Știri
Știri din categoria Retail

Carrefour își mută centrul de greutate pe lanțuri scurte de aprovizionare și producători ultralocali, într-o strategie care reduce dependența de importuri și crește viteza de reacție la cererea din piață, potrivit unui interviu acordat Ziarul Financiar de Arnaud Dussaix, director de achiziții și aprovizionare și membru al comitetului executiv al Carrefour România.
Executivul spune că retailerul lucrează cu peste 2.000 de producători care livrează bunuri fabricate în România, de la produse proaspete și „ultraproaspete” până la articole sub marcă proprie și produse din programele Carrefour. La nivelul întregului lanț de aprovizionare, 96% dintre furnizori sunt companii românești, conform aceleiași surse.
Carrefour afirmă că a accelerat integrarea producătorilor „ultralocali” în aprovizionare: din cei peste 2.000 de producători locali, circa 1.500 sunt ultralocali, adică se află la maximum 50 km de magazinele pe care le aprovizionează. Compania leagă această evoluție de o strategie construită „treptat”, pentru consolidarea lanțurilor scurte și pentru integrarea producătorilor din toate regiunile țării.
În zona de produse proaspete (legume, fructe, carne, lactate, ouă), producătorii autohtoni au o pondere de 98%, mai spune Dussaix. Pentru categoriile procesate (panificație, mezeluri, conserve, dulciuri, produse de cămară), retailerul lucrează atât cu branduri românești consacrate, cât și cu producători care dezvoltă game sub marcă proprie.
Carrefour indică o extindere a portofoliului de marcă proprie la peste 4.500 de articole, grupate în aproximativ 50 de branduri. Aproximativ 90% din vânzările de marcă proprie ar proveni din produse din România, dezvoltate cu furnizori locali, ceea ce, în viziunea companiei, arată consolidarea industriei alimentare locale.
Retailerul menționează și creșterea unor segmente precum bio (peste 1.000 de articole), „ready-meal” și „convenience” (produse pentru consum rapid) cu rețete locale, precum și non-food cu design românesc integrat în gamele proprii.
Într-o piață pe care o descrie drept „matură”, Dussaix spune că prețul rămâne important, dar nu mai este singurul filtru: calitatea și prospețimea cântăresc mai mult, originea produselor a devenit criteriu de selecție, iar „rapiditatea” este percepută ca normalitate (magazine ușor de parcurs, opțiuni digitale care scurtează timpul).
Digitalizarea influențează direct selecția la raft, prin analiza datelor de consum și a trendurilor din social media. În același timp, într-un context de inflație ridicată și economie în frânare, compania spune că vede un client precaut, atent la prețuri și la raportul calitate–preț, ceea ce menține presiunea pe promoții și oferte.
Recomandate

Penny a ajuns la 470 de magazine la nivel național , după deschiderea unei noi unități în Reghin, un pas care consolidează ritmul de extindere și crește presiunea operațională pe logistică și forța de muncă, potrivit Economica . Noul magazin are o suprafață de 856,17 mp și este amplasat pe strada Iernuțeni. Este al doilea magazin Penny din Reghin și a 14-a inaugurare din acest an, conform informațiilor companiei. Ce înseamnă pragul de 470 de unități pentru operațiuni Extinderea rețelei vine într-un context în care Penny își bazează strategia pe șapte direcții, între care expansiunea, digitalizarea și sustenabilitatea, dar și accentul pe „produse românești” și pe îmbunătățirea experienței în magazine. Din punct de vedere operațional, rețeaua este deservită de cinci centre logistice, în Ștefăneștii de Jos, Turda, Bacău, Filiași și Mihăilești, infrastructură care trebuie să susțină creșterea numărului de unități și a volumelor livrate. Context: ritmul de deschideri din 2026 și dimensiunea rețelei Retailerul a început expansiunea din ianuarie, cu două unități deschise în Curtea de Argeș și Fetești. Penny este conceptul grupului german REWE și operează în România din 2005. În prezent, compania are 8.000 de angajați, un indicator relevant pentru capacitatea de operare a rețelei, pe măsură ce numărul de magazine crește. [...]

Vânzările Nestlé au crescut în România cu 4,4% în S1/2026, iar jumătate din avans a venit din volume , un semnal că piața locală a susținut consumul mai bine decât media grupului, potrivit Ziarul Financiar . Ritmul din România a depășit creșterea raportată la nivelul întregului grup Nestlé în primul semestru, de 3,6%. Compania spune că, în prima jumătate a anului, Nestlé România a avut o „creștere organică” de 4,4% și o „creștere internă reală” (RIG – indicator care urmărește evoluția volumelor) de 2,2%. Concret, jumătate din avans a fost generată de creșterea volumelor, iar cealaltă jumătate de scumpiri. La nivel de grup, majorările de preț au contribuit cu 2,1% la creșterea din S1/2026, în timp ce volumele au adus un plus de 1,5%, conform datelor citate în articol. Diferența de dinamică sugerează că, cel puțin teoretic, consumul din România a fost mai robust decât media globală, în condițiile în care vânzările în volum sunt un indicator relevant pentru „apetitul de shopping”. Context: România rămâne piață de import și distribuție pentru Nestlé Nestlé operează local prin import și distribuție, fără producție: singura fabrică pe care a avut-o în România, la Timișoara , a fost închisă în urmă cu mai mulți ani (aici se produceau napolitanele Joe și unele sortimente de cafea). Compania a anunțat recent și alte închideri de fabrici în regiunea Europei Centrale și de Est, însă, pentru România, reprezentanții Nestlé au transmis că nu există informații sau planuri suplimentare privind un proiect de producție. Portofoliu și dimensiunea afacerilor Grupul este prezent în România pe mai multe segmente, de la băuturi și dulciuri la hrană pentru animale și produse pentru copii, inclusiv canale „out of home” (HoReCa și automate), conform datelor menționate. Nestlé România a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,63 mld. lei, în creștere cu 6,1%. [...]

LUCA coboară prețul de intrare la cafea la 3,99 lei , într-o campanie care rulează la nivel național și care poate pune presiune pe concurenții din retailul de proximitate pe segmentul „to go”, potrivit BF . Reducerea vizează gama proprie ZMEU și se aplică în perioada 16 iulie – 30 septembrie 2026, în toate locațiile LUCA din România. Ce se ieftinește și la ce prețuri Conform informațiilor din articol, noile prețuri sunt: ZMEU Ristretto – 3,99 lei ZMEU Espresso – 3,99 lei ZMEU Cafea lungă – 3,99 lei Cappuccino – 4,99 lei Caffe Latte – 4,99 lei Flat White – 4,99 lei Alte sortimente de cafea cu lapte – 4,99 lei Promoția este disponibilă în toate cele peste 190 de locații LUCA din România, iar prețurile rămân valabile până la 30 septembrie 2026. De ce contează pentru retail: competiția pe „preț de intrare” Mișcarea repoziționează cafeaua ca produs de trafic (care atrage clienți în unitate) într-un moment în care, potrivit companiei, consumatorii sunt mai atenți la cheltuieli și caută „calitate la prețuri accesibile”. În acest context, un prag de 3,99 lei pentru băuturile de bază poate deveni un reper în piață pentru ofertele de dimineață, în special în zonele cu flux mare (drumul spre serviciu sau școală). Context: ZMEU, marcă proprie lansată în 2024 Cafeaua ZMEU a fost lansată în 2024 și este disponibilă exclusiv în rețeaua LUCA. BF notează că este descrisă ca „artizanală”, prăjită în microloturi și râșnită pe loc. În justificarea deciziei, reprezentanții LUCA indică presiunea asupra bugetelor și strategia de a extinde gama de produse cu prețuri mai mici: „Am hotărât să extindem gama de produse accesibile, conștienți de contextul economic actual în care oamenii se uită cu atenție la fiecare leu.” Ce urmează Campania este anunțată ca fiind limitată până la 30 septembrie 2026. Efectul practic pentru consumatorii care cumpără zilnic cafea ar putea fi o reducere vizibilă a cheltuielii lunare, iar pentru piață – o intensificare a competiției pe preț în segmentul cafelei „to go”, în special în proximitate. [...]

Realocarea bugetelor de vacanță ale românilor către Bulgaria și alte destinații externe pune presiune pe oferta de pe litoralul local , pe fondul diferenței mari de capacitate în regim all inclusive și al schimbărilor din zona tichetelor de vacanță, potrivit Ziarul Financiar . IRI Travel , touroperator care lucrează exclusiv prin agenții partenere, a raportat pentru litoralul bulgăresc vânzări de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei) în 2025 și o creștere de peste 30% a rezervărilor la hotelurile de 4 și 5 stele. Sezonul 2026, spune CEO-ul IRI Travel, Lucian Bădîrcea , a început „foarte bine” încă din toamna lui 2025, cu luni puternice pentru rezervări timpurii (octombrie–decembrie) și o continuare în ianuarie, urmate de o stagnare din februarie, mai vizibilă din martie. Per ansamblu, compania rămâne încrezătoare că anul va fi unul bun. De ce contează: diferența de ofertă la all inclusive mută cererea Unul dintre motoarele schimbării este migrarea cererii către segmentul superior (4–5 stele), unde Bulgaria are un avantaj de volum și de produs turistic. În timp ce hotelierii bulgari reconstruiesc unități vechi de 3 stele și le reclasifică la 4–5 stele cu all inclusive, pe litoralul românesc oferta rămâne mult mai mică. „Anul acesta vor opera pe litoralul românesc în jur de 60 de hoteluri cu all inclusive, în schimb în Bulgaria sunt peste 300 cu all inclusive sau ultra all inclusive.” În viziunea lui Bădîrcea, extinderea conceptului all inclusive, împreună cu facilități pentru copii, parcuri acvatice și programe de animație, ar putea reduce decalajul de atractivitate. Rezervări mai devreme și discounturi mari: „early booking” devine standard Un alt trend consolidat este mutarea deciziei de cumpărare cu șase–opt luni înainte de sejur, stimulată de ofertele de tip „early booking” (rezervare timpurie) lansate încă din toamnă de hotelierii bulgari, cu reduceri de până la 40–45% din prețul standard. „Cine face rezervarea în decembrie, ianuarie sau februarie poate să obțină vacanța cu o reducere de 40-45%.” Efectul economic pentru piață este dublu: o parte mai mare din bugetele de vacanță se „angajează” din timp (cu impact asupra cash-flow-ului în turism), iar disponibilitatea la hotelurile cele mai căutate se epuizează mai rapid. Tichetele de vacanță și fragmentarea concediilor schimbă mixul de destinații Reducerea valorii tichetelor de vacanță a influențat direct destinația vacanței principale, în condițiile în care acestea nu pot fi folosite în afara țării. În exemplul dat de CEO-ul IRI Travel, în anii anteriori un cuplu de bugetari acoperea cu circa 3.200 de lei cinci nopți la un hotel de 3 stele cu demipensiune pe litoralul românesc, însă un plafon mai mic nu mai susține același tip de sejur. Consecința: vacanța principală de vară (5–7 nopți) este mutată mai des în străinătate, iar tichetele sunt folosite pentru escapade mai scurte în România (munte, balnear, litoral, în special în weekend). Din această logică derivă și fragmentarea: în locul unei singure vacanțe apar două sau trei sejururi scurte, plasate în perioade promoționale (minivacanțe, iunie cu reduceri, iulie, final de august în sudul Bulgariei). Context operațional: rute schimbate pe exotice, distribuție preponderent offline Pe destinațiile exotice, creșterea este de 10–15%, iar rutele aeriene s-au reconfigurat din cauza tensiunilor din Golf: zborurile nu mai trec prin Doha și Dubai, ci prin Istanbul sau hub-uri europene. La nivel de distribuție, IRI Travel rămâne puternic dependentă de rețeaua de agenții: 99% din activitate trece prin circa 1.500 de agenții partenere. Pentru 2027, compania spune că au apărut deja primele solicitări pentru programele de Revelion și sejururile de schi, un indiciu că rezervările timpurii se extind și către alte produse turistice, nu doar către vacanța de vară. [...]

Yum China accelerează extinderea formatului Pizza Hut Burger Bar la 500–600 de puncte de vânzare până la finalul lui 2026 , mizând pe cererea tot mai mare pentru mese rapide și mai ieftine într-o Chină în care consumatorii rămân prudenți cu cheltuielile, potrivit Economica . Formatul Pizza Hut Burger Bar — o tejghea de burgeri operată lângă un restaurant Pizza Hut existent — a depășit 200 de puncte de vânzare în doar șase luni, iar ținta anunțată ar însemna circa 10% din rețeaua totală de magazine Pizza Hut a companiei. De ce contează: burgerul devine „masa portabilă” a consumatorului prudent Interesul pentru burgeri este pus în contextul unor schimbări mai ample în obiceiurile de consum din China: gospodării mai mici și incertitudine economică, care țin cheltuielile sub control și favorizează „mese portabile, mai ieftine”, notează Agerpres, citând un reportaj Reuters. În acest cadru, burgerii trec de la o nișă a fast-food-ului occidental la unul dintre cele mai disputate segmente din piața restaurantelor. Analistul Zhu Danpeng leagă atractivitatea și de preț, într-un moment în care consumatorii caută opțiuni consistente, dar accesibile. „Este o alegere cu un bun raport calitate-preţ”, a spus Zhu. Piața: creștere pe fast-food occidental și preferință ridicată pentru burgeri Piața de fast-food occidental din China a fost evaluată la 499,65 miliarde de yuani (74,1 miliarde de dolari, aprox. 333 miliarde de lei) în 2025 și este așteptată să ajungă la 587,09 miliarde de yuani în 2027, potrivit iiMedia Research, în pofida provocărilor recente pentru multe branduri globale. Datele citate indică și o preferință puternică pentru burgeri: 55% dintre respondenți îi aleg. Categoria burgerilor era evaluată la 18,4 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde de lei) în 2025 și ar urma să crească cu 8,7% anual până în 2035, potrivit Emergen Research. Concurența se intensifică: intrări noi și planuri agresive de expansiune Pe fondul acestei tendințe, apar jucători noi și inițiative de extindere: Haidilao a intrat pe segment cu Huanxianbao („Fresh Burger”), un lanț care vinde burgeri, dar și pizza, paste și pui prăjit. Lanțul de cafenele M Stand a deschis puncte de vânzare axate pe burgeri în unele orașe. Five Guys a deschis restaurante la Beijing, iar consumatorii au așteptat peste două ore pentru a fi serviți. Wendy’s a anunțat în luna mai că vrea să intre în China și să deschidă până la 1.000 de restaurante francizate în următorul deceniu. În paralel, lanțuri autohtone precum Tasiting concurează cu McDonald’s, KFC (Yum China) și Shake Shack, într-o piață în care „masa individuală” și viteza de servire devin criterii centrale de alegere. [...]

Nibiru își schimbă rapid modelul de operare spre „destinație de familie” , cu program extins și activități dedicate copiilor, după ce organizatorii spun că peste 60% dintre vizitatorii din primele două săptămâni au fost familii, potrivit HotNews . Ajustarea are consecințe directe pentru retailul și serviciile din interior: fluxuri mai lungi în timpul zilei, consum distribuit pe mai multe intervale orare și o ofertă care nu mai depinde exclusiv de concertele de seară. Accesul pe Promenadă: biletul devine voucher de consum Punctul central al conceptului este Promenada Nibiru , de unde se „ramifică” restul zonelor. Conform articolului, biletul costă 25 de lei dacă este cumpărat online până la ora 00:00, cu o zi înainte de vizită, iar suma se transformă în voucher pentru băuturi consumate în interior. În preț intră accesul la Promenadă, concerte live, zone de divertisment și la „peste 30 de restaurante și cafenele”. Din Promenadă se face accesul către mai multe zone tematice, inclusiv Nibiru Arena, Berăria, Hype Play, Parcul de Distracții, Muzeul Planetelor, Fashion District și zona sportivă. Program mutat mai devreme și extins pentru copii Schimbarea operațională majoră descrisă este trecerea de la un loc perceput inițial ca „de seară” la unul care începe mai devreme și țintește explicit familiile. Organizatorii afirmă că au modificat programul în timpul sezonului, au extins activitățile pentru copii în toate zilele săptămânii și au mutat ora obișnuită de deschidere la 17:00. Pentru weekendul de Sfânta Maria (14–16 august), Nibiru ar urma să deschidă de la ora 10:00, cu o ofertă care include, între altele: Hype Play, descris ca un spațiu de joacă de aproximativ 5.000 mp; Parcul de Distracții, trenuleț, Muzeul Planetelor; TaranTerra (expoziție cu reptile și animale exotice); activități pe Promenadă (teatru de păpuși, pictură pe față, mascote, muzică și dans). Retail și food: mix de branduri mari și ofertă „de litoral” Zona de mâncare este prezentată ca un mix de lanțuri cunoscute și produse specifice consumului de vacanță, cu exemple precum KFC, Taco Bell, Domino’s, Dabo, Shaormeria Băneasa, Japanos, Cartofisserie, dar și mici, noodles, pljeskavica, „pizza al taglio”, deserturi și înghețată. Pentru cumpărături, Fashion District include branduri precum Made by Society, Bogas, Southside, Grim, MAWS și Eau Dubai, potrivit aceleiași surse. Weekendul 14–16 august: program dens, de la show-uri aeriene la festivalul Stardust În perioada 14–16 august, Nibiru combină „Zilele Mării”, programul pentru copii, show-uri aeriene, concerte și festivalul Stardust. În program apar show-uri aviatice ale Șoimilor României (menționate la 17:00 și 20:00 pe 14 august), iar pe 16 august sunt menționați parașutiștii Blue Wings și demonstrațiile aeriene The Pelicans, alături de activități realizate împreună cu MApN. Pe partea de muzică, articolul enumeră artiști precum Delia, Antonia, The Motans, Alina Eremia, Smiley, Connect-R, iar în zona de nostalgie ’90–2000, nume precum Haddaway, Corona și ATC. Dimensiunea proiectului: investiție și ținte de trafic Organizatorii spun că au depășit un milion de vizite în primele 29 de zile și că ținta pentru finalul sezonului, pe 30 august, este de două milioane. Prima fază a proiectului este descrisă ca o investiție privată de peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei). Pentru 2027, planurile menționate includ îmbunătățiri la transport, parcare, acces și gestionarea fluxurilor, plus atragerea mai multor vizitatori din afara României—semnal că modelul este tratat ca un „test” care se ajustează din mers, cu impact direct asupra modului în care sunt gândite vânzările și serviciile din interior. [...]