Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax. Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare.
Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier.
„Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews.
Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile.
În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu.
Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu.
Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise.
Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat.
Recomandate
PNL condiționează participarea la un guvern tehnocrat de excluderea PSD , iar Ilie Bolojan avertizează că o astfel de formulă „nu poți să funcționezi” dacă social-democrații sunt „în interiorul” ei, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută după ce liderul PNL a fost întrebat de Hotnews dacă partidul ar accepta să facă parte dintr-un guvern condus de un tehnocrat. Bolojan spune că PNL ar analiza o eventuală propunere, în funcție de „ce vrea să facă acest guvern”, dar a insistat că prezența PSD ar bloca funcționarea executivului. „În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi.” De ce contează: semnal despre viitoarea formulă de guvernare Mesajul lui Bolojan fixează o linie de negociere pentru PNL în scenariul discutat public al unui guvern tehnocrat: partidul nu respinge din start ideea, dar transmite că o vede incompatibilă cu participarea PSD. În același timp, liderul liberal sugerează că poziția de premier, indiferent cine o ocupă, ar fi „necomodă” în actualul context politic. „Indiferent cine va fi premierul, nu o să fie o poziţie comodă.” Critici la adresa PSD și lipsa „perspectivei” Bolojan a spus că „nu vede nicio perspectivă” și a acuzat PSD că a creat în această perioadă așteptări care „nu pot fi onorate”, că „fuge de orice răspundere” și că „încalcă orice fel de înțelegeri”, apreciind că partidul „nu se va schimba de pe o zi pe alta”. El a mai afirmat că deciziile PSD din perioada recentă sunt susținute de grupul care conduce partidul. În final, Bolojan a adăugat că nu este rolul său să comenteze „bucătăria” internă a altui partid. [...]
PNL își închide oficial opțiunea de coaliție cu PSD , iar această poziționare ridică miza consultărilor de la Cotroceni pentru găsirea unei majorități funcționale într-un Parlament fragmentat, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că PNL nu mai poate guverna „cu un partener care a încălcat toate regulile” și că, dacă PSD intră la guvernare, liberalii vor trece în opoziție. Poziția PNL înainte de consultările cu președintele Cu trei zile înaintea consultărilor pe care președintele Nicușor Dan le va avea luni, 18 mai, cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului guvern, Bolojan a explicat, într-o intervenție la HotNews , care sunt deciziile asumate de PNL. El a indicat două linii roșii: PNL nu va mai intra într-o coaliție cu PSD; dacă PSD va face parte dintr-o formulă de guvernare, PNL va fi în opoziție. Bolojan a susținut că aceste decizii vin din experiența ultimelor zece luni și a acuzat PSD că a generat criza politică, fără să vină cu soluții în ultimele zece zile. Miza: majoritatea parlamentară și riscul unui nou blocaj În același context, premierul interimar a afirmat că PSD ar fi trebuit „să-și asume responsabilitatea”, inclusiv în privința măsurilor care ar fi redus cheltuielile statului și ar fi vizat administrarea unor companii. În opinia sa, „nu mai e cale de întors” în relația de guvernare cu PSD, invocând lipsa de asumare și încălcarea înțelegerilor. Întrebat despre un posibil guvern condus de un tehnocrat, Bolojan a spus că PNL ar analiza o astfel de propunere, însă a insistat că, dacă PSD ar fi în interiorul unui asemenea executiv, „nu poți să funcționezi”. Ce cere președintele Nicușor Dan la consultări Președintele a transmis că nu își dorește un executiv „care să nască o altă criză” și că întrebarea-cheie pentru partidele chemate la consultări va fi „care este majoritatea” pe care o propun, indiferent dacă se discută despre guvern complet, minoritar sau tehnocrat. Nicușor Dan a mai spus că viitorul guvern trebuie să se sprijine pe o majoritate „prooccidentală”, a exclus sprijinul AUR pentru un guvern minoritar și a repetat că „chestiunea fundamentală este majoritatea parlamentară”. [...]
În lipsa unei majorități parlamentare funcționale după căderea Guvernului Bolojan, Diana Buzoianu spune că alegerile anticipate ar fi soluția pentru a debloca formarea unui executiv cu legitimitate și capacitate de reformă, potrivit Euronews . Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai prin moțiune de cenzură, iar discuția s-a mutat acum pe aritmetica parlamentară necesară pentru o nouă majoritate. În intervenția la Euronews, ministra Mediului (USR) a susținut că „nu ies calculele” indiferent de poziționarea partidelor, motiv pentru care un nou scrutin ar „elucida” raportul de forțe. De ce contează: alternativa „tehnocrat” vs. reset politic prin vot Buzoianu respinge ideea unui guvern tehnocrat ca răspuns la criza politică, argumentând că un astfel de executiv ar fi „mult mai slab” în fața partidelor și a intereselor care ar încerca să-și păstreze influența. În schimb, ea spune că, dacă nu se poate construi o majoritate politică stabilă, soluția este întoarcerea la electorat. „Eu nu cred în teoria de a ne întoarce la masă cu un tehnocrat care va fi mult mai slab în fața partidelor care și-au dorit păstrarea grupurilor de interese. Cred că, în acest caz, dacă admitem că nu există o astfel de majoritate politică, trebuie să ne reîntoarcem la cetățeni, adică alegeri anticipate.” În aceeași logică, ministra avertizează că „ignorând cu totul politica” într-o criză politică s-ar putea ajunge la creșterea extremismului și la „probleme uriașe” în 2028, în condițiile în care stabilitatea instituțiilor depinde de existența unei majorități politice stabile. Ce majoritate ar accepta USR și pe cine ar susține Buzoianu afirmă că USR ar intra într-un guvern „care poate să împingă reforme” și să finalizeze PNRR și SAFE (menționate ca obiective), și vorbește despre ideea unui „pol reformator”. Ea indică drept variantă de lucru o formulă cu USR, PNL, UDMR și Minorități, dar admite că, dacă Parlamentul susține o altă majoritate, „Parlamentul este suveran”. Totodată, Buzoianu spune că USR continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și că măsurile negociate anterior în coaliție „rămân valabile”, inclusiv cele legate de „redresare economică” și de combaterea corupției. „Coaliția nu mai există, PSD nu mai este partener de guvernare, iar linia roșie pe care USR a dat-o este în vigore. Am văzut că PNL a luat aceeași poziționare de neîntoarcere la guvernare alături de PSD.” Ce urmează: consultări la Cotroceni Președintele Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele politice pentru luni, 18 mai . Întrebată despre mandatul cu care ar trebui să meargă USR la discuții, Buzoianu a spus că România are nevoie de „un guvern care să livreze reforme” și că participarea USR ar fi „o garanție” pentru acest obiectiv. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea viitorului guvern de o majoritate parlamentară funcțională , evitând să se pronunțe punctual asupra unei eventuale renominalizări a lui Ilie Bolojan ca premier, pe motiv că nu vrea să numească „un guvern care să nască o altă criză”, potrivit news.ro . Într-o declarație de vineri, întrebat dacă o nouă desemnare a lui Ilie Bolojan ar fi „un experiment”, șeful statului a spus că nu va da „răspunsuri particulare”, ci doar „răspunsuri generale”, iar criteriul enunțat este evitarea unui executiv care ar putea genera instabilitate. „Întrebarea fundamentală” pentru partide: cine face majoritatea Nicușor Dan a indicat că miza discuțiilor politice este conturarea unei majorități care să susțină guvernul, indiferent de formula acestuia (majoritar, minoritar sau tehnocrat). El a descris această întrebare drept „destul de dificilă” în acest moment și a plasat responsabilitatea răspunsului la partide, invocând obligația comună de a guverna. „Indiferent de componenţa guvernului, (...) care este majoritatea parlamentară care susţine acest guvern.” În același registru, președintele a respins abordările bazate pe preferințe declarative, argumentând că orice opțiune trebuie să țină cont de „realitatea parlamentară”. Poziționare față de tensiunile din coaliție și de guvernarea Bolojan Întrebat despre afirmația lui Sorin Grindeanu privind o refacere a coaliției cu PNL, dar fără USR, Nicușor Dan a spus că va asculta toate partidele, „cu condiționările fiecăruia dintre ele”, menținând accentul pe aritmetica parlamentară. Pe tema guvernării din ultimele luni, întrebat dacă PSD ar fi blocat reforme pentru protejarea unor „rețele de sinecuri” și grupuri de interese, președintele a refuzat un răspuns „da sau nu”, motivând că nu vrea să se implice în tensiunile deja existente. A reluat ideea că discuția relevantă este despre „viitor” și despre majoritatea care va susține următorul guvern. Totodată, întrebat de ce ar fi omis să îi mulțumească premierului Bolojan după moțiune, Nicușor Dan a precizat că acesta este încă în funcție și i-a mulțumit pentru activitate. [...]
Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate parlamentară și amână decizia cel puțin până pe 19 mai , pe fondul unei crize politice care prelungește incertitudinea asupra direcției guvernării și a stabilității legislative, potrivit Libertatea . Într-o conferință de presă susținută vineri, 15 mai, după vizitarea expoziției Black Sea Defense, Aerospace and Security (BSDA) la București, șeful statului a spus că nu va exista „un anunț luni seara sau marți dimineața”, indicând că o decizie privind viitorul premier nu va fi luată înainte de 19 mai, la o zi după consultările programate la Palatul Cotroceni. „Suntem cumva în cursul procesului. Nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața.” Miza: majoritatea din Parlament, nu numele premierului Întrebat despre scenariile vehiculate – de la un premier tehnocrat la variante politice precum Ilie Bolojan sau Sorin Grindeanu – Nicușor Dan a refuzat să ofere răspunsuri „particulare” și a mutat discuția pe criteriul pe care spune că îl va folosi la consultări: existența unei majorități parlamentare care să susțină viitorul executiv. „Solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări, primul lucru pe care o să-l întreb va fi: Care va fi majoritatea?” Președintele a enumerat explicit opțiunile posibile – guvern „complet”, guvern minoritar sau guvern tehnocrat – dar a insistat că, indiferent de formulă, întrebarea rămâne aceeași: cine asigură sprijinul în Parlament. El a adăugat că este o întrebare „destul de dificilă” în acest moment și a cerut partidelor să își asume răspunsul. Ce a spus despre Bolojan și Grindeanu În cazul ipotezei unei renominalizări a lui Ilie Bolojan (premier demis), Nicușor Dan a răspuns în termeni generali, afirmând că nu își dorește să numească un guvern care să genereze „o altă criză”. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un Guvern care să nască o altă criză.” Despre posibilitatea ca PSD să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, președintele a spus că este „o ipoteză”, dar că „nu pare probabilă” în acest moment. În privința unei formule cu premier tehnocrat și miniștri PSD-UDMR, Nicușor Dan a indicat, din nou, că există „multe variante” și că filtrul rămâne majoritatea parlamentară. Context: criza politică și calendarul consultărilor România se află într-o criză politică declanșată pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut în Parlament, iar Guvernul Bolojan a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021, notează Libertatea. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR sunt programate pentru 18 mai, la Palatul Cotroceni, pentru desemnarea unui nou premier care să formeze guvernul. În acest context, Nicușor Dan a reiterat că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, însă fără a avansa un nume sau un calendar mai strâns decât pragul de după 19 mai. [...]
Tensiunile din PNL împing partidul spre un congres , pe care prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu îl descrie drept „inevitabil” dacă disputele interne nu se temperează, potrivit Mediafax . Miza, în lectura lui Ciucu, este o decizie politică de direcție: revenirea la „epoca Ciucă-Ciolacu” sau o repoziționare a partidului, cu decizii luate „la Modrogan”. Congresul, ca mecanism de tranșare a liniei politice Ciucu a spus, joi, la Europa FM, că un congres ar deveni soluția de arbitraj intern dacă tensiunile persistă. În declarația sa, congresul ar urma să cheme partidul să aleagă între două opțiuni: continuarea unei formule pe care o asociază cu pierderea „demnității” partidului sau „recâștigarea sufletului și demnității” și mutarea centrului de decizie în structurile PNL. „Dacă lucrurile vor continua, nu că ne dorim noi congres, dar congresul este inevitabil.” În același context, Ciucu a vorbit despre o „minoritate” din partid, pe care o descrie ca fiind mai vizibilă și mai vocală decât ar rezulta din ponderea reală, pe fondul atenției pe care o atrage conflictul. „Influențe externe” și „psihoza” serviciilor, în discursul intern Prim-vicepreședintele PNL a susținut că „influențele externe” din partid s-ar fi diminuat după ce Ilie Bolojan a devenit președintele formațiunii, afirmând că deciziile s-au luat „doar la Modrogan”, respectiv în forurile interne menționate de el. Separat, Ciucu a abordat tema influenței serviciilor de informații în politică, spunând că în partid „a fost o adevărată psihoză” în ultimii ani și că nu își dorește „să trăiesc într-o țară în care să-mi fie frică de poliție politică”. Context: disputa pe direcția de guvernare după căderea Guvernului Bolojan Potrivit informațiilor din articol, după demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan, PNL a decis să nu mai guverneze alături de PSD și să intre în opoziție. În interiorul partidului există însă lideri care susțin rămânerea la guvernare, fiind menționați Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Toma Petcu. În acest cadru, mesajul lui Ciucu indică faptul că, dacă tensiunile se adâncesc, PNL ar putea ajunge la un congres ca instrument formal de resetare a conducerii sau a liniei politice, cu efect direct asupra poziționării partidului față de guvernare. [...]
