Știri
Știri din categoria Retail
M Park Titan își deschide porțile pe 29 ianuarie, cu o listă amplă de chiriași confirmați, potrivit Economica.net. În noul parc de retail din București, Flanco și lanțul de restaurante Mesopotamia au anunțat că își inaugurează unitățile joi, 29 ianuarie, la ora 9.00.
Pe lângă Flanco și Mesopotamia, proiectul are deja mai mulți chiriași confirmați, care acoperă segmente precum modă și discount, servicii, sănătate, fitness și alimentație. Potrivit informațiilor publicate, în M Park Titan vor funcționa următoarele branduri, alături de Flanco și Mesopotamia.
Listă chiriași confirmați (M Park Titan):
Înaintea inaugurării, se fac ultimele pregătiri pentru deschiderea de joi, iar unele magazine erau aprovizionate cu marfă duminică, 25 ianuarie, reiese din fotografiile realizate de Economica.net. Inițial, deschiderea parcului de retail fusese programată pentru decembrie 2025.
Proiectul a fost construit pe un teren de 3,2 hectare, achiziționat în aprilie 2025, și reprezintă prima dezvoltare „de la zero” a grupului în Capitală. M Park Titan va avea aproximativ 8.500 mp de spațiu construit. Dezvoltatorul M Core este un grup de investiții și administrare imobiliară, care include LCP, Sheet Anchor, Proudreed și Sheet Anchor Evolve; compania a intrat pe piața din România după achiziția a 25 de parcuri de retail de la Mitiska REIM, pentru 219 milioane de euro, și are un portofoliu de active de peste 7 miliarde de euro.
Recomandate
Auchan România își consolidează modelul multiformat, cu peste 500 de magazine și planuri de extindere în București , într-o strategie care combină hipermarketuri, proximitate, franciză și discount, pe fondul unei cifre de afaceri cu taxe de peste 1,7 miliarde de euro în 2024 (aprox. 8,5 miliarde lei), potrivit Profit . Rețeaua a ajuns la această dimensiune după două decenii în care investițiile au mers în extindere și modernizare, diversificarea formatelor (de la hipermarketuri la magazine de ultra-proximitate și online), dar și în logistică, automatizare și soluții digitale în magazin (precum Scan & Go, case self-checkout sau Click & Collect). În paralel, compania a dezvoltat și o linie de business în energie, prin Auchan Renewable Energy. Ce urmează: noi deschideri și accent pe discount și franciză În perioada următoare, Auchan anunță continuarea expansiunii cu: un nou supermarket în One Gallery Floreasca; un hipermarket în centrul comercial Sun Plaza, ambele în București. Pe termen mai lung, compania indică drept direcții de creștere dezvoltarea rețelei ATAC (concept de discount construit în România și „exportat deja la nivel internațional”, conform sursei), extinderea formatului de supermarket de mari dimensiuni și continuarea francizei Simply by Auchan, prezentată ca soluție „la cheie” pentru antreprenori locali. Amprenta operațională: de la hipermarket la proximitate La 20 de ani de la intrarea pe piața locală (primul magazin a fost deschis pe 7 noiembrie 2006), Auchan operează o rețea care include, între altele: 26 de hipermarketuri clasice; 9 hipermarketuri ATAC Hiper Discount și un ATAC Super Discount; 9 supermarketuri clasice; magazinul inteligent Auchan Go; aproape 400 de magazine MyAuchan (majoritatea în stațiile Petrom, în baza parteneriatului cu OMV Petrom ); peste 70 de magazine în franciză Simply by Auchan; magazinul online auchan.ro. Un reper al rețelei rămâne Auchan Titan, descris ca cel mai mare hipermarket din România, cu o suprafață de 16.000 mp. Producători locali și sustenabilitate, ca elemente de diferențiere În aprovizionare, compania indică o pondere ridicată a produselor locale: peste 90% din produsele alimentare ar proveni de la companii din România. Totodată, 1.400 de articole alimentare marcă proprie sunt realizate în țară, în colaborare cu 140 de producători locali, iar gama „La Masă în România” include 100 de produse inspirate din rețete tradiționale. Pe zona de sustenabilitate și energie, Auchan menționează, între altele, colectarea a peste 1,8 milioane de litri de ulei alimentar uzat, salvarea de la risipă a circa 29 milioane de produse și tranziția către energie din surse regenerabile: 40 de locații ar fi alimentate „în proporție de până la 60%” cu energie regenerabilă, iar în 2024 compania afirmă că a redus cu peste 50% emisiile generate de consumul de energie, inclusiv prin instalarea a 18.000 de panouri fotovoltaice. Forța de muncă: creștere de la 808 la 7.000 de angajați Auchan România a ajuns la 7.000 de angajați, de la 808 la finalul lui 2006. Potrivit datelor din material, peste 320 de persoane sunt în companie încă de la deschiderea primului magazin, aproape 50% au vechime de peste 10 ani, iar 46% dintre manageri provin din promovări interne. [...]
Auchan a închis supermarketul din Bucur Obor din București din motive de eficiență operațională , după ce amplasarea la subsol a generat în timp „provocări logistice” care au afectat funcționarea și, uneori, experiența clienților, potrivit Ziarul Financiar . Magazinul era prezentat drept primul supermarket de mari dimensiuni din România și a fost închis la circa șase ani de la inaugurare, conform informațiilor publicate. De ce contează: limitările de amplasament pot răsturna „modelul economic” Compania descrie închiderea ca „o decizie de business”, luată în raport cu așteptările privind „modelul economic” al unității. În același timp, Auchan indică explicit că localizarea la subsol a crescut „complexitatea operațională”, cu efecte asupra eficienței și, punctual, asupra experienței de cumpărături. „Închiderea Auchan Obor a fost o decizie de business, având în vedere aşteptările noastre în ceea ce priveşte modelul economic. De asemenea, localizarea magazinului la subsol a generat, de-a lungul anilor, un grad semnificativ de complexitate operaţională, cu provocări logistice specifice care afectau eficienţa şi, uneori, chiar experienţa de cumpărături a clienţilor.” Repere operaționale: contract, suprafață, deschidere Din datele prezentate, proiectul a avut câteva elemente-cheie: Auchan Retail România și Bucur Obor au semnat în prima jumătate din 2017 un contract de închiriere; suprafața de vânzare a fost de aproximativ 2.300 mp; deschiderea a avut loc la final de noiembrie 2019, după o întârziere pe care ZF o punea atunci pe seama lipsei autorizației, deși lucrările erau gata. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor al spațiului sau despre planuri imediate pentru locație. Informația centrală rămâne că retailerul a renunțat la unitate invocând nealinierea la modelul economic așteptat și costurile/complicațiile logistice generate de amplasarea la subsol. [...]
Cozonacul și ingredientele pentru el au ajuns să dicteze vârful de cerere înainte de Paște , iar datele din livrări arată că românii își împart bugetul între mâncare gata gătită și gătitul acasă, într-un mix care pune presiune pe retail și HoReCa în aceeași perioadă, potrivit Libertatea . Analiza, realizată de Glovo pe baza datelor interne, indică faptul că în săptămânile dinaintea Paștelui ortodox (sărbătorit anul acesta pe 12 aprilie) cele mai comandate produse au rămas cele tradiționale: ciorbă de burtă, cozonac, sarmale, preparate din carne de miel și mămăligă. În topul preferințelor, ciorba de burtă „conduce clasamentul”, iar cozonacul se menține între produsele-vedetă, inclusiv în variante cu nucă, cacao, stafide sau rahat. Ce spune cererea despre „coșul” de Paște: tradițional, dar împărțit între două tipuri de consum Pe zona de feluri principale, sarmalele domină comenzile, atât în rețeta clasică, cât și în variante de post sau cu ciuperci. Carnea de miel rămâne „proteina centrală a mesei de Paște”, iar mămăliga apare frecvent ca garnitură comandată pentru preparate gata de consum. În același timp, datele arată că românii nu s-au limitat la mâncare livrată: făina pentru cozonac a fost cel mai frecvent produs adăugat în coșurile de cumpărături, un semnal că o parte relevantă dintre consumatori au preferat să păstreze deserturile făcute în casă, chiar dacă folosesc platformele de livrare pentru aprovizionare. Unde și când s-a concentrat vârful de comenzi Cea mai mare zi ca volum de comenzi din perioada analizată a fost 3 aprilie. Cele mai multe solicitări au venit din: București Constanța Brașov Cluj-Napoca Iași Ca ritm săptămânal, cele mai active zile au fost miercuri, marți și vineri, iar intervalul orar preferat pentru comenzi a fost dimineața, între 8:00 și 10:00. Bugete mai mari, obiceiuri similare În pofida creșterii prețurilor, consumul de produse specifice rămâne ridicat, iar bugetele sunt în creștere de la an la an, notează materialul. Potrivit estimărilor din industrie citate, în perioada sărbătorilor pascale sunt consumate aproximativ 50 de milioane de ouă, iar sacrificările de miei ajung la circa 4 milioane de capete. Pentru cozonac, consumul anual în această perioadă este estimat la 7–8 milioane de bucăți. Studiile recente menționate indică un buget mediu de aproximativ 1.250 de lei per gospodărie, mai ridicat în mediul urban. Aproape jumătate dintre români declară că alocă între 400 și 1.000 de lei pentru cumpărături, iar peste 80% spun că își planifică din timp bugetul pentru această sărbătoare. În plus, circa 85% aleg să petreacă Paștele acasă, în familie, în detrimentul vacanțelor sau ieșirilor la restaurant. Într-un detaliu de nișă, dar relevant pentru diversificarea coșului, analiza arată că au existat comenzi și pentru hrană specială pentru pisici cu aromă de miel, semn că perioada de vârf se extinde și către segmentul de produse pentru animale de companie. [...]
BIPA vizează o extindere accelerată în România, de 20–25 de magazine pe an , mizând pe un model de drogherie deja testat în piețe mature și pe o intrare rapidă în orașe și centre comerciale, potrivit Wall-Street . Brandul austriac, parte din grupul REWE, își consolidează astfel prezența locală după debutul din București. După primul magazin deschis în Capitală, compania continuă expansiunea cu o nouă locație în Chiajna Shopping Center, mișcare prezentată ca începutul unui plan „mult mai amplu” de dezvoltare. Ce înseamnă ritmul de 20–25 de magazine pe an În material este indicat un ritm țintit de 20–25 de magazine anual , România fiind descrisă drept a treia țară din strategia de extindere internațională a BIPA, după Austria și Croația. În termeni operaționali, o astfel de cadență implică o nevoie constantă de spații, logistică și recrutare, într-un segment în care competiția pe locații bune este ridicată. Context: modelul BIPA și poziționarea pe segmentul de drogherii BIPA are „rădăcini în Austria” și o experiență de „peste patru decenii”, iar în Croația și-a extins operațiunile, construind „o bază solidă de milioane de clienți”, conform aceleiași surse. Portofoliul combină branduri consacrate cu o gamă extinsă de produse proprii, ceea ce compania folosește ca diferențiator într-un segment competitiv. Unde își prezintă compania strategia locală Strategia din spatele expansiunii urmează să fie detaliată de Martin Gaber, CEO BIPA România , în cadrul retailArena 2026 , eveniment programat pe 13 și 14 mai . Publicația notează că retailArena aduce la aceeași masă decidenți, antreprenori și lideri din retail, cu discuții despre tehnologie, comportament de consum, expansiune, logistică și inovație. În articol este prezentat și parcursul profesional al lui Martin Gaber, cu experiență în cadrul REWE International AG și roluri de management în companii precum Marionnaud Austria (AS Watson Group), JosdeVries (München) și Thomas Philipps Handels GmbH. [...]
Primele cireșe de import au urcat la 180 lei/kg , un nivel care testează limitele de preț din retailul alimentar, dar care, potrivit comercianților, nu a tăiat încă din cerere, arată Adevărul . Fructele au apărut în Piața Cibin din Sibiu, sunt aduse din Spania, iar vânzătorii spun că stocurile se epuizează rapid. Preț record de început de sezon, susținut de ofertă limitată În piață, comercianții descriu situația ca pe una în care „marfa se dă ca pâinea caldă”, în ciuda prețului considerat de mulți cumpărători drept foarte ridicat. Vânzătorii afirmă că aduc marfă în cantități mici și o completează frecvent, pe măsură ce se vinde. Potrivit oradesibiu, o vânzătoare a declarat că mai aduce cireșe „joi după-amiază” și că fructele sunt „de calitate superioară”, comparabile cu cele românești de început de sezon. De ce cererea rezistă: sezonul local întârzie Un factor important pentru menținerea prețului este lipsa alternativelor locale pe termen scurt. Producția românească ar urma să ajungă în piețe abia peste aproximativ o lună și jumătate, ceea ce lasă importurile să domine începutul de sezon. Comparativ cu 2025: scumpire față de aceeași perioadă Față de anul trecut, nivelul este mai ridicat: în aceeași perioadă din 2025, cireșele de import se vindeau cu aproximativ 150 lei/kg. Ulterior, prețurile au scăzut pe măsură ce oferta din piață a crescut, un scenariu posibil și în acest sezon odată cu apariția unor volume mai mari și, ulterior, a producției locale. [...]
Lidl își rearanjează în magazine oferta non-food pe 6 „zone” de brand , o schimbare operațională menită să facă produsele nealimentare mai ușor de găsit și de comparat la raft, potrivit Profit . Retailerul spune că urmărește o structurare mai „clară” a acestor articole, astfel încât clienții să poată identifica rapid soluțiile potrivite „într-un singur loc”. Reorganizarea vizează produsele marcă proprie Lidl din categoria non-food, care vor fi reunite în șase zone, fiecare reprezentată de un „brand ancoră” (brand principal care ghidează zona de raft). Cum va fi împărțită oferta non-food Conform informațiilor publicate, cele șase zone vor fi asociate cu următoarele branduri: SILVERCREST – bucătărie și gospodărie CRIVIT – sport și timp liber ESMARA – fashion și lifestyle LUPILU – bebeluși, copii și jucării PARKSIDE LIVARNO În materialul citat sunt detaliate explicit primele două zone (SILVERCREST și CRIVIT) și poziționarea lor pe categorii; pentru celelalte, publicația indică brandurile-ancoră și, unde este cazul, direcția generală (de exemplu, ESMARA și LUPILU). De ce contează pentru operațiunile din retail Mutarea semnalează o standardizare mai strictă a modului în care Lidl își expune non-food-ul în România, cu potențial de impact direct asupra experienței la cumpărare: navigare mai rapidă în magazin și o delimitare mai clară între subcategorii. Pentru retailer, o astfel de organizare poate susține vânzarea produselor marcă proprie prin vizibilitate mai bună și o asociere mai simplă între nevoie și „zona” de raft. Profit nu precizează în ce ritm va fi implementată reorganizarea sau dacă schimbarea se aplică simultan în toate magazinele. [...]
