Știri
Știri din categoria Politică

Disputa despre vânzarea participațiilor statului la companii listate reaprinde tema transparenței și a accesului investitorilor de retail, după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a criticat public propunerile Oanei Gheorghiu privind „dosarul companiilor de stat”, potrivit Mediafax.
Peiu a făcut diferența între ceea ce numește o „greșeală” și o problemă „mai gravă”, într-o intervenție în emisiunea „Off the Record” a Sorinei Matei. În opinia sa, este „ridicol” să fie listate companii care sunt deja listate, iar propunerea ca statul să vândă pachete de acțiuni ar intra la categoria erorilor de abordare.
„Pe lângă faptul că era ridicol să listezi niște companii care sunt deja listate, propune vânzarea de către stat a unor pachete de acțiuni. Asta o pot numi greșeală”
Senatorul AUR susține că „soluția corectă” ar fi fost ca respectivele companii să își majoreze capitalul social și să emită acțiuni noi, care să fie vândute în piață.
„Acele companii trebuiau să-și majoreze capitalul social și să emită noi acțiuni care să se vândă în piață”
Peiu afirmă că miza principală nu ține doar de tehnica listării, ci de modul în care ar urma să fie vândute pachetele: nu pe bursă, ci printr-un mecanism pe care îl descrie ca netransparent. În această variantă, fondurile de investiții ar urma să fie selectate de guvern, iar cetățenii români ar fi excluși, potrivit declarațiilor sale.
„Statul nu are dreptul să facă asta. Când vinde ceva, trebuie să o facă transparent”
În termenii dezbaterii, tema cu impact direct pentru piață este criteriul de transparență și accesul egal la tranzacții atunci când statul își reduce participațiile, mai ales în cazul companiilor deja listate, unde vânzarea pe bursă este, în mod obișnuit, mecanismul care asigură preț public și concurență între cumpărători.
Recomandate

AUR condiționează orice discuție de guvernare de negocieri înainte de consultările de la Cotroceni , în scenariul în care Guvernul Mureșan nu trece de votul Parlamentului, potrivit HotNews . Mesajul, transmis în principal către PSD, indică o strategie de presiune pentru formarea unei majorități parlamentare înainte ca președintele să înceapă consultările oficiale. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că o coaliție PSD–AUR ar fi posibilă doar dacă PSD contactează AUR și dacă discuțiile au loc înainte de consultările de la Cotroceni, „în această situație” în care guvernul nu ar fi învestit. Declarațiile sunt atribuite de HotNews agenției Agerpres . „Dacă ne contactează primul partid al țării ca număr de parlamentari, aceste discuții trebuie să aibă loc înainte de consultările de la Cotroceni. Nu e vorba de alianță. Se poate numi coaliție de guvernare.” În același timp, Peiu a indicat că obiectivul principal al AUR rămâne declanșarea alegerilor anticipate, pe care le descrie drept „singura soluție democratică de ieșire din blocaj”. El a mai afirmat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. Boicot la învestire și deschidere de negocieri și cu PNL/USR Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că partidul va anunța echipa de negociere și liniile de discuție „după ce pică Guvernul Mureșan” și că negocierile pot viza și PNL sau USR, nu doar PSD. În paralel, AUR își menține decizia de a nu participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”. „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Avrămescu a mai spus că, dacă PSD dorește discuții cu AUR, acestea trebuie purtate „cu partidul, nu individual”, la nivel de conducere. Tot el a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru formarea unei majorități și a indicat că, la nivel de program, pot exista „elemente comune” între PSD și AUR, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. Context: Simion vorbește despre negocieri pentru „un Guvern stabil” În aceeași zi, liderul AUR George Simion a anunțat că negociază cu formațiunile politice pentru a forma „un Guvern stabil”, pe fondul unei „crize politice majore”, potrivit unei declarații citate de HotNews. Formațiunea anunțase anterior că nu va vota guvernul Mureșan, poziție reluată și în materialul publicat de HotNews, inclusiv prin trimitere la un articol anterior despre boicotul anunțat de Simion. [...]

Liderul senatorilor AUR acuză că programul viitorului Guvern nu are ținte macroeconomice , într-un atac lansat chiar înaintea audierilor miniștrilor propuși pentru Cabinetul condus de Siegfried Mureșan, potrivit Adevărul . Petrișor Peiu susține că documentul depus la Parlament este plin de „minciuni” și „vorbe goale” și anunță că AUR nu va vota învestirea Executivului. Programul de guvernare depus de premierul desemnat ar include 372 de măsuri și ar fi fost elaborat împreună cu PNL, USR și UDMR. Miza criticii lui Peiu este una de credibilitate și predictibilitate: el afirmă că, spre deosebire de programele de guvernare de după 1990, documentul nu conține valori esențiale precum creșterea economică, inflația, cursul mediu de schimb, deficitul bugetar, salariul minim și mediu, pensia minimă sau valoarea punctului de referință. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției Mediafax . Critica AUR: promisiuni fără cifre și obiective „fără conținut” Peiu atacă explicit lipsa unor repere cuantificabile, argumentând că fără aceste date programul nu poate fi evaluat și nici urmărit în execuție. În aceeași linie, el contestă și o parte dintre obiectivele din educație și cercetare, în special promisiunile privind alocarea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare. În declarațiile citate, senatorul AUR susține că asemenea angajamente sunt nerealiste și invocă faptul că există o lege veche de circa 20 de ani care nu ar fi fost respectată. Totodată, el afirmă că România ar aloca în prezent 0,45% din PIB pentru cercetare. Context: audierile miniștrilor și prioritățile anunțate de premierul desemnat Miniștrii propuși pentru Guvernul Siegfried Mureșan sunt audiați luni, 28 septembrie, în comisiile parlamentare de specialitate, audieri care au început la ora 14.00 și urmează să se încheie marți, 29 septembrie, la ora 20.00. În paralel, Mureșan și-a prezentat sâmbătă o listă de priorități, potrivit aceleiași surse, între care: reducerea aparatului de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, reforma companiilor publice, modernizarea ANAF, menținerea cotei unice și revenirea TVA la 19% „atunci când bugetul va permite”. [...]

Votul de învestire de miercuri devine un test de funcționare a Parlamentului , după ce președintele USR, Dominic Fritz , le-a cerut parlamentarilor să voteze Guvernul Siegfried Mureșan , în condițiile în care o parte dintre miniștrii propuși au primit avize negative în comisii (consultative), potrivit news.ro . Fritz și-a formulat mesajul ca o presiune politică directă asupra Legislativului, susținând că un vot favorabil ar echivala cu o opțiune pentru „un stat modern”. Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, de la ora 13.00. Ce invocă USR după audierile din Parlament Într-o postare pe Facebook, liderul USR a prezentat o evaluare a audierilor miniștrilor propuși de partidul său și a descris echipa drept „curajoasă” și „de profesioniști”. În mesaj, Fritz a trecut în revistă mai multe momente și teme ridicate la audieri: Cătălin Drulă (Transporturi) : Fritz spune că reacțiile din partea PSD ar fi fost declanșate de o replică („Sper să nu sune Lia”) și că Drulă a vorbit despre miza de la CNAIR și despre „decuplarea” companiilor de stat de influența politică, inclusiv în contextul selecției unui Consiliu de Administrație. Radu Miruță (Apărare) : Fritz afirmă că singura acuzație ar fi fost legată de prezența „generalilor” și susține că Miruță a vorbit despre investițiile prin SAFE, despre „bugetul-record” pentru înzestrare și despre întărirea apărării împotriva dronelor. Diana Buzoianu (Mediu) : Fritz indică drept teme reforme la Romsilva, acțiuni pe litoral și activitatea Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere. El menționează că, „numai anul acesta”, prejudiciile descoperite de inspectorii silvici au crescut cu 186% față de întreg anul trecut, fără creșterea numărului de inspectori. Oana Țoiu (Afaceri Externe) : Fritz spune că aceasta ar fi respins „minciună după minciună”, inclusiv ideea că România ar renunța la dreptul de veto în Uniunea Europeană. Irina Darău (Economie) : Fritz afirmă că a prezentat un program pentru creștere economică, investiții și exporturi, digitalizarea statului, reformarea companiilor publice, relansarea industriei de apărare prin SAFE și sprijinirea antreprenorilor. Andrea Chiș (Justiție) : Fritz susține că a dat „o lecție de demnitate și profesionalism” în fața celor pe care îi acuză că au contribuit la „oligarhizarea justiției”. Miza imediată: avize negative, dar vot decisiv în plen Majoritatea candidaților propuși de USR pentru a face parte din Guvern au fost avizați negativ de comisiile de specialitate, însă avizele sunt consultative , iar decizia finală se ia în plen, la votul de învestire. În finalul mesajului, Fritz a cerut explicit parlamentarilor să voteze Guvernul Mureșan: „Sunt mândru de această echipă. Și am un mesaj pentru parlamentari: dacă vă pasă cu adevărat de România și români și dacă vreți un stat modern, atunci mâine vom avea guvern votat.” [...]

Cristian Diaconescu avertizează că reacțiile oficiale și politice din România pot complica relația cu SUA în scandalul declanșat de o investigație despre presupuse ingerințe, criticând în special ideea unei sesizări penale care „induce” o prezumție de infracționalitate asupra unui diplomat american, potrivit Antena 3 . Fostul ministru de Externe a spus, la „Sinteza Zilei”, că demersul este „o gafă impardonabilă” și a argumentat că, în logica diplomatică, un stat își apără reprezentantul în exterior, chiar dacă eventualele greșeli sunt discutate „acasă”. De ce contează: riscul de escaladare diplomatică Diaconescu a susținut că, din perspectiva Departamentului de Stat, subiectul este deja sensibil și poate genera o decizie internă la Washington, indiferent dacă acuzațiile vehiculate în spațiul public sunt „întemeiate” sau „neîntemeiate”. În acest context, el a subliniat că ambasadorul rămâne în funcție, iar partea americană nu va tranșa public disputa, existând și „conotații personale” în ecuație. În același registru, fostul ministru a dat exemplul Greciei, arătând că Atena a transmis public, prin purtătorul de cuvânt, că „totul e în regulă”, îndemnând la calm. Plângerea penală invocată și actorii menționați Declarațiile lui Diaconescu vin pe fondul unei sesizări penale anunțate de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care îi vizează pe Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și George Simion, într-un dosar în care ar fi invocată ideea că ar fi fost „corupți de un oficial american”. Diaconescu a afirmat că „nu a existat vreun astfel de demers vreodată” în practica statală, atunci când e vorba de referiri la un reprezentant diplomatic al unui alt stat. Contextul economic-energetic: proiecte contestate, dar prezente în programul de guvernare În material este menționat că două proiecte cu implicare americană – mini-reactoarele de la Doicești și Coridorul Vertical de Gaze – se regăsesc în programul de guvernare al prim-ministrului desemnat Siegfried Mureșan, deși au fost contestate de premierul demis Ilie Bolojan. Sebastian Burduja, propus din nou la Energie, a declarat la Antena 3 CNN că proiectul Coridorului Vertical este susținut inclusiv de Uniunea Europeană și „ar putea reprezenta o sursă de bani” pentru România. Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a numit opoziția față de Coridorul Vertical o „prostie” și a afirmat că, din tarifele de tranzit, Transgaz ar putea avea „profituri suplimentare de 250 de milioane de euro pe an” (aprox. 1,25 miliarde lei) și că gazul natural lichefiat (GNL) din SUA ar avea un preț competitiv față de cât plătește România în prezent. Ivan a mai spus că articolul din The Wall Street Journal ar fi o dezinformare. Ce document există, concret, și ce lipsește Antena 3 CNN relatează că a obținut un memorandum de înțelegere privind Coridorul Vertical de Gaze Naturale, semnat la Atena la 7 noiembrie 2025, în prezența ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Documentul este descris ca neangajant și vizează dezvoltarea de soluții comune de aprovizionare cu GNL pentru diversificarea surselor și securitatea energetică regională. Publicația precizează că, până în prezent, acordul nu a fost pus în aplicare și nu s-a transformat într-un contract comercial ferm. În același context, este citată o declarație a lui Ilie Bolojan pentru Financial Times, potrivit căreia guvernul său discuta cu Statele Unite despre Coridorul Vertical, dar nu a purtat discuții oficiale cu Guilfoyle și nu a semnat niciun acord privind achizițiile de GNL. [...]

Diana Buzoianu a trecut la limită de comisiile de specialitate , un semnal de fragilitate politică pentru agenda de mediu a viitorului Cabinet, după ce a obținut aviz favorabil cu 21 de voturi „pentru” și 20 „împotrivă”, potrivit news.ro . Buzoianu a fost propusă de USR pentru funcția de ministru al Mediului în Cabinetul condus de Siegfried Mureșan. Ea este avocat și deputat USR din 2020 și, conform aceleiași surse, ocupă postul de ministru al Mediului. Aviz strâns, audieri prelungite Audierile în comisiile parlamentare de specialitate au fost prelungite, deoarece Diana Buzoianu nu reușise să răspundă la toate întrebările primite. În final, comisiile au acordat aviz favorabil, însă la o diferență de un singur vot: 21 „pentru” și 20 „împotrivă”. Ce invocă USR din mandatul ei la Mediu USR susține că, în timpul mandatului, Buzoianu: a reformat Romsilva , reducând numărul direcțiilor de la 41 la 19; a trimis la Parchet nereguli de peste 46 milioane de lei; a lansat un sistem de monitorizare a pădurilor cu AI și LiDAR (tehnologii folosite pentru analiză automată și cartografiere); a întărit Garda de Mediu. Avizul comisiilor este o etapă în procedura parlamentară, iar scorul foarte strâns indică o susținere politică disputată pentru portofoliul Mediului în formula de guvern propusă. [...]

Schimbul de acuzații dintre USR și PSD escaladează spre zona juridică , după ce Sorin Grindeanu a vorbit despre o plângere penală împotriva lui Dominic Fritz, pe fondul disputelor legate de Parteneriatul Strategic România–SUA, potrivit HotNews . Dominic Fritz a reacționat marți seară, într-o postare pe Facebook, spunând că liderul PSD este „bosumflat” din cauza întrebărilor legate de întâlnirea pe care Grindeanu ar fi avut-o în martie cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, la restaurantul Isoletta din București. În mesaj, Fritz susține că Parteneriatul Strategic „nu e proprietatea PSD” și că nu poate fi invocat pentru a evita întrebările publice. „Parteneriatul Strategic nu e proprietatea PSD și nu e fusta după care vă puteți ascunde de întrebările pe care le au foarte mulți români”, a scris președintele USR. Fritz a continuat atacul, afirmând că întrebările rămân legitime „oricâte mese ar lua la Isoletta” și a adăugat o referire la „zboruri de lux plătite din surse îndoielnice”, sugerând că Grindeanu nu ar trebui să se plângă când este întrebat despre „posibile favoruri”. De la dispută politică la plângere penală Potrivit relatării, Sorin Grindeanu a anunțat luni seară, la România TV , că ia în calcul o plângere penală împotriva lui Fritz, după reacțiile acestuia legate de acuzații privind o presupusă implicare americană în demiterea Guvernului Bolojan. Liderul PSD a spus că îl acuză pe Fritz că ar fi pus „sub semnul întrebării Parteneriatul Strategic cu Statele Unite” și că „se depășește o limită”. În aceeași intervenție, Grindeanu a afirmat că Fritz ar avea „probleme cu legea” și a invocat existența a „două” sentințe privind conflictul de interese, conform citatului redat de HotNews. Contextul: articolul WSJ și întâlnirea de la Isoletta Tensiunile au fost alimentate de o relatare a Wall Street Journal , potrivit căreia Kimberly Guilfoyle ar fi dat de înțeles, la o cină la Atena în martie, că americanii „preconizau” căderea Guvernului Bolojan. Ulterior, G4Media a scris că Grindeanu a fost filmat alături de Guilfoyle pe 31 martie, la Isoletta, împreună cu consilierul prezidențial Florin Vlădică și fostul ministru al energiei Bogdan Ivan. Grindeanu a susținut că discuțiile cu ambasadoarea s-au concentrat pe rolul României în Coridorul Vertical de Gaze , conform unei relatări anterioare citate de HotNews. Ce urmează Din informațiile prezentate, plângerea penală a fost anunțată ca intenție („mă gândesc foarte serios”, „o să îi rog pe avocați”), fără detalii despre momentul depunerii sau despre capetele concrete de acuzare. În paralel, disputa politică rămâne legată de întrebările privind întâlnirea de la București și de felul în care este invocat Parteneriatul Strategic România–SUA în conflictul dintre cele două partide. [...]