Știri
Știri din categoria Politică
AUR își leagă promisiunile de pensii și TVA de tăieri din investiții neurgente, susținând că ar reduce cheltuieli la proiecte locale care nu sunt finanțate din fonduri europene și nu au caracter de urgență, potrivit Mediafax.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a fost întrebat în emisiunea „OFF The Record” cum ar urma partidul să majoreze pensiile și să reducă TVA. Răspunsul său a fost că aceste măsuri ar fi realizate prin „reducerea altor cheltuieli”, cu accent pe investiții pe care le consideră neesențiale.
Peiu a indicat drept exemplu cheltuieli pe care le-ar tăia investiții locale precum săli de sport sau terenuri, despre care a spus că nu sunt necesare, nu sunt programe europene și nu sunt urgente.
În același context, el a criticat decizia de a nu aplica „legea pensiilor”, afirmând că guvernele „Ciolacu și apoi Bolojan” ar fi decis să nu indexeze veniturile pensionarilor, invocând o comparație cu indexarea veniturilor altor categorii.
Peiu a mai spus că soluția ar fi „revenirea cotelor de TVA”. În argumentația sa, el a pus inflația pe seama creșterii prețurilor la energie și a creșterii taxelor pe consum, susținând că reducerea TVA ar impulsiona activitatea economică și, în caz contrar, „și bugetul va avea de suferit”.
Materialul nu oferă detalii despre nivelul concret al TVA vizat, amploarea tăierilor sau un calendar de implementare, astfel că impactul bugetar al propunerilor nu poate fi evaluat din informațiile prezentate.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan exclude AUR din orice formulă guvernamentală , invocând riscul unui executiv minoritar, potrivit news.ro . Mesajul fixează o limită politică în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, pe fondul discuțiilor despre scenarii de guvernare și numele viitorului premier. Linia roșie: fără AUR în Executiv Întrebat dacă ia în calcul ca AUR să facă parte din executiv pentru a evita un guvern minoritar, șeful statului a răspuns negativ, conform relatării. Poziția indică faptul că, în logica președintelui, stabilitatea guvernării trebuie obținută printr-o majoritate parlamentară care nu include AUR. Negocierile cu PNL și „varianta de compromis” Președintele a fost întrebat și ce soluție de compromis ar avea în cazul în care PNL ar refuza să susțină un premier tehnocrat sau să ofere majoritate în Parlament pentru un guvern minoritar. Nicușor Dan a evitat să detalieze scenariile, insistând pe ideea că esențială este existența unei majorități. „Întrebare foarte bună. (...) E o întrebare tehnică, cu multe răspunsuri tehnice, cu multe scenarii tehnice în care nu vreau să intru acum. Rămân la afirmația generală, care să fie majoritatea.” Despre Sorin Grindeanu ca premier: „nu pare probabil” În ceea ce privește ipoteza desemnării lui Sorin Grindeanu ca premier, dacă PSD ar strânge o majoritate parlamentară și ar veni cu această propunere, președintele a spus că, în acest moment, scenariul nu pare probabil. „E o ipoteză (...) care în momentul ăsta nu pare probabilă.” [...]
Declarațiile lui Călin Georgescu despre moțiunea de cenzură repoziționează public relația PSD–AUR și pot alimenta scenarii de colaborare politică, într-un moment în care discuțiile despre formule de guvernare și nume de premier rămân deschise, potrivit Digi24 . Georgescu a spus că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion , în legătură cu moțiunea de cenzură, susținând că acțiunea a fost „organizată foarte bine” și „asumată” de cei implicați. În același timp, el a lăudat și PSD, afirmând că cele două partide ar fi făcut „primul pas” către „reconciliere națională”. „Felicitări. A fost un prim pas spre reconciliere națională.” Ce a spus despre PSD, AUR și George Simion În intervenția de la „ Marius Tucă Show ”, Georgescu a descris moțiunea ca pe un demers comun, în care AUR și PSD ar fi arătat, „după 35 de ani”, un semnal de apropiere politică. El a adăugat că îl felicită „în mod special” pe George Simion pentru felul în care a fost gestionată acțiunea. Poziția privind un posibil mandat de premier Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizat premier, Georgescu a negat că ar fi spus „da”, deși, potrivit relatării, acest lucru s-ar fi putut deduce din afirmații anterioare din interviu. El a nuanțat că este „gata oricând să servească poporul român”, dar „nu în orice condiții”, precizând totodată că nu s-a referit la un mandat de premier. Răspunsul său la întrebarea directă a fost: „Vom trăi și vom vedea”. [...]
Călin Georgescu validează alianța PSD–AUR ca instrument de schimbare a guvernării , prezentând moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Cabinetului Ilie Bolojan drept „primul pas” spre „reconciliere națională”, potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate a spus, într-o intervenție la „Marius Tucă Show” (emisiune găzduită de Gândul), că apreciază demersul AUR și al liderului partidului, George Simion, și că acțiunea a fost „organizată foarte bine” împreună cu PSD, pe care le-a descris ca făcând „după 35 de ani” un pas către reconciliere. „Apreciez demersul făcut de Partidul AUR, împreună cu președintele Partidului George Simion la moțiunea de cenzură. Consider că, în mod real, George Simion a organizat foarte bine această acțiune de șah mat împreună cu Partidul Social Democrat. Și ambele, într-adevăr, au dat dovadă, după 35 de ani, ambele partide, de primul pas pentru ceea ce înseamnă o reconciliere națională.” Ce justificare invocă Georgescu pentru moțiune Georgescu a susținut că, prin moțiunea de cenzură, ar fi fost oprite „două furturi uriașe”, fără ca în material să fie prezentate detalii sau probe care să susțină această afirmație. „L-am felicitat pe George Simion și susțin în continuare pentru că demersul lui împreună cu Partidul Social Democrat, pentru că au oprit două furturi uriașe în această țară.” În același context, el a afirmat că dezbaterea publică ar trebui să se mute de la etichete precum „pro-european” sau „pro-occidental” către „pro-român” și „interes național”. Context: acuzații privind o „scrisoare” și active strategice În intervenția citată, Georgescu a invocat existența unei presupuse scrisori adresate Coreei de Sud de către Guvern, despre care a afirmat că ar fi pus „pe masă” pentru vânzare sau parteneriat public-privat mai multe obiective strategice. În enumerarea sa apar Nuclearelectrica, tronsoane de cale ferată, un „cablu subteran Constanța–Istanbul” și un „nou aeroport” în zona de sud a județului Giurgiu, numit „aeroportul Decebal”, precum și „programul SAFE”. Materialul nu oferă confirmări independente ale existenței documentului sau ale demersurilor descrise. Pentru mediul economic, miza imediată este că astfel de afirmații, odată preluate în disputa politică, pot alimenta incertitudinea în jurul proiectelor publice și a companiilor cu rol strategic, în special într-un moment de schimbare a guvernării. [...]
AUR ar conduce cu 32% intenția de vot, iar acest avans redesenează negocierile pentru o majoritate în Parlament, într-un moment de instabilitate politică și repoziționări între partide, potrivit unui sondaj CURS prezentat de Digi24 . Sondajul, realizat în perioada 1–14 mai, indică AUR la 32%, urmat de PSD cu 24% și PNL cu 20%. USR ar obține 10%, iar UDMR este la pragul de 5%. Sub prag se află PNRR (partid condus de Cristian Popescu Piedone) cu 4% și SOS România cu 3%, în timp ce opțiunea „Altul” este cotată la 2%. Ce înseamnă tabloul de vot pentru formarea unei majorități Dincolo de ierarhia partidelor, datele descriu o scenă politică fragmentată, cu un lider detașat și restul competitorilor grupați la distanță, ceea ce poate complica formarea unei majorități parlamentare în contextul negocierilor pentru un nou guvern, așa cum notează CURS. În același timp, PSD și PNL rămân „relativ apropiate” între ele, dar sub nivelul AUR, ceea ce mută presiunea pe formule de coaliție și pe capacitatea partidelor de a agrega sprijin în jurul unei majorități funcționale. Încrederea în lideri: niciun nume nu trece de 35% La capitolul încredere în personalități publice, Călin Georgescu conduce cu 32% „încredere multă și foarte multă”, urmat de Nicușor Dan cu 31%, Ilie Bolojan cu 25% și George Simion cu 23%, conform aceleiași cercetări. Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați „în jurul pragului de 21%”. CURS mai arată că Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere și subliniază că niciuna dintre personalitățile testate nu depășește 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce indică un climat general de neîncredere. Metodologie Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1.664 de respondenți (populație adultă 18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) , pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax . Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare. Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier. „Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews. Ce înseamnă, practic, apărarea lui Bolojan Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile. În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu. Context: acuzațiile care au declanșat scandalul Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu. Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat. [...]
Noul guvern de la Budapesta își leagă legitimitatea de o „curățenie” a banilor publici și de demontarea privilegiilor asociate regimului Orban, potrivit Adevărul , care relatează despre primele gesturi și obiective anunțate de premierul Peter Magyar după preluarea mandatului. Înaintea învestirii noului guvern, Magyar a publicat pe Facebook materiale video filmate în sediul lui Viktor Orban și în două ministere, prezentate ca spații „asemănătoare unor palate”, cu încăperi mari și dotări de lux. În același timp, el a vorbit, în prezența mai multor miniștri, despre „o senzație Ceaușescu” și a pus în contrast aceste imagini cu vizite anterioare în „spitale și școli dărăpănate”. Una dintre filmări a strâns opt milioane de vizualizări într-o zi, într-o țară cu aproximativ zece milioane de locuitori. Un detaliu menționat este că Orban, care se prezenta drept „băiat de la țară”, și-ar fi dotat sediul cu aproape 100 de tablouri prețioase provenite din Muzeul Național de Artă al Ungariei . Textul notează că, deși din exterior demersul poate părea „populism ieftin”, în interior imaginile au produs „mânie” și „satisfacția” demascării elitei, pe fondul percepției de abuzuri și aroganță ale sistemului Orban. Audit al cheltuielilor și instituții anticorupție: miza de reglementare Dincolo de simbolistica expunerii luxului, noul executiv își fixează ca prioritate o resetare instituțională cu efect direct asupra modului în care sunt controlați banii publici. Magyar și ministrul Balint Ruff au anunțat „una din cele mai detaliate verificări” ale cheltuirii finanțelor publice din istoria Ungariei, alături de înființarea: unei autorități independente anticorupție; unui oficiu pentru recuperarea averilor dobândite ilegal. Tot în toamnă ar urma să fie publicată lista nominală a agenților serviciului secret din perioada 1945–1989, un proiect amânat în repetate rânduri în ultimele trei decenii. Semnale politice și schimbări de practică Articolul descrie și o serie de gesturi cu încărcătură politică, prezentate drept începutul unei „schimbări de sistem”: jurnaliștii ar fi putut relata din nou liber din Parlament, iar noua președintă a legislativului, Agnes Forsthoffer, a decis arborarea steagului Europei pe fațada clădirii, la 12 ani după ce fusese coborât. În aceeași logică, sunt menționate momente simbolice legate de minoritatea romă, inclusiv intonarea în Parlament a imnului neoficial al romilor din Ungaria de către un ansamblu de copii romi și neromi. Cabinet de „experți” și primul test: salariul premierului Tranziția după 16 ani de regim Orban este descrisă ca fiind rapidă, iar noul guvern este prezentat ca format din „experți” cu puțină sau deloc experiență politică: o diplomată și expertă în energie la Externe (Anita Orban), un fost manager din industria petrolieră la Economie, un chirurg ortoped la Sănătate, alături de juriști și specialiști în finanțe, educație și IT. În plan personal, Magyar și-ar fi propus „micșorarea drastică” a salariului, pe fondul afirmației că, raportat la venitul mediu, Orban ar fi avut „cel mai mare salariu dintre toți premierii europeni”. Prima ședință a guvernului a avut loc pe 13 mai, la inițiativa premierului, în satul Opusztaszer, unde a fost discutată și o secetă pronunțată care afectează regiunea. [...]
