Știri
Știri din categoria Politică

AUR își leagă promisiunile de pensii și TVA de tăieri din investiții neurgente, susținând că ar reduce cheltuieli la proiecte locale care nu sunt finanțate din fonduri europene și nu au caracter de urgență, potrivit Mediafax.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a fost întrebat în emisiunea „OFF The Record” cum ar urma partidul să majoreze pensiile și să reducă TVA. Răspunsul său a fost că aceste măsuri ar fi realizate prin „reducerea altor cheltuieli”, cu accent pe investiții pe care le consideră neesențiale.
Peiu a indicat drept exemplu cheltuieli pe care le-ar tăia investiții locale precum săli de sport sau terenuri, despre care a spus că nu sunt necesare, nu sunt programe europene și nu sunt urgente.
În același context, el a criticat decizia de a nu aplica „legea pensiilor”, afirmând că guvernele „Ciolacu și apoi Bolojan” ar fi decis să nu indexeze veniturile pensionarilor, invocând o comparație cu indexarea veniturilor altor categorii.
Peiu a mai spus că soluția ar fi „revenirea cotelor de TVA”. În argumentația sa, el a pus inflația pe seama creșterii prețurilor la energie și a creșterii taxelor pe consum, susținând că reducerea TVA ar impulsiona activitatea economică și, în caz contrar, „și bugetul va avea de suferit”.
Materialul nu oferă detalii despre nivelul concret al TVA vizat, amploarea tăierilor sau un calendar de implementare, astfel că impactul bugetar al propunerilor nu poate fi evaluat din informațiile prezentate.
Recomandate

Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]

UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]

Schimbarea rotației la funcțiile de secretar din Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost făcută „regulamentar”, printr-o înțelegere între liderii de grup , nu printr-o alianță PSD–AUR, a declarat deputatul PSD Mihai Ghigiu , potrivit Mediafax . Reacția vine după ce USR și PNL au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională hotărârea Camerei privind înlocuirea reprezentanților lor cu deputați de la AUR și SOS România. Ghigiu a respins acuzațiile potrivit cărora PSD ar fi format o nouă alianță cu AUR și SOS România, pe fondul redistribuirii funcțiilor din conducerea Camerei. El a susținut că rotația rezultă din modul de împărțire a „fracțiilor de mandate” între grupurile politice, în funcție de dimensiune, și se stabilește prin acordul liderilor de grup. „A fost o chestiune cât se poate de regulamentară. (...) s-a stabilit o altă rotație (...) Deci nu a fost nimeni, nu i s-a luat nimănui o funcție, nu i s-a luat nimănui vreun drept, ci efectiv s-a stabilit o altă formă de rotație a celor care exercită funcția de secretar ai Camerei”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu. Miza: contestarea la CCR și disputa pe „ponderea parlamentară” În contextul criticilor PNL și USR, Ghigiu a argumentat că ponderea parlamentară este respectată pe întreaga durată a legislaturii, nu punctual, într-o sesiune. Întrebat despre situația în care PNL are 54 de deputați, iar grupurile care au primit funcțiile au mai puțini parlamentari, el a spus că repartizarea se raportează la întregul mandat, iar rotația permite ca fiecare grup să exercite la un moment dat anumite funcții. „Nu e o înțelegere între PSD și AUR”, ci între liderii de grup Deputatul PSD a afirmat că schimbarea rotației a fost decisă printr-un proces-verbal semnat de mai mulți lideri de grup și că astfel de înțelegeri se pot face doar cu votul majorității liderilor care reprezintă suficiente mandate. „Este o înțelegere între liderii de grup. (...) Deci nu e o decizie sau nu e o înțelegere între PSD și AUR, este o înțelegere a liderilor de grup”, a declarat Ghigiu. Legătura cu viitorul Guvern: Ghigiu spune că PSD „nu va căuta o majoritate cu AUR” Întrebat dacă sprijinul PSD pentru ca AUR și SOS România să preia cele două funcții ar putea fi urmat de voturi pentru PSD la învestirea viitorului Guvern, Ghigiu a evitat un răspuns direct și a mutat discuția pe desemnarea premierului. El a reiterat însă poziția PSD că nu va căuta o majoritate cu AUR. Separat, Ghigiu a criticat PNL și USR pentru că ar discuta „doar despre funcții” și a susținut că a observat „28 de deputați PNL” care ar fi semnat pentru diurnă, deși nu ar fi fost în plen. [...]

UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]

Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]

USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului. Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România. Ce reclamă USR și PNL și de ce contează USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională , invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative. Acuzații de „majoritate toxică” și noul raport de forțe Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”. Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook ). La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total. Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul . Ce urmează Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă. [...]