Știri
Tag: alegeri prezidentiale

Volodimir Zelenski spune că ar candida din nou dacă Ucraina ar fi împinsă să organizeze alegeri înainte de finalul războiului , condiționând însă un astfel de scrutin de un armistițiu și de garanții minime de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare și funcționare a statului: în prezent, legislația ucraineană interzice alegerile prezidențiale pe durata legii marțiale. Declarația a fost făcută duminică, 18 octombrie, într-un interviu pentru postul american NBC News , în emisiunea „Meet the Press”. Zelenski a spus că, dacă alegerile ar avea loc „în timpul războiului”, „bineînțeles” că va candida, invocând responsabilitatea de a conduce țara până la încheierea conflictului. Condiția pentru alegeri înainte de încetarea războiului Președintele ucrainean a legat organizarea alegerilor, în primul rând, de situația de securitate. El a afirmat că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ șase luni pentru pregătirea scrutinului după încheierea războiului. În scenariul în care alegerile ar fi cerute înainte de încetarea conflictului – pe fondul presiunilor despre care vorbește Digi24, venite dinspre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin – Zelenski solicită un armistițiu de cel puțin 60 de zile, fără alte negocieri, pentru a putea modifica legislația și pregăti infrastructura necesară. „Oferiți-ne minimum 60 de zile de încetare a focului, fără niciun fel de alte negocieri. Doar 60 de zile și vom face tot posibilul să modificăm legislația și să pregătim infrastructura necesară pentru securitate.” De ce spune că un scrutin în război este greu de făcut Zelenski a recunoscut că alegerile în condiții de război ar fi „extrem de periculoase și dificile” și a insistat asupra nevoii unui scrutin corect, inclusiv prin asigurarea dreptului de vot pentru militarii aflați pe front. „Avem nevoie de alegeri corecte. Trebuie să le oferim militarilor noștri posibilitatea de a vota, deoarece ei sunt cei care ne apără cu adevărat țara.” Totodată, liderul de la Kiev a respins acuzațiile că nu ar dori alegeri, calificându-le drept neadevărate și nedrepte. În același context, Digi24 notează că legislația ucraineană nu permite alegeri prezidențiale în perioada legii marțiale și că Kremlinul a respins anterior ideea unui armistițiu de 60 de zile pentru desfășurarea scrutinului. [...]

UDMR pune sub semnul întrebării utilitatea electorală a „scenariilor” fără bază politică după ce Traian Băsescu a avansat ideea unei posibile candidaturi a Mirabelei Grădinaru la prezidențiale, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că nu a înțeles raționamentul politic din spatele declarației și sugerează că fostul președinte „a făcut o glumă”. Într-o reacție oferită în exclusivitate, Csoma Botond afirmă că notorietatea Mirabelei Grădinaru, inclusiv pe plan internațional, nu este în mod automat un avantaj în politica internă și că nu vede legătura dintre această vizibilitate și o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. „Domnul Traian Băsescu cred că a făcut o glumă. Acum, nu știu, nu-mi dau seama. Ok, poate că doamna Grădinaru a devenit mai cunoscută, are notorietate mai ales pe plan internațional - și cu ce te ajută, mai ales în plan intern, acest lucru? Nu, nu prea am înțeles raționamentul politic al domnului Traian Băsescu”, a declarat Csoma Botond. Contextul declarației lui Traian Băsescu Traian Băsescu a spus, duminică seară, la Digi24, că Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan, ar putea fi un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale. Afirmația a fost făcută în cadrul unei discuții despre nevoia apariției unui partid nou și despre faptul că Nicușor Dan nu ar avea, în prezent, o formațiune proprie care să-i susțină proiectele în Parlament. „Nu spun o răutate, dar s-ar putea să avem o candidată, pe doamna Mirabela Grădinaru. Că văd că merge, a învățat mersul pe covoare prin toate capitalele, dânsul merge doar însoțit, deci s-ar putea să se pregătească un candidat în felul acesta”, a declarat Traian Băsescu. Fostul președinte a adăugat că politicienii „au obligația să aibă fantezii” și a prezentat ipoteza ca pe o variantă care l-ar scuti pe Nicușor Dan de „bătaia de cap” de a avea un partid, pe care Băsescu o numește „vulnerabilitatea majoră” a actualului președinte: lipsa unei formațiuni care să gestioneze în Parlament susținerea ideilor sale. De ce contează Reacția UDMR indică o delimitare față de scenarii politice construite mai degrabă pe vizibilitate publică decât pe infrastructură de partid și logică electorală. În același timp, discuția readuce în prim-plan tema sprijinului parlamentar pentru președinte și dificultatea de a construi rapid o platformă politică într-o legislatură în curs, aspect pe care Traian Băsescu îl consideră o vulnerabilitate pentru Nicușor Dan. [...]

Un sondaj Socis indică o vulnerabilitate politică majoră pentru Zelenski dacă Ucraina ar organiza alegeri imediat după ridicarea legii marțiale, într-un moment în care cadrul legal blochează scrutinul, iar presiunea publică pentru reluarea procesului electoral crește, potrivit G4Media . Datele, preluate de publicație dintr-o relatare BBC și din presa ucraineană, provin dintr-un sondaj realizat la finalul lunii iulie și începutul lunii august de centrul sociologic ucrainean Socis. Concluzia principală: Volodimir Zelenski ar ieși pe primul loc în primul tur, însă ar pierde în turul al doilea în fața unor contracandidați cu profil de securitate și administrație. Ce arată scenariile de tur doi Într-un duel direct cu Valeri Zalujnîi (fost comandant-șef al Forțelor Armate Ucrainene, în prezent ambasador în Marea Britanie), sondajul indică o diferență foarte mare în defavoarea lui Zelenski: Zelenski: 33,8% Zalujnîi: 66,2% Același sondaj arată că Zelenski ar fi învins și de: Mhailo Fedorov , ministrul Apărării recent demis (conform textului citat de G4Media); Kirilo Budanov , fost șef al informațiilor militare, actualmente șef al Biroului Prezidențial. Publicația notează că, în primul tur, Zelenski ar putea câștiga, dar „cu o marjă foarte mică” față de Zalujnîi. De ce contează: alegeri interzise acum, dar cerute după legea marțială Organizarea de alegeri este în prezent interzisă de lege în Ucraina, din cauza legii marțiale instituite după invazia Rusiei. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 61,7% dintre respondenți se declară în favoarea organizării alegerilor imediat după ridicarea legii marțiale . În acest context, cifrele sugerează că, odată ce cadrul legal va permite reluarea alegerilor, competiția ar putea fi dominată de figuri asociate cu aparatul de securitate și cu conducerea din timpul războiului, ceea ce ar schimba semnificativ calculele politice de la Kiev. [...]

Declarațiile lui Ciprian Ciucu sugerează o posibilă reașezare a jocului politic în PNL înainte de prezidențiale , pe fondul unei presiuni publice crescute în jurul premierului Ilie Bolojan , despre care primarul general spune că a intrat „în colimatorul sistemului”, potrivit Digi24 . Ciucu a vorbit la emisiunea „În fața ta” despre viitorul politic al lui Bolojan și despre o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale, afirmând că este dificil de anticipat dacă liderul PNL va intra în cursa pentru Palatul Cotroceni. În același timp, el a susținut că, pe măsură ce Bolojan a acumulat influență politică, a devenit ținta unor atacuri publice și a unor campanii de imagine negative. „E foarte greu de spus acest lucru. Nu știu. Și e Bolojan, a intrat în colimatorul sistemului, se simte acest lucru. (...) Cu campanii media, atacuri orchestrate din plin, asocieri cu evenimente de care nu poate fi tras la răspundere.” „Nu e perfect”, dar „răzbat rar prin sistem” Primarul general a spus că nu îl consideră pe Ilie Bolojan un politician „perfect”, însă a argumentat că „genul acesta de oameni” ajung rar în poziții de vârf în stat. În intervenția sa, Ciucu a invocat și episoade din parcursul lui Bolojan, inclusiv faptul că a fost președinte interimar și că „putea să fie președinte și acum, dar n-a vrut, pentru că și-a ținut cuvântul”, precum și că a fost prim-ministru „un an de zile”. Semnal despre viitoare alianțe: „Îmi doresc să spun «niciodată»” Întrebat dacă PNL va mai colabora în viitor cu PSD, Ciucu a răspuns că, deși „în politică se spune să nu spui niciodată «niciodată»”, el „își dorește să spună «niciodată»”. Declarația indică o poziționare mai dură față de o eventuală continuare a formulelor de guvernare cu PSD, într-un moment în care discuțiile despre candidaturi și alianțe pot influența direct stabilitatea politică și direcția de guvernare în perioada preelectorală. [...]

Traian Băsescu îl acuză pe Ilie Bolojan că își pregătește candidatura la prezidențiale și că ruptura sa de PSD este „doar de fațadă”, potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute duminică seară la Digi24. Fostul președinte susține că actualul premier ar face „un joc politic” cu miză electorală și că, în realitate, relația dintre Bolojan și PSD ar fi una veche, de durată. În acest context, Băsescu afirmă că Bolojan a fost, în 2012, un susținător al suspendării sale, alături de PSD, iar poziționarea critică de acum față de social-democrați ar fi una strict declarativă. Miza politică indicată de Băsescu: distanțare „de imagine” față de PSD În intervenția de la Digi24, Băsescu a rezumat legătura dintre Bolojan și PSD prin formula „Sunt legați”, referindu-se la o relație pe termen lung. El a invocat și presa locală din 2012 ca reper pentru rolul pe care i-l atribuie lui Bolojan în perioada suspendării. „Sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată, domnul Bolojan, care a fost un mare propagandist pentru suspendare, să ne uităm în presa locală din 2012, vine azi și îi spune că nu îi palce PSD. E interesul de a candida la alegerile prezidențiale și simte nevoia să se rupă, măcar declarativ, de PSD. Eu cred că mai devreme sau mai târziu vor reveni la matcă și se vor înțelege.” Ce urmează Materialul nu include o reacție a premierului Ilie Bolojan la acuzațiile lui Traian Băsescu și nici detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți privind o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale. În lipsa acestor elemente, afirmațiile rămân la nivel de evaluare politică făcută de fostul președinte, în cadrul unei emisiuni TV. [...]

Siegfried Mureșan evită să evalueze public mandatul lui Nicușor Dan , deși spune că PNL vrea refacerea relației instituționale cu președintele, într-un moment în care colaborarea dintre Cotroceni și partidele parlamentare devine esențială pentru stabilitatea guvernării, potrivit Digi24 . Europarlamentarul, prezentat de Digi24 drept „premierul propus de PNL-USR-UDMR”, a declarat că l-a susținut „din convingere” pe Nicușor Dan în turul al doilea al alegerilor prezidențiale și că nu regretă această decizie, invocând faptul că alternativa George Simion ar fi fost „o chestiune de neconceput”. În același context, Mureșan a spus că relația instituțională pe „marile priorități ale României” a fost „mereu corectă” și a subliniat rolul președintelui, inclusiv în zona afacerilor europene. El a afirmat că PNL își dorește „o Românie bine condusă” și un președinte care „să-și îndeplinească cât mai bine atribuțiile” și „să corespundă așteptărilor oamenilor care l-au votat”. Întrebat direct dacă Nicușor Dan a respectat aceste condiții, Mureșan a răspuns: „Nu comentez”. Miza: refacerea colaborării PNL–președinte, pe fondul unui mandat lung rămas Mureșan a mai declarat că speră ca relația dintre președintele Nicușor Dan și PNL „să fie refăcută”, argumentând că președintele este ales pentru cinci ani și că „mai sunt 4 ani de mandat”. În opinia sa, este important ca șeful statului să poată colabora „constructiv” cu partidele parlamentare și cu celelalte instituții, iar relația cu partidele să fie „una de încredere și de bună colaborare”. Din informațiile prezentate de Digi24 nu reiese ce anume a generat deteriorarea relației dintre PNL și președinte și nici ce pași concreți ar urma pentru „refacerea” acesteia; declarațiile se limitează la poziționarea politică și la refuzul de a evalua dacă așteptările au fost îndeplinite. [...]

Lidera opoziției Maria Corina Machado cere sprijinul SUA pentru negocieri cu guvernul interimar , într-un demers care poate influența direcția politică și cadrul de reglementare pentru sectoarele strategice din Venezuela, după schimbarea de putere de la Caracas, potrivit Agerpres . Machado a declarat că este „hotărâtă” să negocieze o tranziție spre democrație cu președinta interimară Delcy Rodriguez, care conduce țara de când armata americană l-a capturat pe președintele Nicolas Maduro în ianuarie, relatează AFP, citată de Agerpres . Miza negocierilor: alegeri prezidențiale și tranziție politică Într-un comunicat emis din Panama, unde se află în prezent, Machado a solicitat sprijinul Statelor Unite pentru „a desfășura negocieri politice serioase, ferme și responsabile cu guvernul interimar pentru a restabili democrația în Venezuela”. Obiectivul central al negocierilor, potrivit comunicatului, este organizarea de „alegeri prezidențiale libere, transparente și suverane”. Mesajul a fost transmis după o întâlnire cu partidele politice de opoziție din Venezuela. Context: exil, acuzații și raportarea Washingtonului la noua putere Machado trăiește în exil de când a părăsit în secret Venezuela pentru a-și primi Premiul Nobel la Oslo, în decembrie. Declarată neeligibilă după ce a câștigat alegerile primare ale opoziției, ea a condus campania lui Edmundo Gonzalez Urrutia pentru prezidențialele din 2024, scrutin în urma căruia Maduro a fost reales, pe fondul acuzațiilor de fraudă formulate de opoziție. Guvernul venezuelean o consideră pe Machado „fugară de justiție” și o acuză că a pledat pentru intervenția militară americană care l-a răsturnat pe Maduro. Din exil, ea s-a întâlnit cu diverși lideri politici și a efectuat mai multe vizite în Statele Unite, afirmând în repetate rânduri că se va întoarce în curând în Venezuela, fără a indica o dată. Implicații economice: legi noi pentru petrol și minerit, deschidere către capital privat Președintele american Donald Trump și-a exprimat satisfacția față de președinția lui Rodriguez, care a obținut adoptarea unor noi legi privind petrolul și mineritul, deschizând sectoarele către capitalul privat. Potrivit multor observatori, Washingtonul nu ar aprecia o revenire rapidă a lui Machado, mai notează sursa citată. [...]

Emmanuel Macron pregătește un proiect de lege care să întărească protecția alegerilor din Franța împotriva interferențelor străine , cu accent pe combaterea conturilor false și pe reguli mai stricte pentru conținutul plătit pe rețelele sociale, potrivit Agerpres . Președintele francez a spus, în fața câtorva sute de primari reuniți la Palatul Élysée , că guvernul „va trebui să prezinte un proiect de lege și măsuri de reglementare” pentru a îmbunătăți protecția proceselor electorale. Macron le-a transmis aleșilor locali că astfel de interferențe „v-au afectat uneori” și a indicat că fenomenul a lovit și „mulți dintre vecinii noștri”, făcând referire la alegeri recente din Republica Moldova, România și Germania. Ținta: conturile false și publicitatea politică în perioade electorale În declarațiile sale, Macron a indicat Rusia drept actor vizat, susținând că aceasta „cumpără masiv milioane de conturi false în perioadele electorale”. Pe acest fond, el a cerut o abordare la nivelul Uniunii Europene pentru interzicerea acestor conturi. „Vom lupta la nivel european pentru a interzice aceste conturi false. Europa trebuie să fie primul teritoriu în care acestea sunt interzise.” Macron a mai promis „o serie întreagă de măsuri” pentru protejarea dezbaterii democratice de efectele rețelelor sociale și a spus că își dorește să fie reglementat „discursul pe rețelele de socializare”, inclusiv posibilitatea de a „cumpăra acest discurs” în perioadele electorale. De ce contează Anunțul vine cu aproximativ un an înainte de alegerile prezidențiale care vor stabili succesorul lui Macron și indică o posibilă întărire a cadrului de reglementare privind platformele online în context electoral, atât prin lege națională, cât și prin demersuri la nivel european. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre calendarul legislativ sau despre conținutul concret al proiectului de lege. [...]

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]

Antonio José Seguro , candidatul Partidului Socialist din Portugalia, a câștigat categoric alegerile prezidențiale în turul al doilea, obținând între 67% și 73% din voturi , potrivit proiecțiilor realizate pe baza sondajelor la ieșirea de la urne, relatează AGERPRES . Adversarul său, liderul de extremă dreapta André Ventura, a obținut un scor între 27% și 33%, semnificativ sub cel al contracandidatului său moderat. În vârstă de 63 de ani, Seguro îl va succeda pe actualul președinte conservator Marcelo Rebelo de Sousa, care a ocupat funcția timp de zece ani. Noul președinte urmează să preia mandatul la începutul lunii martie 2026. Victoria sa este interpretată drept o respingere clară a discursului populist și radical reprezentat de Ventura, într-un context european în care extrema dreaptă a câștigat teren în mai multe state. Antonio José Seguro este o figură cunoscută a stângii portugheze, cu experiență îndelungată în viața politică. Fost lider al Partidului Socialist și fost ministru, el a mizat în această campanie pe o agendă de unitate, stabilitate democratică și apărarea valorilor europene. În contrast, campania lui Ventura a fost marcată de teme anti-imigrație, naționalism economic și critici dure la adresa sistemului politic tradițional. Participarea ridicată la vot, în special în zonele urbane, a fost favorabilă candidatului de centru-stânga. Analistii politici notează că alegerea lui Seguro menține Portugalia pe un curs politic echilibrat în raport cu Uniunea Europeană, într-un moment în care alte democrații din regiune se confruntă cu presiuni populiste. [...]