Știri
Tag: legea martiala

Volodimir Zelenski a cerut prelungirea legii marțiale și a mobilizării generale cu 90 de zile , o decizie care menține Ucraina pe un regim juridic excepțional și prelungește constrângerile pentru populație și economie în condiții de război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean a transmis luni, 26 octombrie, Parlamentului de la Kiev ( Rada Supremă ) un proiect de lege prin care solicită extinderea celor două măsuri, care ar urma să expire pe 31 octombrie. Dacă vor fi aprobate de parlamentari, legea marțială și mobilizarea generală ar rămâne în vigoare până la 29 ianuarie 2027, potrivit informațiilor comunicate de serviciul de presă al Radei Supreme și citate de agenția Xinhua, prin Agerpres . De ce contează: Ucraina intră în al cincilea an de regim excepțional Legea marțială și mobilizarea generală au fost instituite imediat după invazia rusă din februarie 2022 și au fost prelungite în repetate rânduri. Noua solicitare indică faptul că autoritățile de la Kiev consideră în continuare necesare instrumentele excepționale care permit armatei și instituțiilor statului să funcționeze în condiții de război. Dacă proiectul va fi adoptat, Ucraina va intra în al cincilea an consecutiv sub regimul legii marțiale, în contextul în care luptele cu Rusia continuă pe mai multe fronturi. Context: discuții despre reluarea negocierilor de pace În paralel, Zelenski a anunțat că negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–Statele Unite sunt programate pentru luna noiembrie, cu obiectivul reluării discuțiilor de pace, care până acum nu au produs un acord de încheiere a războiului, potrivit unei relatări anterioare a Adevărul . Săptămâna trecută, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , s-a întâlnit la Oslo cu Zelenski și lideri europeni, apoi a avut o întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin. După aceste contacte, Kievul și Moscova și-au exprimat disponibilitatea de a relua negocierile directe, cu medierea Washingtonului, pe fondul demersurilor diplomatice descrise de Adevărul . [...]

Volodimir Zelenski spune că ar candida din nou dacă Ucraina ar fi împinsă să organizeze alegeri înainte de finalul războiului , condiționând însă un astfel de scrutin de un armistițiu și de garanții minime de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare și funcționare a statului: în prezent, legislația ucraineană interzice alegerile prezidențiale pe durata legii marțiale. Declarația a fost făcută duminică, 18 octombrie, într-un interviu pentru postul american NBC News , în emisiunea „Meet the Press”. Zelenski a spus că, dacă alegerile ar avea loc „în timpul războiului”, „bineînțeles” că va candida, invocând responsabilitatea de a conduce țara până la încheierea conflictului. Condiția pentru alegeri înainte de încetarea războiului Președintele ucrainean a legat organizarea alegerilor, în primul rând, de situația de securitate. El a afirmat că Ucraina ar avea nevoie de aproximativ șase luni pentru pregătirea scrutinului după încheierea războiului. În scenariul în care alegerile ar fi cerute înainte de încetarea conflictului – pe fondul presiunilor despre care vorbește Digi24, venite dinspre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin – Zelenski solicită un armistițiu de cel puțin 60 de zile, fără alte negocieri, pentru a putea modifica legislația și pregăti infrastructura necesară. „Oferiți-ne minimum 60 de zile de încetare a focului, fără niciun fel de alte negocieri. Doar 60 de zile și vom face tot posibilul să modificăm legislația și să pregătim infrastructura necesară pentru securitate.” De ce spune că un scrutin în război este greu de făcut Zelenski a recunoscut că alegerile în condiții de război ar fi „extrem de periculoase și dificile” și a insistat asupra nevoii unui scrutin corect, inclusiv prin asigurarea dreptului de vot pentru militarii aflați pe front. „Avem nevoie de alegeri corecte. Trebuie să le oferim militarilor noștri posibilitatea de a vota, deoarece ei sunt cei care ne apără cu adevărat țara.” Totodată, liderul de la Kiev a respins acuzațiile că nu ar dori alegeri, calificându-le drept neadevărate și nedrepte. În același context, Digi24 notează că legislația ucraineană nu permite alegeri prezidențiale în perioada legii marțiale și că Kremlinul a respins anterior ideea unui armistițiu de 60 de zile pentru desfășurarea scrutinului. [...]

Volodimir Zelenski avertizează că organizarea de alegeri în plin război ar putea „fractura Ucraina” , invocând atât constrângeri legale, cât și riscul unei divizări între societate și armată, potrivit Economica . Președintele ucrainean a spus, într-o întâlnire cu jurnaliștii, că „într-un război ca acesta” alegerile „în asemenea condiții” reprezintă „un risc enorm” și ar fi „un tsunami” care ar „fractura Ucraina”. În aceeași logică, Zelenski a susținut că, „dacă vrem să distrugem țara”, Ucraina ar putea merge spre alegeri în timpul războiului. Blocajul legal și obstacolele logistice Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, însă scrutinurile nu pot fi organizate sub legea marțială , în vigoare de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă, în februarie 2022. Dincolo de cadrul legal, Zelenski a indicat o serie de probleme practice care ar face votul dificil de administrat în condițiile actuale, între care: votul militarilor mobilizați pe teren; votul milioanelor de refugiați ucraineni aflați în străinătate; votul cetățenilor din teritoriile ocupate de Rusia. În plus, el a afirmat că organizarea alegerilor este „imposibilă” în condițiile în care Vladimir Putin „nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”. Tensiuni interne și riscul de divizare Declarațiile vin pe fondul unor controverse politice interne, inclusiv destituirea ministrului apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie. Acesta a publicat ulterior o înregistrare video cu alură de clip de campanie, în care denunță corupția și îndeamnă la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, fără alte precizări, în pofida invaziei ruse. Potrivit sursei, demiterea lui Fedorov a fost urmată de manifestații cu mii de participanți în mai multe orașe, iar Zelenski l-a înlocuit și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, prezentat drept un rival al lui Fedorov. Președintele a spus că susține dreptul la protest, dar a avertizat asupra riscului unei divizări „între societate și soldați” și împotriva unei atitudini „ireverențioase” față de armată. „De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat Zelenski în fața jurnaliștilor. Ce arată sondajele Conform ultimului sondaj al Institutului de Sociologie din Kiev (KIIS), realizat în iulie-august, 15% dintre respondenți consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului. [...]

Condamnarea la 30 de ani a fostului președinte Yoon Suk Yeol ridică miza juridică a deciziilor de securitate în Coreea de Sud, după ce instanța a reținut că operațiuni militare ar fi fost folosite pentru a crea un pretext politic, potrivit Mediafax . Un tribunal din Seul l-a condamnat vineri pe fostul șef al statului la 30 de ani de închisoare, în dosarul privind infiltrarea unor drone în spațiul Coreei de Nord. Instanța a admis acuzațiile formulate de echipa procurorului special Cho Eun-suk, iar procurorii solicitaseră aceeași pedeapsă, potrivit agenției sud-coreene Yonhap. Ce a reținut instanța și ce susțin procurorii Potrivit anchetatorilor, Yoon Suk Yeol ar fi ordonat în octombrie 2024 zboruri ale unor drone în spațiul aerian nord-coreean, cu scopul de a provoca o reacție din partea Phenianului. În logica acuzării, această escaladare ar fi urmat să creeze un pretext pentru proclamarea legii marțiale la 3 decembrie 2024. Printre capetele de acuzare se numără și „favorizarea inamicului”, procurorii argumentând că operațiunea ar fi urmărit crearea unei crize de securitate artificiale care să permită extinderea puterilor executive. Procurorii au susținut și că fostul președinte ar fi acționat împotriva intereselor naționale. De ce contează: precedent pentru controlul legal al deciziilor de securitate Cazul este prezentat ca unul dintre cele mai grave procese politice din istoria recentă a Coreei de Sud, pe fondul acuzațiilor că instrumente de securitate ar fi fost folosite pentru obiective interne, legate de puterea executivă și de justificarea legii marțiale. Fostul președinte poate contesta decizia prin apel, potrivit informațiilor citate. [...]

Ucraina își leagă calendarul alegerilor de un armistițiu, cu o fereastră posibilă în 2027 , potrivit unei evaluări făcute de un consilier prezidențial, într-un context în care legea marțială suspendă scrutinurile naționale, relatează G4Media . Mihailo Podoliak , consilier al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, a declarat pentru săptămânalul ucrainean Apostroph că, „din punct de vedere tehnic”, alegerile prezidențiale nu ar fi posibile mai devreme de primăvara lui 2027, iar acest calendar rămâne condiționat de evoluția războiului. Informația este relatată de portalul Caliber.az și transmisă de Agerpres. Podoliak a legat explicit organizarea scrutinului de un armistițiu de durată, susținând că ar fi nevoie de aproximativ trei luni de la încheierea acestuia pentru a putea fi lansată procedura electorală. „Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă.” Condițiile invocate: situația militară și presiunea externă Potrivit lui Podoliak, Kievul asociază organizarea alegerilor cu „succesul teoretic” al operațiunilor militare, care ar urma să ducă la încetarea ostilităților de-a lungul liniei de contact. El a indicat și așteptarea ca forțele ucrainene să își păstreze mai degrabă pozițiile actuale în zonele din Donbas aflate sub controlul Kievului, decât să se retragă. Consilierul a mai spus că Ucraina intenționează să continue atacurile asupra „industriilor rusești orientate spre export”, dar a condiționat eficiența acestei abordări de: atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de „peste 50%”; menținerea unei „presiuni sistemice” din partea partenerilor occidentali asupra Rusiei. Context: legea marțială și amânarea scrutinului din 2024 Declarațiile vin în condițiile în care legea marțială este în vigoare în Ucraina și a fost prelungită până la 2 august 2026; în acest cadru nu se organizează alegeri naționale. Volodimir Zelenski, aflat în funcție din primăvara lui 2019, a rămas la putere după expirarea mandatului, iar alegerile prezidențiale programate inițial pentru martie 2024 au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia. [...]

Ucraina va organiza alegeri doar după încetarea focului și garanții de securitate , a declarat președintele Volodimir Zelenski , potrivit HotNews.ro . Mesajul vine pe fondul speculațiilor că autoritățile de la Kiev ar pregăti un calendar electoral sub presiunea diplomatică a Statelor Unite. Zelenski a indicat două condiții pentru reluarea procesului electoral: o încetare a focului în războiul cu Rusia și punerea în aplicare a „tuturor garanțiilor de securitate necesare”. În prezent, organizarea alegerilor este suspendată din cauza legii marțiale, instituită după invazia rusă. În declarațiile transmise jurnaliștilor, liderul ucrainean a respins ideea că ar urma să convoace alegeri ca răspuns la presiuni externe. El a susținut că pașii sunt „foarte simplu de făcut”, formulând explicit succesiunea: întâi încetarea focului, apoi alegeri, condiționate de un cadru de securitate care să permită desfășurarea campaniei și a votului. Zelenski a mai spus că, dacă și Rusia ar accepta, ostilitățile ar putea fi încheiate „până în vară”. Declarația nu echivalează cu un calendar electoral, dar fixează o legătură directă între evoluția militară și posibilitatea organizării scrutinului. În paralel, surse diplomatice au declarat pentru Financial Times că Zelenski ar urma să anunțe pe 24 februarie, la împlinirea a patru ani de la izbucnirea războiului, un plan pentru alegeri prezidențiale și un referendum național. Publicația a legat această posibilă decizie de „presiuni diplomatice intense” și de negocieri cu administrația de la Washington, context pe care Zelenski îl contestă prin poziționarea sa publică. Miza este amplificată de faptul că mandatul lui Zelenski, ales în 2019 pentru cinci ani, ar fi trebuit să se încheie în 2024, iar Rusia i-a contestat în repetate rânduri legitimitatea. AFP a remarcat și obstacolele practice pentru un scrutin în condiții de război: riscurile de securitate în timpul campaniei și al votului, situația refugiaților din afara țării, precum și a milioanelor de persoane strămutate intern, a celor aflate sub ocupație rusă sau mobilizate pe front. [...]