Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan cere măsuri structurale pentru disciplina banului public și leagă direct credibilitatea fiscală de felul în care statul își plătește și își controlează demnitarii și managerii, potrivit G4Media.
Bolojan a spus vineri că statul „trebuie să ia niște măsuri structurale” și „să nu își mai bată joc de banul public”, argumentând că oamenii sunt mai puțin dispuși să-și plătească taxele dacă văd salarii mari în companii sau bănci de stat fără performanță în spate. Declarațiile au fost făcute la HotNews, iar informația este transmisă de Agerpres.
„Trebuie să lucrăm la niște măsuri structurale și să nu ne mai batem joc de banul public.”
În același context, premierul interimar a susținut că guvernanții trebuie să le spună oamenilor „adevărul” despre ce se poate și ce nu se poate face, avertizând asupra riscului promisiunilor nerealiste. Ca exemplu, Bolojan a invocat cazul Greciei și al partidului Syriza, despre care a afirmat că a promis „soluții deosebite”, a ajuns la guvernare prin alianțe politice și a dus țara „într-o fundătură” după un referendum împotriva unor măsuri de plată a datoriilor.
Bolojan a lansat și o critică la adresa PSD, afirmând că partidul ar vrea să participe la guvernare, dar fără asumare publică.
„Pe ai noștri, cei de la PSD – vor să fie în guvernare, dar nu în față, ci în spate, la șurubăreală. Nu merge această chestiune.”
Recomandate
Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]
PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că nu va mai crește taxele , susținând că majorările din ultimul an au fost „inevitabile”, dar că „nu mai sunt necesare” după stabilizarea economiei, potrivit News . Declarațiile vin pe fondul unei dispute publice cu PSD, care acuză degradarea indicatorilor economici și refuză să îl voteze. Mureșan a fost întrebat la Știrile ProTV despre afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu , privind o „situație gravă” a economiei. În replică, premierul desemnat a contestat credibilitatea PSD și a spus că „oamenii trebuie să știe adevărul”, argumentând că economia ar fi fost „la limită” în urmă cu un an, dar că „astăzi economia e stabilizată”. „Creșterile de taxe nu mai sunt necesare. Nu vom crește taxele.” Ce înseamnă mesajul fiscal: fără noi majorări, dar fără termene pentru reduceri În același context, Mureșan a încercat să traseze o direcție de politică fiscală pentru perioada următoare: menținerea nivelului actual al taxelor și, doar „de îndată ce ne permitem”, discuții despre relaxare fiscală. El a indicat explicit TVA, despre care a spus că și-ar dori să revină de la 21% la 19% „cât de curând posibil”, fără să avanseze un calendar. Totodată, a precizat că nu poate promite reduceri imediate de taxe și a legat eventuale creșteri de venituri (indexări) de existența „spațiului” bugetar. Contextul politic: PSD invocă scăderea puterii de cumpărare și indicatori negativi Sorin Grindeanu a susținut, într-o conferință, că România are „12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare”, cu pensionarii cei mai afectați. El a invocat și: „cea mai puternică prăbușire a consumului” din Uniunea Europeană; „cea mai mare cădere a producției industriale” din UE, „minus 6,3%”; „cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani”, cu „aproape 600 de milioane de euro” mai puțin față de trimestrul 2 din 2025 (aprox. 3 miliarde lei); creșteri ale prețurilor la energie și carburanți, cu „benzina peste 10 lei” și „motorina peste 11 lei”. Pe baza acestor argumente, liderul PSD a afirmat că partidul „nu poate gira, prin vot”, continuarea „acestui model economic” și a indicat că PSD nu îl va vota pe Mureșan, inclusiv pe motiv că acesta ar fi spus că vrea să fie „discipolul” lui Ilie Bolojan. Ce urmează Din declarațiile citate de News rezultă o linie de mesaj: fără noi majorări de taxe și posibilitatea unei relaxări fiscale (inclusiv la TVA) doar condiționat de evoluția bugetară. Nu sunt oferite, însă, detalii despre măsuri concrete, termene sau criterii după care Guvernul ar decide eventuale reduceri ori indexări. [...]
PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]
Reținerea lui Călin Georgescu deschide un nou front de risc politic și instituțional , în condițiile în care liderul PSD, Sorin Grindeanu , leagă explicit viitorul acestuia în politică de deznodământul anchetei DIICOT , potrivit Antena 3 . Călin Georgescu a fost reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, luni după-amiază, într-un dosar care vizează „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „constituire a unui grup infracțional organizat”. În material este menționat și un „dosar al înșelăciunii de 1,1 milioane de euro”. Miza: validarea acuzațiilor și efectul asupra scenei politice Într-un interviu la Antena 3 CNN, Grindeanu a spus că o eventuală confirmare a acuzațiilor ar echivala cu ieșirea lui Georgescu din politică, dar a insistat că nu își asumă rolul de a da verdicte înaintea justiției. „Dacă se va dovedi a fi vinovat Călin Georgescu, evident, este scos din politică.” Totodată, liderul PSD a afirmat că se ferește să pronunțe concluzii înainte de finalizarea anchetei, invocând și alte cazuri în care nu a comentat pe fondul acuzațiilor. Întrebarea „din ce trăiește?” și presiunea pe instituții În același dialog, Grindeanu a fost întrebat dacă este un eșec al statului român faptul că, din 24 noiembrie 2024 până în prezent, nu a existat un răspuns la întrebarea „din ce trăiește Călin Georgescu?”. El a fost de acord că ar fi trebuit să existe clarificări, mai ales în contextul ascensiunii rapide a lui Georgescu în alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat pe primul loc până la finalul lunii noiembrie, conform relatării. Grindeanu a mai spus că, fiind vorba despre o persoană publică, statul român „trebuie să-i adreseze această întrebare”, iar Georgescu ar trebui să răspundă dacă este întrebat. Scenariul unei „rețele” și limita declarațiilor Întrebat despre ideea că o parte a „sistemului” l-ar sprijini în continuare pe Georgescu, Grindeanu a spus că a auzit de aproape doi ani un scenariu potrivit căruia acesta ar fi fost promovat de „structuri vechi”, cu legături cu perioada de dinainte de 1989 sau anii ’90. A adăugat însă că nu are dovezi și că cei care au formulat acuzații în dosare ar trebui să le susțină cu probe. În aceeași intervenție, Grindeanu a făcut și o observație legată de relatări privind o posibilă fugă în Italia, fără a prezenta date noi sau dovezi. Ce urmează Din informațiile prezentate, cazul intră în zona cu impact direct asupra credibilității instituțiilor și a competiției politice: dacă acuzațiile DIICOT sunt confirmate, consecința politică anticipată de liderul PSD este eliminarea lui Călin Georgescu din jocul politic; dacă nu, presiunea se mută pe capacitatea statului de a explica public și coerent situația unei persoane cu profil politic major. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
