Știri
Știri din categoria Retail
Carrefour România își schimbă lanțul de aprovizionare la legume și fructe de sezon, eliminând importurile pentru mai multe categorii și trecând pe surse exclusiv locale, potrivit Profit. Decizia are impact operațional direct: retailerul își reduce dependența de importuri pe segmentul de produse proaspete și își mută presiunea de volum și continuitate către furnizorii din România.
În prezent, aprovizionarea cu roșii cu moț, roșii roz și tip „inimă de bou”, cireșe, vinete și ardei gras Bianca se face exclusiv din surse românești, importurile fiind eliminate complet pentru aceste categorii. Compania lucrează cu 32 de cooperative locale.
Schimbarea vine într-un moment în care grupul Carrefour are o amprentă mare pe piața locală. În 2025, grupul a depășit pragul de 15,5 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată în România, în creștere cu aproximativ 7% față de anul anterior, conform datelor analizate de Profit.
Grupul operează local prin trei entități juridice: Carrefour România SA, Supeco Investment SRL și Romania Hypermarche SA.
În februarie 2026, Carrefour a anunțat că a intrat în negocieri exclusive cu Pavăl Holding (vehiculul de investiții al fraților Adrian și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman) pentru vânzarea tuturor operațiunilor din România. Tranzacția este evaluată la 823 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde de lei) și depinde de aprobările autorităților de concurență și de alte avize de reglementare, cu finalizare estimată în a doua jumătate a anului 2026.
Carrefour este prezent în România din 2001 și operează o rețea de 478 de magazine: 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine Supeco.
Recomandate
Pavăl Holding își consolidează rapid echipa executivă la Carrefour România , prin numirea unui nou Director de Resurse Umane, într-un semnal că integrarea și transformarea operațiunilor intră într-o etapă accelerată, potrivit Economedia . Carmen Dumitrache a anunțat că, începând cu 1 iulie, ocupă funcția de Director Resurse Umane al retailerului. Mutarea vine la scurt timp după o altă recrutare de top în conducere: Andrei Bica a fost adus în poziția de Chief Financial Officer (CFO), într-un moment în care noul acționar pregătește integrarea și transformarea businessului Carrefour România. „Există momente în carieră care au o semnificație aparte. Pentru mine, acesta este unul dintre ele. Începând cu 1 iulie, am preluat rolul de Director Resurse Umane în Carrefour România – o companie pe care o cunosc și o îndrăgesc de 25 de ani și al cărei client am fost încă de la începuturile sale în România.” „Este un privilegiu și o bucurie să cunosc, acum, și oamenii din spatele brandului și să pot contribui, alături de colegii mei, la dezvoltarea unei companii românești de succes – pentru fiecare dintre clienții noștri.” De ce contează: HR și finanțele, primele pârghii într-o integrare post-achiziție Numirea unui director de resurse umane, urmată îndeaproape de cea a unui CFO, indică o prioritizare a funcțiilor care gestionează costurile, organizarea și schimbarea internă într-un grup mare de retail. În practică, HR-ul devine o zonă-cheie în proiecte de transformare organizațională, management al schimbării și integrarea echipelor, mai ales după o schimbare de acționariat. Profilul noului Director de Resurse Umane Economedia arată că Dumitrache are peste 25 de ani de experiență în resurse umane și transformare organizațională, în industrii precum retail, IT, telecom, servicii medicale și consultanță. Înainte de Carrefour România, a fost HR Director la Froo România, iar anterior HR Director România la Capgemini. În carieră a mai ocupat poziții executive în Telekom România, Ericsson, Medicover, Accenture și Freescale Semiconductor, cu responsabilități locale și regionale (inclusiv pentru piețe precum România, Rusia, Ucraina, Turcia și Europa de Est). Context: cea mai mare achiziție a unor antreprenori români, într-o singură tranzacție Preluarea operațiunilor Carrefour din România de către Pavăl Holding (vehiculul de investiții al fraților Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman) a fost finalizată în această lună, după obținerea aprobărilor de reglementare. Tranzacția a fost evaluată la aproximativ 823 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei). Carrefour România operează o rețea multiformat de 478 de magazine: 55 de hipermarketuri 191 de supermarketuri 202 magazine de proximitate 30 de magazine discount Retailerul a realizat vânzări brute de aproximativ 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) în 2024 și 2025, conform sursei. Ce urmează Succesiunea numirilor în conducerea executivă sugerează că Pavăl Holding intră în faza de consolidare a echipei care va coordona „următoarea etapă de dezvoltare” a Carrefour România pe piața locală, într-un proces în care reorganizarea internă și integrarea post-achiziție devin priorități operaționale. [...]
Dedeman și Altex au depășit praguri de afaceri care le consolidează poziția în retailul românesc dominat mult timp de multinaționale , iar mișcările recente – de la extindere externă la achiziții și fuziuni – arată o accelerare a consolidării capitalului privat autohton, potrivit unei analize publicate de Economica . În 2025, trei companii cu capital integral privat românesc au avut cifră de afaceri netă de peste 8 miliarde de lei: Dedeman, Altex România și Fildas Trading (grupul Catena). Analiza se bazează pe situații financiare și pe structura capitalului social pentru peste 150 de firme, folosind date din bilanțurile de la Ministerul de Finanțe și, parțial, informații de la ONRC. Dedeman: creștere și pași spre extindere regională Dedeman, deținută indirect de frații Pavăl, rămâne cea mai mare companie privată integral românească și în 2025, cu afaceri nete de peste 13 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de 2024. Compania a deschis două magazine în 2025 (Alexandria și Mediaș) și avea la finalul anului o rețea de 65 de magazine, cinci centre logistice și parc auto. Pe zona de expansiune, Pavăl Holding a anunțat la 16 iulie 2025 achiziția rețelei Praktiker Hellas din Grecia, descrisă drept primul pas internațional pentru Dedeman. În paralel, Consiliul Concurenței a avizat la 23 iunie 2026 tranzacția prin care Pavăl Holding intenționează să preia grupul Carrefour din România (Carrefour România SA, Supeco Investment SRL, Bringo Magazin SRL, Columbus Active SRL), considerată de analiză cea mai mare tranzacție din retailul românesc din 2026. Altex: consolidare după preluarea Brico Depot și fuziune intragrup Altex România, controlată direct și indirect de Dan Constantin Ostahie, este a doua cea mai mare companie cu capital privat integral autohton, cu cifră de afaceri netă de 8,2 miliarde de lei în 2025, tot cu 7% peste 2024. După preluarea indirectă a celor 31 de magazine Brico Depot din România (mai 2025), Altex România a fuzionat prin absorbție cu Bricostore România (vehiculul prin care erau operate magazinele Brico Depot) și cu AXSYS Business Technologies (firmă IT deținută de Altex SRL). Fuziunea a produs efecte contabile și juridice la 30 septembrie 2025, ora 23:59, când activele și pasivele firmelor absorbite au fost transferate către Altex România, iar salariații au fost preluați de societatea absorbantă. În analiza citată, Dan Ostahie descrie direcția de dezvoltare după integrarea Brico Depot: „Odată cu achiziția Brico Depot, compania Altex intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Perspectiva noastră pentru următorul deceniu este dezvoltarea unui ecosistem care reunește magazinele fizice Altex și Brico, canalele online și mobile, precum și un marketplace specializat. Ne transformăm într-o destinație completă de home improvement (...)” Altex operează brandurile Altex, Media Galaxy și Brico Depot, într-un model „omnichannel” (integrarea vânzărilor din magazine cu cele online), cu peste 165 de magazine fizice la nivel național și platformă online. Catena: consolidare și extindere a rețelei, inclusiv pe segmentul „preț mic” Pe locul al treilea în rândul companiilor private integral românești se află Fildas Trading (grupul Catena), deținută de Anca Vlad și fiul său, Alexandru Vlad. În același grup, Catena Pharma deține brandul Spring Farma („farmacia la preț mic”) și câteva sute de farmacii Catena. Catena Pharma are 495 de puncte de lucru, conform datelor ONRC consultate în portalul de business intelligence Termene.ro , majoritatea fiind unități Catena. Analiza mai arată că, la 1 aprilie 2024, Catena Pharma a absorbit 88 de firme din grup într-o consolidare intragrup, fără schimbarea controlului direct sau indirect, situație descrisă ca excepție de la aplicarea legislației privind concentrările economice. Ce indică datele: capital autohton mai mare, dar presiune pe marje Din perspectiva profitabilității, Dedeman are cea mai mare marjă de profit net dintre primele zece societăți private integral românești – peste 12% în 2025 –, deși aceasta a scăzut cu aproape 1 punct procentual față de 2024. Per ansamblu, șase dintre primele zece companii din clasament au avut marje de profit net mai mici în 2025 decât în 2024, semn că expansiunea și consolidarea vin într-un context de presiune pe costuri și pe rentabilitate. [...]
eMAG își extinde oferta pe nișa de merchandising sportiv prin lansarea eMAG Fan Shop , un spațiu online cu echipamente originale ale cluburilor, mizând pe livrare rapidă și opțiuni de plată în rate, potrivit Economica . Noul Fan Shop adună, la lansare, peste 1.000 de produse originale, cu prețuri începând de la 30 lei. În ofertă intră echipamente ale unor cluburi din Super Liga (FCSB, Rapid, Dinamo, Universitatea Cluj, Farul Constanța), dar și ale unor echipe europene precum FC Barcelona, Paris Saint-Germain, Real Madrid, Manchester United, Juventus, Liverpool sau Bayern München. Platforma include și peste 30 de articole oficiale dedicate lui Lionel Messi. În declarația companiei, eMAG leagă lansarea de beneficiile logistice și financiare ale marketplace-ului, inclusiv livrare „începând de mâine” și „plată flexibilă în rate fără dobândă”, prin care încearcă să reducă fricțiunea la cumpărare pentru produse cu componentă emoțională și de colecție. Ce indică datele din cercetarea citată: cerere recurentă, alimentată de familie Materialul include și rezultate ale unei cercetări care susțin potențialul comercial al segmentului. Studiul arată că pasiunea pentru fotbal se formează din copilărie și se transmite frecvent în familie, iar aproape jumătate dintre respondenți spun că au primit în copilărie un cadou legat de echipa favorită, cel mai des tricouri, fulare și fanioane. După ce devin părinți, tradiția continuă: peste jumătate dintre tații respondenți au cumpărat deja echipamentul echipei favorite pentru copil, iar dintre cei care nu au făcut-o încă, peste 90% spun că intenționează să o facă. Tricoul oficial este produsul preferat pentru astfel de cadouri: a fost cumpărat de 73% dintre tați și 70% dintre mamele care au achiziționat produse dedicate echipei favorite pentru copii. Metodologia studiului Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 900 de persoane, cu date colectate prin chestionar online auto-completat, pe panelul Daedalus Online, în perioada 20–22 iunie 2026. [...]
Vânzările Nestlé au crescut în România cu 4,4% în S1/2026, iar jumătate din avans a venit din volume , un semnal că piața locală a susținut consumul mai bine decât media grupului, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul din România a depășit creșterea raportată la nivelul întregului grup Nestlé în primul semestru, de 3,6%. Compania spune că, în prima jumătate a anului, Nestlé România a avut o „creștere organică” de 4,4% și o „creștere internă reală” (RIG – indicator care urmărește evoluția volumelor) de 2,2%. Concret, jumătate din avans a fost generată de creșterea volumelor, iar cealaltă jumătate de scumpiri. La nivel de grup, majorările de preț au contribuit cu 2,1% la creșterea din S1/2026, în timp ce volumele au adus un plus de 1,5%, conform datelor citate în articol. Diferența de dinamică sugerează că, cel puțin teoretic, consumul din România a fost mai robust decât media globală, în condițiile în care vânzările în volum sunt un indicator relevant pentru „apetitul de shopping”. Context: România rămâne piață de import și distribuție pentru Nestlé Nestlé operează local prin import și distribuție, fără producție: singura fabrică pe care a avut-o în România, la Timișoara , a fost închisă în urmă cu mai mulți ani (aici se produceau napolitanele Joe și unele sortimente de cafea). Compania a anunțat recent și alte închideri de fabrici în regiunea Europei Centrale și de Est, însă, pentru România, reprezentanții Nestlé au transmis că nu există informații sau planuri suplimentare privind un proiect de producție. Portofoliu și dimensiunea afacerilor Grupul este prezent în România pe mai multe segmente, de la băuturi și dulciuri la hrană pentru animale și produse pentru copii, inclusiv canale „out of home” (HoReCa și automate), conform datelor menționate. Nestlé România a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,63 mld. lei, în creștere cu 6,1%. [...]
Suprataxa UE de 3 euro pe coletele ieftine din afara Uniunii a început să taie din volumele de livrări din China , iar primele semnale din Polonia indică scăderi de „două cifre” ale expedierilor, cu efect direct asupra curierilor și operatorilor logistici, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează în special fluxurile generate de platforme precum Temu, Shein și AliExpress și schimbă ecuația costului total pentru cumpărătorul final. Taxa se aplică de la 1 iulie pentru colete cu valoare sub 150 de euro (aprox. 785 lei) și este descrisă în material ca o „suprataxă de 3 euro pe articol sau, după caz, pe categorie de articol”. În Polonia, companiile de logistică vorbesc despre scăderi la două cifre, fără a publica date exacte, intervalul posibil fiind foarte larg (între 10% și 99%), tocmai din cauza lipsei de raportări detaliate. Ce se vede în piața de curierat din Polonia InPost, unul dintre jucătorii mari din curierat, a refuzat să indice cât i-a scăzut activitatea pe segmentul livrărilor din China, invocând statutul de companie listată. În schimb, Poczta Polska confirmă că a trebuit să-și adapteze procesele și sistemele informatice pentru noile reguli de import pentru bunuri de până la 150 de euro, dar spune că este prea devreme pentru a evalua schimbările în comportamentul clienților sau impactul asupra volumelor. Un reprezentant al unei companii de curierat citat în articol vorbește despre o încetinire „temporară” a fluxului de expedieri din China către Polonia și despre o scădere a numărului de expedieri și retururi procesate în prima jumătate a lunii iulie față de aceeași perioadă a anului trecut, însă admite că este dificil de separat efectul taxelor de sezonalitatea specifică perioadei de vacanțe. De ce contează: costuri mai mari, volume mai mici, reconfigurări logistice Contextul de piață este unul de volum foarte mare: Comisia Europeană estimează că în 2024 au ajuns zilnic în Europa aproximativ 12 milioane de colete cu valoare sub 150 de euro, scutite atunci de taxe vamale, dublu față de 2023. Bruxelles-ul susține că aproximativ 65% dintre aceste colete erau subevaluate deliberat pentru a evita taxele vamale. Pe termen scurt, efectul descris de experți este unul tipic de „șoc” după schimbarea regulilor: consumatorii își recalculează costul total, o parte abandonează coșurile de cumpărături și caută alternative locale, iar operatorii raportează scăderi de două cifre la expedierile mici din China. Pe termen mediu, analiștii polonezi citați în material se așteaptă la o reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor, inclusiv prin: mai multe depozite în UE; rute diferite de transport; gruparea expedierilor pentru a reduce impactul costurilor. România, „mai drastică” decât suprataxa UE Materialul notează că, în timp ce în Polonia este în vigoare „doar suprataxa UE”, România ar fi „mult mai drastică” în „amendarea” coletelor din China, fără a detalia mecanismele sau nivelurile de taxare. În lipsa acestor date în sursă, comparația rămâne la nivel de observație generală, nu de cuantificare. Concluzia de etapă din piață este că scăderea volumelor nu este tratată ca un fenomen definitiv, dar cumpărăturile online din China „nu vor mai fi la fel”: costurile suplimentare și noile formalități împing platformele și operatorii logistici să-și refacă modelele de livrare, iar consumatorii să-și ajusteze comportamentul de achiziție. [...]
AliExpress a primit o amendă record de peste 625 milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) în UE, după ce Comisia Europeană a concluzionat că platforma nu a implementat corect măsurile cerute de Digital Services Act (DSA) pentru a limita vânzarea de produse ilegale și periculoase, potrivit Ars Technica . Comisia Europeană spune, într-un comunicat , că AliExpress nu a „evaluat și redus cu diligență riscurile” legate de comercializarea de produse ilegale, nesigure sau contrafăcute. În testele autorităților, „un volum mare de produse ilegale” ar fi continuat să circule pe platformă, inclusiv jucării nesigure și cosmetice periculoase. Ce a constatat Comisia: moderare subdimensionată și ocolirea ușoară a controalelor Constatările vizează în principal modul de operare al platformei: echipe insuficiente dedicate eliminării produselor contrafăcute și periculoase; posibilitatea ca vânzătorii să evite detectarea prin „încadrarea greșită” a produselor în categorii cu verificări mai puține; un sistem de autorizare a brandurilor descris ca ineficient și subdimensionat; lipsa sancțiunilor efective pentru comercianții care vând produse ilegale, deși politica platformei ar indica contrariul. Potrivit The Guardian , unii moderatori ar fi avut uneori doar „zeci de secunde” pentru a decide dacă un produs semnalat respectă standardele UE. În acest context, Comisia afirmă că a găsit „milioane de produse” care au reapărut online după ce fuseseră semnalate pentru eliminare și care, în unele cazuri, au rămas disponibile mai mult de o lună. De ce contează pentru retail: DSA mută costul conformării în platformă Decizia semnalează o înăsprire a aplicării DSA pentru marile platforme de comerț electronic: nu este suficientă existența unor proceduri pe hârtie, ci sunt evaluate resursele alocate, eficiența reală a moderării și felul în care sistemele interne pot amplifica riscurile. Comisia mai susține că AliExpress a evaluat insuficient modul în care sistemele de recomandare și publicitate pot crește distribuția produselor ilegale. Concret, în loc să reducă expunerea, platforma ar fi ajuns să recomande astfel de produse consumatorilor, maximizând vizibilitatea lor. Într-o declarație pentru presă, șefa UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen , a indicat amploarea fenomenului: unul din cinci europeni ar cumpăra lunar de pe site-uri precum AliExpress, Temu și Shein. Pentru retail, asta înseamnă că presiunea de conformare se va concentra pe capacitatea platformelor de a opri rapid recurența listărilor ilegale și de a preveni „ocolirea” automată a controalelor. [...]
