Știri
Știri din categoria Retail
Lidl își majorează bugetul de investiții cu 56% față de anul precedent, pe fondul unui plan de consolidare și extindere a rețelei din România, potrivit Termene.ro. Compania operează aproape 400 de magazine la nivel național, iar creșterea bugetului indică o accelerare a dezvoltării pe piața locală.
Expansiunea are loc într-un context în care retailul alimentar din România continuă să crească, susținut de urbanizare, dezvoltarea zonelor periurbane și creșterea relativă a puterii de cumpărare. Strategia Lidl vizează deschiderea de noi unități atât în marile orașe, cât și la periferia acestora sau în localități mai mici, unde competiția modernă este mai redusă.
În ultimii doi ani financiari, între martie 2024 și februarie 2026, rețeaua s-a extins cu 41 de magazine, ajungând la 392 de unități. Pe termen mai lung, planul retailerului este să deschidă aproximativ 200 de magazine noi până în 2030, raportat la nivelul rețelei din 2024.
Pentru un discounter, modelul de afaceri se bazează pe volume mari și costuri operaționale reduse, ceea ce face ca amplasarea și logistica să fie decisive. În acest cadru, Lidl își păstrează abordarea de rețea standardizată, dar cu flexibilitate de format, pentru a acoperi tipuri diferite de zone urbane.
Compania spune că noile magazine vor respecta standarde ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate, iar proiectele includ și reconstrucția unor unități existente. Din perspectiva dimensiunilor, Lidl combină magazinele clasice cu unități mai compacte, adaptate pentru zone urbane dense sau orașe mai mici.
„Noile magazine vor respecta standarde ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate”, potrivit companiei.
La nivel de grup, Lidl face parte din Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, și operează aproximativ 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Grupul are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde sunt menționate peste 390 de magazine și șase centre logistice.
În piața locală, Lidl ocupă primul loc în rândul firmelor încadrate la codul CAEN 471 (comerț cu amănuntul în magazine nespecializate), în funcție de cifra de afaceri raportată pentru 2024, arată datele Termene.ro. Cota de piață a Lidl este indicată la 13,75% în 2024, urmată de Kaufland (11,23%), Profi (8,10%), Carrefour (7,19%) și Mega Image (6,07%); împreună, primii cinci retaileri ajung la circa 46% din piață.
Pentru 2024, Lidl a raportat afaceri de aproape 24 de miliarde de lei, în creștere cu 10% față de 2023. Numărul de angajați a ajuns la 12.735 la finalul lui 2024 (+12% față de anul precedent), iar profitul a fost de 1,2 miliarde de lei (+13% față de 2023), conform datelor Termene.ro.
Recomandate
IKEA alocă 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei) pentru extinderea rețelei din România în 2027–2029 , cu 10 noi puncte de întâlnire cu clienții și modernizarea magazinelor existente, potrivit Economica . Miza este creșterea acoperirii naționale și consolidarea operațiunilor, inclusiv prin formate mai mici și posibile parteneriate cu alți retaileri. Planul de investiții prevede că 125 de milioane de euro vor merge către extinderea numărului de magazine și remodelarea celor existente, iar 4,4 milioane de euro sunt alocate reducerii prețurilor pe piața locală. Unde vrea IKEA să se extindă și ce formate ia în calcul În următorii trei ani, retailerul vizează deschiderea a 10 noi puncte de întâlnire cu clienții, atât magazine de circa 400 mp, cât și unități de format mare. Următoarele deschideri sunt planificate în Iași (unde compania a cumpărat deja teren), Cluj, Craiova, Pitești și Galați. Vincent Devloo , area sales manager IKEA pentru sud-estul Europei, spune că planul include orașe mari (precum Iași sau Cluj-Napoca), dar și orașe mai mici (Craiova, Pitești, Galați) și că sunt analizate inclusiv deschideri „în parteneriat cu alți retaileri”, pe un model folosit în Regatul Unit. Cum se împart banii: extindere, modernizare și tehnologizare Din bugetul total, circa 55 de milioane de euro sunt alocate creșterii rețelei prin deschiderea celor 10 noi puncte de întâlnire cu clienții în București și în alte orașe unde IKEA operează deja (Cluj-Napoca, Iași, Sibiu), dar și în locații noi (Craiova, Pitești, Galați). Alte 70 de milioane de euro sunt direcționate către consolidarea operațiunilor existente. Peste 60 de milioane de euro sunt prevăzute pentru modernizarea magazinului IKEA Băneasa, alături de proiecte de tehnologizare, automatizare și investiții în sustenabilitate. Pentru noile magazine, compania estimează angajarea a aproximativ 300 de persoane. Reduceri de preț: investiție separată și tăieri medii de 20% Pe lângă investițiile în rețea, IKEA investește 4,4 milioane de euro în reducerea prețurilor în România, parte dintr-un program european de aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru ieftiniri. Conform datelor citate, din septembrie IKEA România a redus în medie cu 20% prețurile pentru sute de produse, atât în magazine, cât și online. Separat, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2026, o selecție suplimentară are prețuri cu 25% mai mici, exclusiv în magazine. Context: rețeaua actuală și poziționarea României în regiune În prezent, IKEA operează în România trei magazine (două în București și unul în Timișoara), șase Studiouri de Planificare și Comandă (București – Orhideea și Grand Arena, Constanța, Cluj-Napoca, Brașov și Iași) și cinci puncte de ridicare a comenzilor (Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Sibiu și București). Ekaterina Egorova , noul CEO al IKEA South East Europe, afirmă că România este „prioritatea numărul unu” pentru următorii trei ani, în condițiile în care grupul are planificate investiții și în Croația, Slovacia și Serbia. [...]
Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]
Lidl își bazează marca Pilos pe furnizori locali , cu 88% din volumul de lapte proaspăt provenit de la producători români, într-o categorie în care mărcile proprii câștigă teren pe criteriul prețului și al raportului calitate-preț, potrivit Economedia . Datele transmise de retailer arată că Pilos, marca proprie de lactate a Lidl, este dezvoltată de peste 15 ani împreună cu producători locali, iar ponderea aprovizionării din România rămâne ridicată și pe alte segmente din portofoliu. Ce înseamnă „local” în aprovizionarea Pilos Pe lângă laptele proaspăt, Lidl indică următoarele ponderi ale provenienței din România, în funcție de categorie: peste 81% din volumele de lapte, smântână și produse acidofile (de tip chefir și sana) provin de la producători locali; peste 55% este ponderea furnizorilor români în cazul iaurturilor și untului . De ce contează: mărcile proprii sunt alese pentru preț și raport calitate-preț Potrivit studiului „Private Labels 2025”, realizat de NielsenIQ , prețul și raportul calitate-preț sunt printre principalele motive pentru care consumatorii aleg mărcile proprii. În acest context, 91% dintre respondenți consideră că mărcile proprii sunt o alternativă bună la mărcile consacrate, datorită raportului dintre calitate și preț. În același timp, lactatele sunt una dintre categoriile în care mărcile proprii au o prezență puternică, conform cercetării: 61% dintre cumpărători aleg lapte și smântână sub mărci proprii; 55% cumpără iaurturi, chefir, lapte bătut sau alte produse lactate din această categorie. Originea produselor devine criteriu de evaluare a calității Studiul mai arată că ingredientele și proveniența contează în evaluarea calității: dintre consumatorii preocupați de originea produselor, 96% consideră important ca aceasta să fie menționată vizibil pe ambalaj. Pilos este parte din strategia Lidl de dezvoltare a mărcilor proprii, portofoliul de lactate incluzând lapte, smântână, iaurturi, brânzeturi, unt și produse adaptate unor obiceiuri de consum mai recente, precum laptele Barista pentru cafea. Cercetarea „Private Labels 2025” a fost realizată de NielsenIQ România în perioada 6–11 noiembrie 2025 , pe un eșantion de 800 de persoane din mediul urban (18–65 de ani), cu o marjă de eroare declarată de ±3,46% la un nivel de încredere de 95% . [...]
Grupul polonez Zabka a trecut de 300 de magazine Froo în România , după ce a accelerat puternic ritmul de expansiune în trimestrul al treilea, când a inaugurat de circa patru ori mai multe unități decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru piața locală este una operațională: rețeaua intră într-o fază de „scalare” rapidă, care poate schimba echilibrul în proximitatea modernă. În primele nouă luni din 2026, Zabka a deschis în România 135 de magazine sub brandul Froo, iar doar în T3 a inaugurat 63 de unități. Extinderea a dus rețeaua locală peste pragul de 300 de magazine, în condițiile în care compania este activă atât în România, cât și în Polonia. La nivel de grup, în cele două piețe au fost inaugurate 1.143 de magazine de proximitate modernă în perioada ianuarie–septembrie 2026, iar numărul total de unități a ajuns la peste 13.400. „Am continuat să ne extindem rețeaua (...). Am atins noi praguri importante, depășind 13.000 de magazine în Polonia și 300 în România, unde rețeaua noastră aproape și-a dublat dimensiunea.” Ce înseamnă accelerarea pentru competiția din proximitate Zabka intră pe un segment în care liderii au deja rețele mult mai mari, însă ritmul de deschideri indică o strategie de recuperare rapidă. În proximitatea modernă, Ziarul Financiar plasează drept repere: Profi, cu circa 1.750 de magazine (supermarketuri și proximitate modernă); Mega Image, cu circa 1.000 de supermarketuri și magazine de proximitate; Carrefour, cu 200 de unități Express; Auchan, cu 400 de spații de vânzare în benzinăriile Petrom. Publicația notează și că, la intrarea pe piață, polonezii le-au spus furnizorilor că vor 200 de magazine în România în 2024, prag atins după aproape doi ani. Tranzacția Couche-Tard: condiții de reglementare încă în derulare Pe fundalul expansiunii, Zabka se află și în procesul unei preluări propuse de grupul canadian Couche-Tard (operatorul Circle K), la o valoare de 8,6 mld. dolari (aprox. 41,3 mld. lei). CEO-ul Zabka, Tomasz Suchański, a spus că tranzacția propusă, anunțată în iulie, „deschide un nou capitol” pentru grup. Până la 27 octombrie 2026, au fost îndeplinite două dintre cele trei condiții de reglementare menționate: autorizarea din partea Comisiei pentru Investiții Străine Directe (CEISD) din România și decizia Comisiei Europene de a nu ridica obiecții în temeiul Regulamentului UE privind subvențiile străine. Avizul autorității de concurență privind controlul concentrărilor economice era încă în curs de obținere. Dacă toate condițiile vor fi îndeplinite (sau ridicate conform legii) și nu apar circumstanțe neprevăzute ori o prelungire a ofertei, finalizarea tranzacției este estimată cel târziu în decembrie 2026. Ținta de creștere până în 2028, fără detalii pe România Pentru 2028, planul prezentat furnizorilor era ca rețeaua să ajungă numărul unu în proximitatea modernă, însă compania nu a înaintat cifre oficiale către presa din România, potrivit aceleiași surse. Zabka a indicat totuși un obiectiv anual: deschiderea unui total de 1.300 de magazine noi pe ambele piețe, Polonia și România, fără a preciza cum se împart aceste deschideri între cele două țări. [...]
Mega Image își schimbă modelul de livrare online, renunțând la un depozit dedicat , o mutare care indică o reorientare operațională către comenzi cu livrare rapidă, nu către livrări planificate. Potrivit Ziarul Financiar , compania spune că închiderea depozitului online a fost o „decizie strategică”, bazată pe considerente operaționale, nu pe lipsă de performanță. Depozitul închis era dedicat exclusiv comenzilor online, avea o suprafață de 4.600 mp și fusese inaugurat în 2021, după separarea de eMAG. Prin această unitate erau eficientizate procesele de sortare, împachetare și reaprovizionare, conform celor mai recente date ale ZF. Închiderea a fost implementată în iulie 2026 și, potrivit reprezentanților rețelei, face parte dintr-un proces de transformare a comerțului online, „orientat către nevoile actuale ale consumatorilor”, care ar arăta un interes mai mare pentru livrări rapide, în detrimentul comenzilor programate pentru ziua următoare sau pentru mai multe zile în avans. Compania nu oferă, însă, detalii despre schimbările la nivel de depozite. Mega Image susține că activitatea de comerț online „nu este un eșec”, ci „un succes remarcabil”, cu o creștere față de anul precedent într-un ritm superior celui al pieței de profil din România, și că se așteaptă ca trendul să continue în anii următori. În context, Mega Image (deținut de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize ) a intrat în online în 2014 printr-un parteneriat cu eMAG. În 2021, cele două companii au anunțat separarea: Mega Image și-a lansat magazinul online propriu, iar eMAG a lansat ulterior Freshful. [...]
Prețurile personalizate cu ajutorul datelor despre client pot schimba regulile jocului în retail , iar în România comercianii au deja obligația să informeze cumpărătorul când prețul a fost stabilit printr-un proces automatizat, potrivit unei analize publicate de Mobilissimo . Miza economică este directă: aceeași ofertă poate ajunge să coste diferit în funcție de profilul estimat al clientului, fără ca acesta să înțeleagă criteriul sau să poată compara corect. De la „prețul produsului” la „prețul clientului” Materialul separă mai multe mecanisme care, în practică, sunt adesea amestecate sub aceeași etichetă: Preț dinamic : prețul reacționează la cerere, stoc sau concurență, fără să depindă neapărat de profilul clientului. Preț personalizat : oferta diferă în funcție de caracteristicile ori comportamentul cumpărătorului. Test de preț : grupuri de utilizatori văd prețuri diferite, repartizarea putând fi aleatorie. Reducere personalizată : un client primește cupon, altul nu, deși prețul „de raft” e același. Recomandare personalizată : se schimbă ordinea produselor afișate, influențând ce ajungi să compari. În acest context, analiza Bank of England (aprilie 2026) este citată pentru distincția dintre ajustările după piață și ofertele după profilul clientului, precum și pentru concluzia că aceste practici nu au împins sistematic inflația într-o singură direcție: unii pot primi reduceri, alții pot vedea oferte mai scumpe, în funcție de concurență și de informațiile disponibile cumpărătorilor. Ce pot „citi” algoritmii din comportamentul online, potrivit FTC Constatările preliminare ale Federal Trade Commission (FTC) din SUA indică faptul că există instrumente care pot folosi o gamă largă de semnale, de la locație și istoric de navigare/cumpărături până la produse abandonate în coș sau mișcările mouse-ului. Mobilissimo subliniază însă o limită importantă: materialele publice sunt anonimizate, iar exemplele prezentate sunt ipotetice, documentând capabilități ale serviciilor analizate, fără să demonstreze că fiecare scenariu este aplicat de un anumit magazin. Studiul și sumarul FTC sunt disponibile aici: FTC Raportul FTC Exemplul Instacart: diferențe măsurate, cauză neclară Un caz concret prezentat este investigația realizată de Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union, care a găsit pe Instacart prețuri diferite pentru produse identice, din aceleași magazine, comparate simultan. În eșantionul analizat: 74% dintre articolele testate au apărut la mai multe prețuri; diferențele pentru unele produse au ajuns la 23% ; coșurile identice au variat în medie cu aproximativ 7% ; analiza a inclus 193 de seturi de date complete și corecte, din 437 de participanți, iar cercetătorii au comparat ofertele afișate fără să finalizeze achizițiile. Investigația este menționată prin linkul agregat din articol: Groundwork Collaborative, Consumer Reports și More Perfect Union . Ulterior, Instacart a anunțat oprirea testelor de preț : Instacart . Compania a susținut că testele nu foloseau date personale, demografia sau comportamentul individual de cumpărare. Concluzia nuanțată a analizei: există diferențe observabile și teste recunoscute, dar nu și dovada că un produs s-a scumpit pentru un client anume fiindcă algoritmul a „dedus” cât de mult și-l dorește. Reducerea invizibilă: când nu primești cuponul Mobilissimo atrage atenția că personalizarea poate apărea nu doar prin schimbarea prețului afișat, ci și prin accesul diferențiat la promoții. Raportul FTC descrie posibilitatea ca un sistem să excludă de la reduceri clienții estimați că vor cumpăra oricum și să ofere cupoane celor care ar putea renunța. Efectul economic pentru consumator poate fi același ca la un preț personalizat: doi clienți văd același preț public, dar plătesc diferit la final, în funcție de cupon. Agenții de cumpărături și riscul „semnalelor directe” despre buget și urgență Pe măsură ce apar asistenți care caută produse și pot plasa comenzi, discuția se mută și spre cine controlează asistentul și ce informații transmite comerciantului. Materialul dă ca exemplu situația în care un cumpărător îi spune chatbotului unui magazin că are nevoie urgentă de un produs și are un buget maxim — informații utile pentru recomandări, dar care, dacă ar fi reutilizate la stabilirea prețului, ar deveni semnale directe despre „limita de plată”. Autorul notează explicit că acesta este un risc posibil, nu o practică demonstrată pentru orice chatbot comercial. În acest context sunt menționate: articolul despre agentul Amazon „Buy For Me”: Mobilissimo poziția Walmart dintr-o scrisoare din 25 septembrie 2026: Walmart precizările McDonald’s din 1 octombrie: McDonald’s România: obligație de informare pentru prețul personalizat Din perspectiva reglementării, analiza indică faptul că, pentru contractele la distanță relevante, OUG 34/2014 include între informațiile precontractuale, „acolo unde este cazul”, mențiunea că prețul a fost personalizat pe baza unui proces decizional automatizat. Prevederea se aplică din 28 mai 2022 și este o obligație de informare, nu o interdicție generală a prețurilor personalizate: OUG 34/2014, art. 6 alin. (1) lit. e¹ . Analiza argumentează că simpla bifare a unei mențiuni nu rezolvă problema de fond: cumpărătorul ar trebui să poată înțelege dacă personalizarea îl avantajează, ce date o influențează și ce ofertă comparabilă are la dispoziție. Ce urmează: discuția se mută spre probe și testare Materialul nu susține că magazine mari din România scumpesc sistematic produse pentru clienții care revin pe aceeași pagină, ci insistă pe diferența dintre suspiciune și probă. Pentru a verifica un astfel de scenariu, ar fi necesare teste controlate care să compare simultan același produs, de la același vânzător, cu aceeași livrare și aceleași beneficii, urmărind separat prețul produsului, cupoanele și totalul comenzii — pentru că diferența poate apărea în oricare dintre ele. [...]
