Știri
Știri din categoria Retail
Clienții Lidl au donat peste 416,7 tone de alimente în colecta de Paște, o cantitate pe care retailerul o prezintă drept cea mai mare strânsă de un comerciant în această ediție, potrivit Libertatea. Din perspectivă de retail, rezultatul indică amploarea operațională pe care o poate avea o campanie de donații integrată în rețeaua de magazine și în parteneriate logistice naționale.
Colecta a fost organizată de Lidl România împreună cu Federația Băncilor pentru Alimente și s-a desfășurat între 20 și 22 martie 2026, în toate magazinele Lidl. Alimentele donate au fost distribuite prin 279 de organizații neguvernamentale partenere ale Băncilor pentru Alimente și au ajuns la peste 70.300 de persoane vulnerabile, conform datelor din articol.
Campania a mobilizat peste 5.680 de voluntari la nivel național, implicarea lor fiind descrisă ca esențială pentru derularea colectei și pentru sprijinirea beneficiarilor. Cantitatea strânsă – peste 416,7 tone – este echivalată în material cu circa 833.568 porții de mâncare.
În termeni operaționali, campania funcționează ca un mecanism recurent: colecta are loc de două ori pe an, înainte de Paște și de Crăciun, „încă de acum 7 ani”, potrivit sursei.
Dintre băncile regionale, cele mai mari cantități colectate au fost raportate astfel:
Ediția a reunit toate cele nouă Bănci Regionale pentru Alimente: București, Cluj-Napoca, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.
Din 2019 (prima ediție a colectei alimentare) și până în prezent, clienții Lidl au donat peste 1.988 de tone de alimente, conform articolului. Separat de colectele din magazine, materialul menționează că, de la începutul colaborării în 2016, Lidl a contribuit financiar la extinderea și consolidarea Rețelei Naționale a Băncilor pentru Alimente cu peste 5,2 milioane de euro (aprox. 26 milioane lei) și a sprijinit redistribuirea a peste 3.840 de tone de produse.
„Ne bucurăm să vedem că, dincolo de acestea, generozitatea a devenit și ea o tradiție pentru români.” — Maria Mihai, Head of Corporate Affairs Lidl România, citată în articol
Recomandate
Escaladarea conflictului SUA–Iran împinge în sus costurile și riscă să scumpească hainele , pe fondul petrolului peste 100 de dolari/baril și al blocajelor logistice care deja întârzie livrările și apasă pe vânzări, potrivit G4Media . Miza pentru retail și producători este dublă: materiile prime (în special fibrele sintetice) se scumpesc odată cu petrolul, iar transportul aerian și maritim devine mai imprevizibil și mai scump, ceea ce erodează marjele într-o industrie care operează deja cu presiune pe costuri. Petrolul mai scump se vede direct în costul materialelor În contextul în care SUA au început o blocadă navală a porturilor iraniene, Reuters notează că măsura ar putea împiedica Iranul să exporte aproximativ două milioane de barili de petrol pe zi, reducând oferta globală; în consecință, prețul petrolului a trecut din nou de 100 de dolari/baril. Efectul se transmite rapid în industria modei, unde o parte importantă din producție depinde de materiale derivate din produse petrochimice: un furnizor japonez pentru Uniqlo a anunțat o majorare de 20% a prețului poliesterului; în India, peste jumătate dintre producătorii de textile au raportat creșteri de 20%–25% ale costurilor materiilor prime, influențate de prețurile petrolului, coloranților și substanțelor chimice; branduri cu dependență ridicată de materiale sintetice, precum Nike și Lululemon, sunt așteptate să resimtă aceste scumpiri; cresc și costurile ambalajelor din plastic folosite în industria de beauty. Livrări întârziate și marje sub presiune Pe partea operațională, perturbarea rutelor aeriene și maritime începe să afecteze fluxurile de marfă. Platforme de comerț online precum Shein și Amazon au avertizat deja asupra întârzierilor în livrări. Suspendarea zborurilor a dus la blocarea unor volume mari de marfă în aeroporturi din Bangladesh și India, iar costurile de transport cresc, ceea ce lovește direct în marjele brandurilor. Producția din Asia încetinește, comenzile scad în unele huburi Centre majore de producție din Bangladesh, India, Sri Lanka, Vietnam și Indonezia își reduc producția sau consumul de energie, în contextul scumpirii combustibilului. În Surat (India), fabricile au redus producția, iar costurile de trai mai ridicate au determinat plecarea a aproximativ 250.000 de muncitori migranți. În Tiruppur, un hub important din sudul Indiei, comenzile din SUA și Europa au scăzut cu 15% în martie față de anul anterior. Retailul din Orientul Mijlociu, lovit în plin Pe partea de cerere, activitatea de retail a fost grav perturbată în Teheran, Tel Aviv și Liban și s-a redus semnificativ în Kuweit și Bahrain, pe fondul programului redus al magazinelor și al prudenței consumatorilor. Scăderea călătoriilor internaționale și creșterea tarifelor aeriene afectează și vânzările duty-free. Segmentul de lux este indicat drept deosebit de vulnerabil, deoarece Orientul Mijlociu era una dintre puținele zone de creștere. În martie, vânzările de produse de lux la Mall of the Emirates din Dubai au scăzut cu 30% până la 50% față de anul precedent, potrivit Reuters. Ce urmează: risc de scumpiri la raft În SUA, prețurile de consum sunt deja în creștere: îmbrăcămintea s-a scumpit cu 3,4% față de anul trecut și cu 1% față de luna precedentă. În martie, retaileri precum H&M și Next au avertizat că prețurile ar putea continua să crească pe fondul conflictului. În lipsa unei detensionări rapide, combinația dintre petrol scump, transport mai dificil și producție ajustată în Asia crește probabilitatea ca presiunea de cost să fie transferată, cel puțin parțial, către consumatori. [...]
Lidl plătește suplimentar reciclarea SGR prin cupoane de până la 25 de lei , într-o campanie scurtă care poate crește traficul în magazine și utilizarea aplicației Lidl Plus , potrivit Libertatea . Campania se desfășoară între 14 și 16 aprilie 2026 și vizează clienții care returnează ambalaje eligibile în Sistemul de Garanție‑Returnare (SGR) la aparatele din magazinele Lidl. Pentru a primi recompensa, clienții trebuie să scaneze cardul Lidl Plus la casa de marcat, iar cuponul este acordat ulterior în aplicație. Cum se obține cuponul și când intră în aplicație Mecanismul descris presupune trei pași: returnarea ambalajelor cu sigla SGR în perioada 14–16 aprilie 2026 , în magazinele Lidl; folosirea voucherului eliberat de aparat pentru cumpărături în perioada campaniei, cu scanarea cardului Lidl Plus la casă; trimiterea de către Lidl a unui cupon în aplicație, disponibil între 22 și 28 aprilie 2026 , în funcție de valoarea voucherelor SGR folosite. Ce valori pot avea voucherele Cuponul depinde de pragul atins la valoarea voucherelor SGR utilizate, iar fiecare client primește un singur cupon , indiferent de totalul returnărilor. Valorile menționate sunt: vouchere între 10 și 14,99 lei → cupon de 10 lei ; vouchere între 15 și 19,99 lei → cupon de 15 lei ; vouchere între 20 și 24,99 lei → cupon de 20 lei ; vouchere de minimum 25 lei → cupon de 25 lei (valoarea maximă). Cuponul este disponibil exclusiv în aplicația Lidl Plus și poate fi folosit pentru cumpărături în magazinele Lidl în perioada 22–28 aprilie 2026 . Context operațional: colectare la nivel național În material se arată că Lidl a început inițiative de reciclare în 2019, printr-un proiect‑pilot, extins ulterior la nivel național. În prezent, aparatele de colectare sunt disponibile în magazinele Lidl din toată țara și pot procesa până la 45 de ambalaje pe minut . [...]
Lidl pregătește în Franța o reducere de până la 550 de posturi administrative , pe fondul stagnării cotei de piață și al unei scăderi a veniturilor, într-o mișcare de eficientizare menită să-i crească competitivitatea, potrivit Wall-Street . Retailerul de tip discount are în vedere tăieri „până la” 550 de locuri de muncă în zona administrativă, iar reducerile ar urma să fie în întregime voluntare. În Franța, Lidl are aproximativ 46.000 de angajați, astfel că impactul ar ajunge la circa 1,2% din forța de muncă locală. Negocieri cu sindicatele și posturi noi în paralel Compania ar urma să înceapă negocierile cu sindicatele pe 9 aprilie, în legătură cu un contract colectiv de concediere, potrivit LSA, menționat de Wall-Street. În același timp, planul include și crearea unor roluri noi: aproximativ 100 de posturi la sediul central; aproximativ 50 de posturi la nivel regional. Contextul economic: vânzări în scădere și cotă de piață sub presiune Franța a fost prima piață externă pentru discounterul german, unde Lidl a intrat în 1989. Totuși, în anul fiscal 2024/2025, recent încheiat, veniturile din cele aproximativ 1.600 de magazine au scăzut cu 1% (minus 159 de milioane de euro, adică aprox. 795 milioane lei), până la 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,1 miliarde lei). Publicația notează și că pierderea a fost redusă de la 72 de milioane de euro (aprox. 358 milioane lei) la 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei), iar cota de piață ar fi coborât recent la 7,9%. În acest context, reducerea de personal administrativ apare ca o măsură de ajustare operațională într-o piață unde Lidl încearcă să-și oprească erodarea poziției și să-și îmbunătățească eficiența. [...]
Panettone a ajuns la circa 6% din vânzările din categoria cozonac , fără să mai accelereze în 2026, într-o piață în care oferta s-a diversificat puternic, iar prețurile au urcat inclusiv pe fondul cererii sezoniere și al costurilor indirecte, potrivit mediafax.ro . Datele din industrie citate de publicație indică faptul că panettone „a mușcat” din categoria cozonac până la o cotă de aproximativ 6% din totalul vânzărilor, însă în acest an volumele nu arată o creștere față de anii anteriori. În paralel, pe platformele marilor retaileri, o simplă căutare după „cozonac” returnează peste 200 de produse, semn al fragmentării ofertei și al competiției pe rețete, umpluturi și formate. Ce împinge categoria: diversificare și „premiumizare” de Paște În ultimii ani, panettone a câștigat vizibilitate inclusiv prin pachetele cadou trimise de companii, iar produsul a început să fie fabricat și de producători autohtoni. Diferența principală față de cozonacul românesc este descrisă de retaileri ca fiind textura: cozonacul e mai dens, cu umplutură generoasă și copt în tăvi dreptunghiulare, în timp ce panettone este mai aerat, cu formă de cupolă, iar umplutura tradițională include fructe confiate și stafide. Pe zona de preț, articolul indică o plajă largă, de la produse de masă până la variante scumpe: cel mai scump produs identificat pe una dintre principalele platforme online era Panettone Loison cu cremă Zabaione, la 228 de lei pentru un kilogram. Prețuri în creștere și „shrinkflation” în cofetării În 2026, prețurile cozonacilor din cofetării au crescut vizibil, deși unele materii prime (cacao, zahăr, unt, grâu, ouă) sunt menționate ca fiind mai accesibile decât în anii anteriori. Publicația pune diferența pe seama cererii ridicate din perioada Paștelui și a costurilor indirecte, care mențin prețurile sus. Pentru București, analiza citată arată că un cozonac simplu, clasic, de aproximativ un kilogram, ajunge în medie la 120–140 de lei, iar variantele mai elaborate pot depăși 200 de lei. În plus, este semnalat și fenomenul de „shrinkflation” (scăderea gramajului la preț similar): unele brutării și magazine vând cozonaci de 300–400 de grame la prețuri apropiate de cele practicate pentru produse de un kilogram în alte cofetării. În ansamblu, datele sugerează că panettone și-a consolidat o nișă în categoria cozonac, dar fără un nou salt de volum în 2026, în timp ce presiunea pe bugetul consumatorilor vine mai ales din scumpirea produselor „de cofetărie” și din ajustările de gramaj. [...]
Lidl intră pe piața ospitalității cu un pub lângă un magazin, mizând pe transferul unei licențe de alcool într-un cadru legal restrictiv , potrivit mediafax.ro . Proiectul, primul de acest tip pentru retailer în Europa, este în construcție în suburbia Dundonald, lângă Belfast (Irlanda de Nord), iar deschiderea este estimată „în această vară”. Ce construiește Lidl și cum arată conceptul Pubul va fi amplasat lângă unul dintre magazinele Lidl și va avea o capacitate de aproximativ 60 de locuri, pe o suprafață de 60 de metri pătrați. Spațiul va include și un magazin de băuturi, de unde clienții vor putea cumpăra vinuri, bere, cidru și băuturi spirtoase din oferta retailerului. Inițiativa este prezentată ca o noutate în retail, prin asocierea directă a unui bar cu un supermarket, un model care ar putea fi replicat dacă se dovedește viabil. De ce contează: licențierea alcoolului și precedentul juridic Planurile au fost întârziate mai bine de un an din cauza unor contestații în instanță. În ianuarie 2025, Înalta Curte din Irlanda de Nord a respins apelul unui comerciant rival, care a susținut că spațiul nu ar fi potrivit pentru obținerea unei licențe și că nu ar avea suficienți clienți. Judecătorul a argumentat că ideea nu este interzisă de lege și a încadrat-o ca inovație într-un domeniu reglementat strict: „Conceptul unui spațiu autorizat pentru vânzarea de alcool atașat unui supermarket este, fără îndoială, o dezvoltare nouă”, dar „natura restrictivă a legislației nu înseamnă că împiedică inovația”. În Irlanda de Nord, legislația limitează acordarea de noi licențe pentru vânzarea alcoolului dacă există deja suficiente unități în zonă, însă permite transferul unei licențe existente de la un spațiu similar — mecanism folosit de Lidl în acest caz. Motivația invocată și ce urmează Reprezentanții companiei, citați de CNN, leagă decizia de cererea locală și de creșterea populației în zonă. Gordon Cruikshanks, director regional pentru Irlanda de Nord, spune că, în cei peste 20 de ani de prezență în comunitate, clienții nu au avut acces la întreaga gamă de produse Lidl Northern Ireland, iar Dundonald ar fi înregistrat o creștere a populației de peste 20% în ultimii ani, ceea ce ar fi amplificat cererea pentru un pub. Următorul reper operațional este deschiderea localului în această vară; materialul nu oferă detalii despre investiție, prețuri sau planuri de extindere a conceptului în alte piețe. [...]
Retailerii trebuie să-și pună la punct datele de produs pentru a vinde eficient „în era inteligenței artificiale”, potrivit Google , care descrie cum noile experiențe de cumpărături bazate pe AI depind de calitatea informațiilor furnizate de comercianți. Materialul, publicat pe 8 aprilie 2026 pe blogul Ads & Commerce al companiei, pornește de la o discuție din podcastul „Ads Decoded”, în care Ginny Marvin (Ads Product Liaison) a vorbit cu Firas Yaghi (Global Product Lead for Retail Solutions) și Nadja Bissinger (Group Product Director for Retail on YouTube) despre adaptarea retailerilor la schimbările rapide din publicitatea digitală. Ideea centrală este că experiențele de cumpărături „conduse de AI” – precum cumpărăturile conversaționale în AI Mode, probele virtuale și conținutul „cumpărabil” pe televiziune conectată la internet (CTV) – sunt alimentate de datele de produs pe care retailerii le trimit către Google. În practică, asta mută accentul de pe „noutatea” instrumentelor pe disciplina operațională: structură, acuratețe și completitudine în informațiile despre produse. „AI-driven shopping experiences — conversational shopping in AI Mode, virtual try-ons and shoppable CTV — are powered by the basic product data that you provide to Google, so if your Merchant Center feed is messy or incomplete, customers won’t be able to find your products.” Pentru retaileri, mesajul are o consecință directă: un flux (feed) din Merchant Center dezordonat sau incomplet poate reduce vizibilitatea produselor în aceste formate noi, indiferent de bugetele de promovare sau de interesul consumatorilor pentru interacțiuni asistate de AI. Google indică faptul că episodul de podcast include și recomandări aplicate pentru „rafinarea motorului de retail”, fără a detalia în textul publicat care sunt acestea. [...]
