficiență în operare.
Retailerul a confirmat și planul de a deschide al treilea magazin din București, la Sun Plaza, în următorul an financiar (septembrie 2026 – septembrie 2027), ceea ce ar duce rețeaua la nouă magazine în România.
Separat, sunt menționate și deschideri planificate în Iași, Sibiu și Bacău până la finalul anului 2026, în linie cu strategia de extindere națională. Într-un anunț anterior, compania a indicat că noile investiții ar urma să adauge cumulat 10.870 mp de spațiu comercial la nivel național.
În paralel cu expansiunea, proprietarul Primark, Associated British Foods (AB Foods), a decis separarea retailerului de îmbrăcăminte de divizia de produse alimentare printr-o scindare, după o revizuire a structurii grupului, informație atribuită de Profit agenției Agerpres. După finalizarea separării, acționarii AB Foods ar urma să dețină acțiuni în ambele entități listate.
Recomandate
eMAG își împinge vânzările din 9–11 iunie printr-un mix de reduceri și stimulente în aplicație , într-o campanie cu „peste un milion de oferte” și o tombolă care dublează șansele la extragere pentru utilizatorii aplicației, potrivit BF . Miza operațională este mutarea traficului și a comenzilor spre mobil, unde retailerul adaugă și un voucher de 50 de lei pentru prima comandă plasată din aplicație. Campania „Revoluția Prețurilor” se desfășoară între 9 și 11 iunie și acoperă aproape toate categoriile mari, de la electronice și electrocasnice la produse pentru casă, cosmetice, jucării și articole de sezon. Pe lângă reduceri, eMAG leagă achizițiile de o tombolă cu premii, ca mecanism suplimentar de conversie în perioada de vârf. Ce stimulente pune eMAG peste reduceri În cadrul tombolei sunt menționate, între altele: un iPhone 17 Pro Max, un televizor Samsung OLED, zece lăzi frigorifice Polarbox, cinci seturi de trollere Caterpillar, zece seturi de cosmetice Kiehl’s și 450 de carduri cadou eMAG de 100 de lei. Pentru utilizatorii aplicației, șansele la extragere sunt duble, iar pentru prima comandă din aplicația mobilă este oferit un voucher de 50 de lei, conform aceleiași surse. Exemple de prețuri din campanie (cu link pe preț) Laptopuri ASUS Vivobook S16 S3607VA: 2.799,99 lei → 2.499,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 200 lei) ASUS Vivobook 15 E1504FA: 1.549,99 lei → 1.499,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 200 lei) Lenovo IdeaPad Slim 5 16IRH10: 2.999,99 lei → 2.899,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 200 lei) HP Victus 15-fa2107nn: 5.699,99 lei → 4.299,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 200 lei) ASUS ExpertBook P3 PM3606CKA: 3.049,99 lei → 2.699,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 200 lei) Telefoane Nothing Phone (3a) 5G: 1.929,99 lei → 1.499,00 lei (voucher Rabla/BuyBack 50 lei) HONOR 400 (cu căști): 1.999,99 lei → 1.599,00 lei (voucher Rabla/BuyBack 50 lei) Nothing Phone (3) 5G: 3.499,99 lei → 2.849,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 50 lei) Huawei Mate X6: 5.949,99 lei → 5.899,99 lei (voucher Rabla/BuyBack 50 lei) La ce să se aștepte cumpărătorii BF notează că, pe baza experienței anilor trecuți, unele dintre cele mai bune reduceri pot dispărea rapid. În acest context, combinația dintre reduceri, tombolă și avantajele din aplicație indică o strategie orientată spre creșterea conversiei pe mobil în intervalul scurt al campaniei. [...]
Retailul românesc se polarizează între investiții digitale și expansiune fizică , iar bilanțurile pe 2025 arată că eMAG și Altex au ajuns să joace pe mize diferite, cu riscuri diferite, potrivit Mobilissimo . Datele depuse la Ministerul Finanțelor indică un tablou în care Dante International (operatorul eMAG România) rămâne lider la cifra de afaceri, dar încheie anul pe pierdere, în timp ce Altex își păstrează profitul, după un an marcat de integrarea Brico Depot. Cifrele-cheie pe 2025: venituri apropiate, rezultate opuse În 2025, Dante International a raportat o cifră de afaceri de 8,706 miliarde lei (în scădere cu 3% față de anul anterior), iar Altex România a ajuns la 8,207 miliarde lei (în creștere cu 7%). Diferența dintre cei doi s-a redus, însă profitabilitatea îi separă net: Profit net eMAG (Dante International): -370,7 milioane lei Profit net Altex România: +228,5 milioane lei (aproape 40% sub nivelul din 2024, conform sursei) La nivel operațional, Altex are o structură mai mare de personal (număr mediu de 6.600 angajați), față de 2.889 la eMAG, conform raportărilor pentru 2025. Unde se vede presiunea: investiții la eMAG, integrare și datorie la Altex Pentru eMAG, pierderea din 2025 este pusă în contextul unui model recurent de alternare între ani profitabili și ani de investiții agresive. Publicația notează că 2025 a fost „anul investițiilor, nu al profitului”, cu mișcări precum extinderea serviciilor financiare (inclusiv achiziția Orange Money prin HeyBlu), dezvoltarea ecosistemului Genius, integrarea Flip în Genius, Project Mira pentru sellerii din Marketplace și investiții de peste 1,2 miliarde lei la nivel de grup, plus extinderea infrastructurii SAMEDAY și easybox. La Altex, anul 2025 este dominat de achiziția Brico Depot România , evaluată la aproximativ 70 milioane euro (aprox. 350 milioane lei). Tranzacția a adus în grup 31 de magazine, operațiuni logistice proprii și o creștere puternică a bazei de angajați, dar și costuri de reorganizare, reflectate în scăderea profitului. Miza pentru 2026: cine gestionează mai bine datoria și costurile Comparativ, în 2025 eMAG raportează datorii de 2,51 miliarde lei, în timp ce Altex ajunge la 3,82 miliarde lei. Mobilissimo remarcă faptul că, deși eMAG este compania cu pierdere, Altex are un nivel mai ridicat al obligațiilor financiare, pe fondul integrării Brico Depot. În această logică, pentru 2026, atenția se mută de la „cine vinde mai mult” la rezistența celor două modele într-un context cu costuri logistice în creștere, consumatori mai prudenți și concurență mai agresivă din partea platformelor asiatice și a marketplace-urilor globale : eMAG pariază pe infrastructură digitală (logistică, AI și servicii financiare), iar Altex pe extindere și consolidare în retailul fizic pentru casă și locuință. [...]
eMAG își extinde pachetul Genius cu o reducere de 50% la Voyo , o mișcare care împinge abonamentul din zona de livrări rapide spre un „bundle” (pachet) de beneficii digitale, cu impact direct în costul anual pentru clienți. Retailerul a introdus recent „Beneficii noi mai cu moț în Genius”, adică reduceri acordate împreună cu parteneri, iar una dintre oferte vizează platforma de streaming video Voyo. Practic, utilizatorii cu eMAG Genius pot accesa un preț redus printr-un mecanism „plătești X luni, primești dublu”. Cum arată oferta pentru Voyo, conform informațiilor din articol Abonament pe 6 luni: plătești 3 luni Costul indicat: 17,97 euro (aprox. 90 lei) , față de 35,94 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . Abonament pe 12 luni: plătești 6 luni Costul indicat: 35,94 euro (aprox. 180 lei) , față de 71,88 euro, echivalent cu aprox. 2,99 euro/lună (aprox. 15 lei/lună) . De ce contează: Genius devine un abonament „cu conținut”, nu doar cu livrare Din perspectivă de retail, oferta arată o direcție tot mai vizibilă: programele de loialitate sunt folosite ca platforme de distribuție pentru servicii digitale (streaming), nu doar ca instrumente de reducere a costurilor logistice. Pentru client, diferența se vede imediat în prețul lunar, iar pentru eMAG miza este creșterea atractivității Genius prin beneficii care pot reduce renunțarea la abonament. În articol este menționat și argumentul de conținut: pentru pasionații de sport, Voyo include competiții precum Premier League, FA Cup, Cupa Italiei, Ligue 1, NFL, UFC și campionate de handbal, iar din sezonul 2027–2028 ar urma să includă și Europa League și Europa Conference League . [...]
Bonusurile mari din industria semiconductorilor au început să se vadă direct în retailul de lux , cu vânzări care au urcat abrupt în sudul provinciei Gyeonggi, zona numită „Semiconductor Belt”, potrivit Tom's Hardware . Datele citate indică un efect de propagare al boomului din cipuri către consumul „vizibil” (lux) și către produse scumpe pentru casă, într-o regiune în care lucrează mulți angajați ai marilor producători. Informațiile provin din presa sud-coreeană, în special din Chosun Daily , care descrie o accelerare a cheltuielilor după plăți consistente de bonusuri către angajați din sectorul semiconductorilor, inclusiv de la Samsung și SK hynix . Ce arată cifrele din magazine: creșteri puternice pe bijuterii, ceasuri și modă Într-un centru comercial/department store din Yongin (Shinsegae South City), vânzările pe segmente de lux au crescut semnificativ în luna mai, conform datelor citate: bijuterii de lux: +146,3% în mai; ceasuri de lux: +85,3% în mai. La Lotte Department Store Dongtan Branch (tot în Gyeonggi), vânzările de lux au fost raportate în creștere cu 40% în intervalul 1 ianuarie – 27 mai 2026, față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceeași perioadă, categoria de electrocasnice scumpe a urcat cu 30%, semn că o parte din bani se duc și către achiziții mari pentru locuință, nu doar către branduri de modă. De ce contează pentru retail: boom industrial care se transferă în consum local Un reprezentant al magazinului a legat explicit creșterea de dinamica economică din jurul semiconductorilor și de dezvoltarea imobiliară din zonă: „Vânzările de bunuri high-end, precum luxul și electrocasnicele, au crescut datorită boomului companiilor de semiconductori, creării de clustere industriale avansate și mutării în noi complexe mari de apartamente”, se arată într-o declarație a magazinului. Și la The Hyundai Department Store, Pangyo Branch (Gyeonggi), vânzările de produse de lux au crescut cu 46,1% în mai. Prin comparație, creșterea medie raportată la nivel național pentru toate magazinele Hyundai Department Store a fost de circa 32%, ceea ce sugerează că zona „Semiconductor Belt” depășește ritmul general al pieței. Contribuțiile principale la avansul din Pangyo au venit din: ceasuri și bijuterii high-end: +66%; branduri de îmbrăcăminte high-end: +36,9%. Cine câștigă indirect: brandurile europene de lux Materialul notează că această creștere a consumului ar urma să fie „foarte benefică” mai ales pentru branduri europene precum Chanel, Hermès, Prada, Gucci, Rolex sau Cartier, pe fondul apetitului ridicat pentru produse premium în regiune. În context, sunt menționate și estimări recente privind bonusurile la SK hynix: angajații ar putea primi „până la 900.000 de dolari” (aprox. 4,1 milioane lei) anul viitor, peste „447.000 de dolari” (aprox. 2,0 milioane lei) în acest an. Aceste sume sunt prezentate ca indicator al amplitudinii fluxului de bani care poate alimenta consumul local, însă articolul nu oferă detalii despre distribuția exactă sau despre câți angajați ar încasa astfel de niveluri. [...]
Carrefour România SA a intrat pentru prima dată pe pierdere , deși grupul Carrefour a trecut de 15 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025, ceea ce complică tabloul financiar al operațiunilor care urmează să intre, după acordul Consiliului Concurenței , în portofoliul familiei Pavăl (Dedeman), potrivit unei analize Economica . Grupul, care operează în România prin trei entități juridice (Carrefour România SA, Supeco Investment și Romania Hypermarche S.A.), a raportat afaceri consolidate de 15,6 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 6,8% față de anul anterior. Ritmul a fost mai lent decât în 2024, când compania a raportat un plus al vânzărilor de 7,8%. În clasamentul retailerilor alimentari, Carrefour a ajuns al patrulea jucător din România, după Ahold-Delhaize , Lidl și Kaufland. Pierdere la compania principală, pe fondul creșterii vânzărilor Carrefour România SA, cea mai mare firmă a grupului francez, a avut în 2025 afaceri nete de 14,1 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de anul anterior, dar a încheiat anul cu o pierdere netă de 64,3 milioane de lei. Este prima dată în istoria companiei când rezultatul net este negativ. În 2024, compania raportase un profit net de 52,4 milioane de lei, cu 78,9% mai mic decât în 2023. Totodată, numărul mediu de angajați a urcat la 12.673 în 2025, de la 10.141 în anul precedent. Supeco: creștere marginală, profit în scădere Supeco Investment SRL, care operează lanțul Supeco, a raportat pentru 2025 afaceri de 810,5 milioane de lei, cu 1% peste nivelul anului anterior. Compania a rămas pe profit, însă profitul net a scăzut cu 30,5%, la 30,2 milioane de lei. Supeco intrase pe profit pentru prima dată în 2024, când raportase un rezultat net de 43,4 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a fost de 678 în 2025, față de 689 în 2024. Fostele Cora: vânzări la minimul ultimelor două decenii, dar revenire pe profit Romania Hypermarche S.A., entitatea intrată în grup în noiembrie 2023 după preluarea magazinelor Cora, a înregistrat în 2025 afaceri de 605,8 milioane de lei, cu 52% mai mici față de anul anterior. Sunt cele mai slabe rezultate pentru companie din 2005 încoace; în afara anului 2005, compania nu mai coborâse sub pragul de 1 miliard de lei. În același timp, Romania Hypermarche a revenit pe profit, cu un rezultat net de 213,3 milioane de lei, după o pierdere de 123,3 milioane de lei în anul anterior. Efectivele au scăzut puternic: compania a avut, în medie, 804 angajați, cu 967 mai puțini decât cu un an în urmă. [...]
Un produs fast-food cu raport cantitate-preț agresiv împinge concurența pe segmentul „pui + porție mare” și accelerează expansiunea lanțurilor specializate în Europa , pe fondul presiunii pe puterea de cumpărare și al unei cereri tot mai mari pentru mese „sățioase” la prețuri accesibile, potrivit Mediafax . „Crousty” este descris ca o barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor. În Franța, produsul ar costa în jur de 9 euro (aprox. 45 lei) și ar oferi aproape 800 de grame de mâncare, combinație care explică popularitatea în rândul tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici, pe fondul formării de cozi la punctele de vânzare. Cum se traduce trendul în retail: replicare rapidă și „luptă” pe meniu Fenomenul este asociat în special cu lanțul Tasty Crousty , care își promovează agresiv oferta pe rețelele sociale și își construiește identitatea în jurul unor referințe vizuale pop-culture. În mai puțin de doi ani, compania afirmă că a ajuns la 60 de restaurante și la peste un milion de barchete vândute lunar. În același timp, „crousty” nu este revendicat ca invenție a unui singur brand: Krousty Sabaïdi , o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid imitații și adaptări. Mediafax notează că Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă (pui crocant, sosuri bogate, porții mari), ușor de promovat pe TikTok și Instagram. De ce contează: puiul câștigă teren în fast-food-ul european Popularitatea crousty-ului este pusă în contextul unei schimbări mai ample: puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc, fiind mai ieftin, perceput adesea ca o opțiune mai „ușoară” și având mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui ar fi crescut puternic, iar Parisul este prezentat ca unul dintre centrele acestei transformări. Pentru retailul de alimentație publică, miza devine tot mai mult „matematica” porției: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă, în detrimentul diferențierii prin gastronomie, în condițiile în care criticii văd crousty drept un simbol al extinderii „junk food”-ului în cartierele populare. Extinderea: din Franța spre alte piețe După Franța, tendința este descrisă ca extinzându-se spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie. În lectura Mediafax, direcția sugerează că „noua rețetă” a fast-food-ului european ar putea însemna mai puțin burger și mai mult pui crocant, orez și sos, cu presiune suplimentară pe jucătorii care concurează pe preț și volum. [...]
