Știri
Știri din categoria Retail
Ponderea cheltuielilor românilor pentru bunuri a coborât sub o treime din consumul privat, pe fondul unei reorientări către servicii precum călătoriile și ieșitul în oraș, potrivit unei analize din Ziarul Financiar. Pentru retail, schimbarea de structură a consumului înseamnă presiune pe creșterea vânzărilor de produse și o competiție mai dură pentru bugetul gospodăriilor.
România a fost mult timp „campioană” în Europa la ponderea bugetului alocată achiziției de bunuri – de la alimente și băuturi la cosmetice și haine –, în principal din cauza puterii reduse de cumpărare. Chiar dacă prețurile locale erau mai mici decât în Occident, diferența nu compensa ecartul salarial, astfel că o parte mai mare din venituri se ducea către cumpărături de produse.
În ultimii ani, puterea de cumpărare a crescut, pe măsură ce salariile au avansat mai rapid decât prețurile, cel puțin până „recent”, când inflația foarte ridicată – descrisă drept cea mai mare din Europa pentru o perioadă – a deteriorat din nou situația, notează publicația.
Datele companiei de cercetare NIQ, din raportul „European Retail in 2025 and 2026”, indică faptul că românii nu mai sunt lideri europeni la „shopping” ca pondere în buget, iar sub o treime din banii dedicați consumului privat mai merg către cumpărături de produse, pe măsură ce serviciile (călătorii, ieșit în oraș) câștigă teren.
Pentru comercianți, implicația directă este că o parte mai mare din creșterea consumului se poate duce în afara retailului de bunuri, ceea ce mută accentul pe:
Schimbarea descrisă de Ziarul Financiar sugerează o normalizare treptată a structurii de consum, pe măsură ce veniturile cresc și o parte din buget se mută către servicii. În același timp, episodul de inflație ridicată rămâne un factor care poate frâna sau distorsiona această tranziție, prin erodarea puterii de cumpărare.
Articolul integral și infograficul asociat sunt disponibile în ecosistemul ZF, cu continuarea pe zfcorporate.ro, conform mențiunii din material.
Recomandate
Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]
Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România , o mișcare cu potențial de a crește capacitatea operațională a rețelei pe piața locală, potrivit HotNews . Informația este preluată de HotNews dintr-un material al Profit.ro , care indică faptul că retailerul german lucrează la deschiderea acestei unități, fără a oferi în fragmentul disponibil detalii despre locație, suprafață, calendar sau investiție. De ce contează pentru retail Un „cel mai mare supermarket” din portofoliul local sugerează o extindere a formatului de magazin și, implicit, o capacitate mai mare de vânzare și de gestionare a fluxurilor de clienți. În lipsa datelor concrete din sursă, impactul exact (dimensiune, număr de case, sortimentație, locuri de muncă) nu poate fi cuantificat. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Confirmat : Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România. Neclar din fragmentul publicat : unde va fi deschis magazinul, când, cu ce investiție și ce caracteristici va avea. Sursa citată de HotNews: Profit.ro . [...]
Lidl aduce în magazine, de la 1 octombrie, două dispozitive electrice de încălzire sub 20 de lire , mizând pe alternative mai ieftine la încălzirea locuinței, pe fondul facturilor ridicate la energie, potrivit TechRadar . Produsele sunt poziționate în „middle aisle” (zona centrală cu oferte nealimentare, în ediții limitate), iar disponibilitatea este „primul venit, primul servit”, ceea ce sugerează o strategie de volum și rotație rapidă a stocurilor pentru sezonul rece. Ce lansează Lidl și la ce prețuri Din 1 octombrie, retailerul introduce două articole sub brandul SENSIPLAST : Pernă electrică încălzită: 17,99 lire (aprox. 105 lei), respectiv 16,19 lire (aprox. 95 lei) cu Lidl Plus – listată de Lidl UK la 17,99 lire . Pernă/centură de încălzire pentru spate și gât: 14,99 lire (aprox. 88 lei), respectiv 13,49 lire (aprox. 79 lei) cu Lidl Plus – listată de Lidl UK la 14,99 lire . (Conversiile în lei sunt aproximative.) Caracteristici: accent pe control și siguranță TechRadar notează că ambele produse vin cu funcții tipice pentru categoria „încălzire personală” (încălzire locală, nu a camerei), cu scopul de a reduce costurile prin consum țintit: 6 trepte de temperatură; oprire automată după 90 de minute; control electronic al încălzirii; material moale și posibilitate de spălare la mașină la 30°C (cu detalii specifice pe produs). Pentru perna electrică, publicația menționează și un consum de 100 W, plus dimensiunea de 40 x 30 cm (cu pernă interioară). Varianta pentru spate și gât are 62 x 41 cm și include curele reglabile în talie și prindere la gât cu sistem tip arici. De ce contează pentru retail: „încălzirea personală” ca produs de masă Mesajul central al lansării este economic: pe fondul creșterii costurilor de încălzire, Lidl împinge în zona de volum produse care promit confort local la prețuri joase, într-o categorie unde alternativele (pături electrice, perne încălzite) pot fi mai scumpe. În același timp, plasarea în zona de oferte nealimentare și disponibilitatea limitată pot genera trafic în magazin la început de sezon rece. TechRadar precizează că produsele ajung la raft pe 1 octombrie și avertizează că stocurile sunt limitate, în logica obișnuită a acestor campanii. [...]
Altex estimează pentru 2026 o ușoară scădere a businessului, pe fondul unui consum mai prudent , iar compania spune că a resimțit în prima jumătate a anului o diminuare a cererii, cu reculuri vizibile la televizoare și console, potrivit Profit . Mesajul vine în contextul în care retailerul se pregătește pentru un trimestru patru tradițional puternic, cu Black Friday ca vârf de vânzări. Florin David , director e-commerce Altex, a declarat că grupul (Altex și Brico) estimează pentru 2026 vânzări totale de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9,2 miliarde lei). Din acest total, Altex ar urma să aibă un business de 1,45 miliarde de euro (aprox. 7,4 miliarde lei), „în scădere ușoară față de 2025”, iar Brico ar urma să ajungă la 350 milioane euro (aprox. 1,8 miliarde lei), cu un rezultat cu 15% mai mare față de anul precedent. Consum mai calculat și presiune pe anumite categorii Potrivit lui David, pe fondul evoluțiilor macroeconomice, clienții au devenit „mai precauți” și „mai puțin impulsivi”, iar înainte de achiziții se informează mai mult, în special la produsele de folosință îndelungată. În acest context, Altex spune că a înregistrat scăderi de vânzări pe: segmentul televizoarelor; segmentul consolelor. Ajustări operaționale: stocuri și rotație Compania afirmă că și-a orientat eforturile către eficientizarea stocurilor, cu accent pe: creșterea vitezei de rotație a stocurilor; îmbunătățirea calității stocurilor; reducerea reperelor care „nu merg bine la vânzare”. Ce semnale vede retailerul pentru finalul lui 2026 Directorul e-commerce spune că, la nivel agregat, piața a arătat o scădere a consumului „cel puțin în prima jumătate a anului”, dar în august și septembrie a fost observată o stabilizare, cu temperarea scăderii „aproape” până la dispariție. Pentru trimestrul patru din 2026, compania se declară optimistă, menționând că Q4 a fost cel mai bun în fiecare an și că urmează Black Friday. În același timp, Altex indică o dinamică mixtă pe categorii: vânzări stagnante la produse IT și de înfrumusețare, creșteri la camere foto-video și pe zona de bricolaj. În intervalul 2010–2025, conform termene.ro citat de publicație, vânzările Altex au crescut în fiecare an, de la 811,01 milioane lei în 2010 la 8,21 miliarde lei în 2025; în cifra pe 2025 intră și o parte din vânzările fostului Brico Depot (1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025), acum BRICO. [...]
Dedeman își extinde modelul de magazin cu galerie comercială la Timișoara , printr-un proiect în Dumbrăvița, lângă magazinul IKEA, care ar urma să devină al doilea cel mai mare din rețea, potrivit informațiilor prezentate de Economica . Miza este una operațională: retailerul de bricolaj încearcă să crească traficul și timpul petrecut în locație prin integrarea de spații comerciale și alimentație publică, nu doar prin extinderea suprafeței de vânzare. Proiectul este planificat în etape. În prima fază, compania vrea să construiască un magazin de 21.909 mp. A doua etapă include o galerie comercială de 17.161 mp și o clădire de alimentație publică de 322 mp. Într-o a treia etapă, pe un teren de 16.649 mp, Dedeman intenționează să ridice o clădire cu funcțiuni comerciale și/sau de alimentație, conform aceleiași surse. Ce include proiectul, dincolo de suprafețe Primarul comunei Dumbrăvița, Horia Bugarin, a indicat că investiția ar urma să fie integrată cu elemente de infrastructură și mobilitate alternativă: stație de autobuz; pistă de biciclete; spații verzi; plantarea a peste 1.400 de arbori. „Proiectul include stație de autobuz, pistă de biciclete, spații verzi și plantarea a peste 1.400 de arbori, astfel încât accesul să nu depindă exclusiv de mașină, iar dezvoltarea comercială să vină la pachet și cu o componentă de mobilitate alternativă și verde.” Context: rețeaua și direcția de dezvoltare Modelul cu spații comerciale și restaurante apare și în alte proiecte aflate în pregătire, la Rădăuți și Giurgiu, unde sunt prevăzute încă din concept spații pentru magazinele Tei și restaurante de tip drive-thru, potrivit Economica (detalii în materialul: Economica ). Dedeman operează 65 de magazine la nivel național (cel mai recent deschis la Mediaș), are cinci centre logistice, peste 110.000 de produse și peste 13.500 de angajați. Anul trecut, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 13 miliarde de lei, în creștere cu 7% față de 2024. Pe plan extern, Economica amintește că Dedeman a cumpărat lanțul Praktiker din Grecia pentru 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei), tranzacție prezentată aici: Economica . Totodată, compania a anunțat extinderea în Republica Moldova , după o întâlnire cu premierul Dorin Recean și oficiali ai Guvernului de la Chișinău, potrivit: Economica . [...]
Dedeman pregătește o extindere majoră în vest și nord-est, cu proiecte care combină retailul de bricolaj cu galerii comerciale și infrastructură , potrivit Profit . Miza operațională este dublă: creșterea capacității printr-un magazin de mari dimensiuni lângă IKEA (Dumbrăvița) și repoziționarea unui proiect lângă Rădăuți, într-o zonă cu acces rutier mai bun, după întârzieri de autorizare pe un teren din oraș. Dumbrăvița: magazin de circa 21.900 mp și peste 1.000 de locuri de parcare Reprezentanții Dedeman au prezentat Comisiei de Urbanism a Consiliului Local și departamentului de urbanism din primărie proiectul pregătit pe terenul companiei de lângă IKEA. Prima etapă vizează construirea unui magazin Dedeman cu o suprafață de aproximativ 21.900 mp, descris de companie drept al doilea cel mai mare magazin Dedeman din România. Dezvoltarea este structurată în trei etape, cu o componentă de retail extinsă dincolo de formatul standard: Etapa 1: magazin Dedeman cu sală de vânzare, seră, zonă drive-in pentru materiale de construcții, spații de servicii și facilități pentru angajați; Etapa 2: galerie comercială de aproximativ 17.161 mp și o clădire separată pentru alimentație publică de tip drive-in; Etapa 3: zonă nouă de dezvoltare pe aproximativ 16.649 mp, destinată serviciilor, comerțului și alimentației publice. Proiectul include și peste 1.000 de locuri de parcare pentru magazin și galeria comercială, plus elemente de integrare urbană: stație de autobuz, pistă de biciclete, spații verzi și plantarea a peste 1.400 de arbori, cu obiectivul de a reduce dependența exclusivă de accesul cu mașina. Zona Rădăuți: complex pe 8,5 hectare, lângă centură, cu retail și restaurante În paralel, frații Dragoș și Adrian Pavăl pregătesc un proiect amplu lângă Rădăuți, pentru care au lansat procedurile de urbanism: un nou complex comercial pe un teren de aproximativ 8,5 hectare , în comuna Horodnic de Sus, lângă centura municipiului Rădăuți. Planul nu se limitează la un magazin de bricolaj, ci include: magazin de materiale de construcții și produse pentru amenajări; galerie comercială; spații pentru restaurante și cafenele; parcări, drumuri interioare și platforme de circulație; utilități tehnice (documentația menționează forarea unui puț de apă, instalarea unui post de transformare și racordarea la rețeaua de energie electrică). Amplasamentul este ales pentru acces și vizibilitate: documentația indică acces atât din strada Horodnicului, cât și direct din centura municipiului, iar proiectul este poziționat lângă sensul giratoriu de pe centură, la intersecția cu drumul spre Volovăț. De ce contează: repoziționare după blocaje de autorizare și extindere regională Dedeman analizase anterior construirea unui magazin în municipiul Rădăuți, iar în 2025 a achiziționat aproximativ 4 hectare pe terenul fostei fabrici de mobilă, însă proiectul nu a avansat conform planurilor inițiale. Profit notează că presa locală a relatat întârzieri în procesul de autorizare, context în care retailerul și-a mutat atenția spre terenul de lângă centură, unde suprafața mai mare permite un proiect mai amplu. Dacă proiectul din Horodnic de Sus va fi realizat, acesta ar urma să consolideze prezența Dedeman în județul Suceava , unde compania are deja un magazin în municipiul Suceava, adăugând o nouă locație în zona Rădăuți. [...]
