Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu vede „nimic ilegal sau imoral” în demersurile vicepremierului Oana Gheorghiu privind e-mailuri către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), pe tema unui posibil interes pentru servicii ale unui grup privat german, potrivit Mediafax. Miza politică a episodului este gestionarea acuzațiilor de conflict de interese și a presiunii publice pentru demisie, într-un moment în care se discută formula de guvernare.
Bolojan a fost întrebat despre acuzațiile potrivit cărora Gheorghiu ar fi solicitat oficial către ADR și STS informații privind interesul pentru eventuale servicii oferite de un grup privat german, în condițiile în care o firmă din cadrul acestuia ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de vicepremier.
„Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral, întâlnindu-se cu o companie foarte importantă și comunicând cu cei care puteau fi interesați aspecte care puteau fi luate în discuție pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă”, a declarat Bolojan, la HotNews.
Din declarațiile citate, Bolojan își construiește apărarea pe ideea că discuțiile și corespondența cu instituții ale statului, în vederea explorării unei colaborări, nu sunt problematice în sine, atâta timp cât nu există presiuni sau încercări de a ascunde demersurile.
În același timp, acuzațiile au alimentat o dispută politică mai largă, în care au apărut solicitări publice de demitere a vicepremierului, pe fondul suspiciunilor legate de legături anterioare între mediul privat invocat și organizația asociată cu Gheorghiu.
Potrivit informațiilor prezentate, vicepremierul ar fi trimis e-mailuri către ADR și STS pentru a testa interesul instituțiilor față de servicii ale unui grup privat german. Controversa vine din faptul că o companie din grup ar fi finanțat anterior asociația „Dăruiește Viață”, reprezentată de Oana Gheorghiu.
Mediafax notează că reacția lui Bolojan a venit vineri, după apariția acestor acuzații, iar premierul interimar a spus că „nu este nimic anormal” în astfel de discuții, în condițiile descrise.
Din informațiile disponibile în material, subiectul rămâne în zona politică și de integritate publică: pe de o parte, există presiune pentru demisie, pe de altă parte, premierul interimar respinge ideea că ar fi fost încălcată legea sau normele de conduită. Detalii suplimentare despre conținutul exact al e-mailurilor sau despre eventuale verificări instituționale nu apar în textul citat.
Recomandate
Adoptarea legii salarizării unitare până la 31 august devine tot mai improbabilă , iar miza depășește disputa politică: fără acest proiect, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR și să rămână fără un cadru de control al cheltuielilor de personal, cu efecte directe asupra echilibrelor bugetare, potrivit Antena 3 . Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că șansele de acord între partide „scad de la o oră la alta”. Bolojan susține că, pe fondul declarațiilor PSD, probabilitatea ca social-democrații să susțină proiectul este „redusă”, deși legea ar trebui adoptată până la 31 august. El a spus că au existat „discuții nenumărate” sub auspiciile Președinției, prin consilierul Burnete, în care au fost analizate mai multe variante de proiect. Miza financiară: 770 de milioane de euro din PNRR Premierul demis a legat explicit adoptarea legii de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. Dincolo de bani, el a argumentat că proiectul ține de „încrederea în România”, fiind un angajament asumat de guverne succesive, dar amânat până în ultimele luni, într-un context în care Guvernul a fost demis. Miza bugetară: predictibilitatea cheltuielilor de personal și riscul de rating Bolojan a mai spus că legea este importantă pentru predictibilitatea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, componentă pe care o descrie drept „foarte importantă” în ecuația echilibrelor bugetare. El a invocat derapaje din anii 2023–2024, pe care i-a caracterizat drept perioadă în care „guvernele au scăpat lucrurile de sub control” din calcule electorale. În lipsa unei legi a salarizării, Bolojan a avertizat că România ar putea repeta situații similare în 2027–2028, ceea ce ar anula eforturile recente. În același registru, el a susținut că aprobarea unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei ar fi „un drum sigur către scăderea ratingului de țară”, ceea ce ar forța ulterior măsuri care „vor duce la salarii mai mici”. Acuzația politică: „PSD e de vină dacă legea nu se naște” Bolojan a acuzat PSD că nu respectă înțelegerile privind legea și a spus că social-democrații sunt responsabili dacă proiectul nu va fi adoptat. El a menționat și o înțelegere semnată pentru votarea legii „cu un plafon de 8 miliarde”, despre care afirmă că nu ar mai fi respectată. „PSD e de vină dacă legea nu se naște”, a declarat Ilie Bolojan. În același context, Bolojan a afirmat că au fost încercate „toate variantele posibile”, inclusiv discuții cu Comisia , dar anumite sume „nu au fost acceptate” și „nu pot fi suportate” de capacitatea de finanțare, motiv pentru care proiectul ar trebui limitat la nivelul permis de buget. În material nu sunt prezentate reacții ale PSD la acuzațiile formulate de Ilie Bolojan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că demersul PPE către Comisia Europeană vizează o verificare rapidă pentru a evita blocarea banilor din PNRR , nu „tăierea” lor, potrivit Antena 3 . În joc este o tranșă de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul unei dispute politice interne care a ajuns la Bruxelles. Bolojan a declarat marți seară, la Digi 24, că știa încă de luni despre intenția PPE de a cere Comisiei Europene să verifice legislația adoptată în România în legătură cu fondurile din PNRR. El a susținut că o verificare „rapidă” ar permite corecții dacă se constată probleme, astfel încât România să nu piardă bani. „Am știut de această intenție, luni, cu privire la solicitarea PPE de a se verifica aceste sume, de a se verifica legislația care se adoptă în România, în așa fel încât România să nu piardă bani.” Riscul invocat: costuri indirecte și deteriorarea relației cu Comisia Premierul interimar a avertizat că, în lipsa unei clarificări, modificările legislative ar putea afecta relația cu Comisia Europeană și „imaginea României ca țară de încredere în Europa”, cu „costuri” suportate indirect. „Riscăm ca, prin modificările pe care le facem, să afectăm (…) relațiile cu Comisia, să afectăm imaginea României ca țară de încredere în Europa. Ceea ce (…) înseamnă niște costuri pe care trebuie să le suportăm indirect.” Scrisoarea PPE–Renew și termenul de 31 august În aceeași zi, președintele PPE, Manfred Weber, a publicat scrisoarea prin care se cere Comisiei Europene să verifice dacă România ar trebui să primească în continuare fondurile din PNRR, în contextul controversatului „amendament Fritz”. Solicitarea apare într-o scrisoare semnată de Manfred Weber și de președinta Renew Europe, Valerie Hayer, trimisă pe 24 august către Ursula von der Leyen. Cei doi cer ca Bucureștiul să fie informat rapid că banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu vor fi eliberați dacă reforma nu respectă statul de drept și legislația europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române, și că discuțiile tehnice continuă până la termenul-limită de 31 august 2026. Legătura cu disputa internă și acuzația politică În centrul disputei se află „ amendamentul Fritz ”, despre care Antena 3 notează că ar putea duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz. Bolojan a mai spus că USR „a vorbit cu cei de la Renew” și că, în opinia sa, Comisia Europeană urmărește situația din România și prin cele două grupuri politice din Parlamentul European. „Această adresă nu este să ni se taie banii (…) este să se verifice dacă modul în care se adoptă aceste legi (…) nu este folosit pentru a încălca valorile europene.” [...]
PNL își reconfigurează conducerea în București pe filierele de sector , iar Ilie Bolojan spune că noua echipă a avut deja o primă discuție „despre viitor”, în contextul unor numiri recente la vârful organizațiilor din sectoare, potrivit Agerpres . Întâlnirea a avut loc luni seara, după ce au fost făcute numiri la conducerile filialelor de sector. Bolojan a prezentat public componența echipei PNL București și a indicat direcția pe care vrea să o imprime organizației: deschidere către comunități și prezență constantă, nu doar în campanii. Cine intră în noua echipă PNL București În mesajul publicat pe Facebook, liderul PNL a enumerat noile numiri la nivel de sectoare: George Cristian Tuță – Sectorul 1 Sanda Nicola – Sectorul 2 Dragoș Pîslaru – Sectorul 3 Oana Gheorghiu – Sectorul 4 Andrei Badiu – Sectorul 5 Paul Moldovan – Sectorul 6 Bolojan i-a menționat, de asemenea, pe Ciprian Ciucu și Sebastian Burduja ca parte a echipei PNL București. Miza: organizații „deschise” și rezultate „concrete” Bolojan a legat ideea de „deschidere” de capacitatea partidului de a atrage competențe și de a răspunde problemelor locale, nu de gesturi formale. În același mesaj, a susținut că PNL trebuie să fie prezent permanent în comunitate, să identifice ce nu funcționează și să propună soluții. „Administrația nu poate fi separată de comunitate. Comunitatea este cea care se administrează, cu oamenii cei mai buni ai săi.” În această etapă, informațiile disponibile se limitează la mesajul public al președintelui PNL și la faptul întâlnirii cu noua echipă; nu sunt precizate decizii concrete, termene sau măsuri care ar urma să fie adoptate în urma discuției. [...]
Motivarea CCR pe legea integrității redeschide disputa despre sancțiuni și neretroactivitate , după ce USR acuză Curtea Constituțională că a „fraudat Constituția”, iar Dominic Fritz susține că, din argumentația Curții, ar rezulta că sancțiunea nu i se aplică lui, ci „mandatului” său, potrivit HotNews . Curtea Constituțională a publicat vineri seara motivarea deciziei prin care a declarat constituțională încetarea de drept a funcției publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese, un amendament PSD la legea ANI. HotNews a relatat separat despre motivare în acest material: HotNews . De ce contează: efecte directe asupra mandatelor aleșilor cu decizii definitive ANI În această situație se află și Dominic Fritz, lider USR și primarul Timișoarei, care a pierdut în iunie procesul cu Agenția Națională de Integritate, prin decizie definitivă a Înaltei Curți, conform HotNews . Într-o reacție ironică pe Facebook, Fritz a spus: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Acuzațiile USR: „contradicții” în motivare și „fraudarea Constituției” Deputatul USR Alexandru Dimitriu, citat de HotNews, susține că motivarea CCR „se contrazice singură de patru ori în același document” și acuză Curtea de „fraudarea Constituției”, calificând argumentația drept „toxică”. Dimitriu afirmă că, după ce CCR ar fi vorbit despre „două sancțiuni administrative” aplicate „titularului funcției, demnității sau mandatului”, ar fi ajuns apoi să susțină că norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi o sancțiune personală, ci ar înceta o „funcție viciată” prin fapta titularului. Pentru a ilustra diferența, deputatul a folosit o comparație: „Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. În același mesaj, Dimitriu susține că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar efectul practic ar fi că „cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales”. Ce urmează Din informațiile prezentate de HotNews, miza imediată este aplicarea prevederii privind încetarea de drept a funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, în condițiile în care USR contestă public logica motivării CCR. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre pași procedurali concreți sau un calendar de aplicare în cazul Fritz. [...]
Dragoș Pîslaru cumulează două portofolii ministeriale și șefia PNL Sector 3 , o concentrare de roluri care poate influența direct modul în care partidul își gestionează organizațiile din București și relația cu guvernarea, potrivit Mediafax . Pîslaru, ministru interimar în Guvernul Bolojan, a fost numit președinte al filialei PNL din Sectorul 3 și a transmis vineri seară o primă reacție pe rețelele de socializare. În aceeași logică de numiri, Oana Gheorghiu a primit conducerea filialei PNL Sector 4, ambele mandate fiind acordate de Ciprian Ciucu, primarul PNL al Capitalei. Ce funcții cumulează Pîslaru în Guvern și în partid Conform informațiilor din articol, Dragoș Pîslaru deține în prezent: portofoliul de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, în Guvernul interimar Bolojan; portofoliul de ministru al Muncii, preluat după moțiunea de cenzură care a demis executivul; funcția interimară de președinte al PNL Sector 3. În mesajul public, Pîslaru a prezentat numirea ca pe o responsabilitate suplimentară și a explicat că a ales să se implice alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa PNL, invocând o „agendă reformatoare”. „Nu privesc acest moment ca pe o distincție, ci ca o responsabilitate în plus față de oamenii în slujba cărora politicienii trebuie să se afle întotdeauna. […] De aceea am ales să mă implic, alături de Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și echipa extinsă a PNL care își propune o agendă reformatoare pentru România și în beneficiul fiecărui român.” Context: intrare recentă în PNL și schimbări interne Pîslaru a intrat în PNL în luna iulie, după ce până atunci a condus partidul REPER . Mediafax notează că el și Oana Gheorghiu au intrat în partid într-o perioadă tensionată, după ce Adrian Veștea (prim-vicepreședinte) fusese nominalizat pentru funcția de premier, în locul lui Ilie Bolojan. În acel context, PNL a decis organizarea unui Congres Extraordinar, prin care cei doi ar fi urmat să preia funcții de conducere, însă hotărârile congresului au fost anulate de o decizie a instanței, iar Pîslaru și Gheorghiu au rămas simpli membri ai partidului. Separat, articolul amintește că Pîslaru și-a anunțat public susținerea pentru Ciprian Ciucu la alegerile pentru Primăria Capitalei, iar după victoria acestuia s-a discutat despre o posibilă fuziune REPER–PNL. [...]
Recomandările Comisiei Europene pe salarizare nu sunt obligații, dar cer acoperire bugetară – ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că schimburile tehnice cu Bruxelles-ul pe proiectul legii salarizării unitare au fost prezentate public drept „impuneri”, deși ar fi vorba de opinii și scenarii de lucru, potrivit News . Miza practică rămâne însă una de finanțe publice: orice creștere a notei de plată trebuie compensată prin surse identificate, în contextul în care legea este jalon în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Pîslaru a afirmat la B1 TV că „corespondența tehnică” cu Comisia Europeană reflectă puncte de vedere ale ofițerilor de proiect și nu echivalează cu decizii care să oblige România. În același timp, el a insistat că oficialii europeni „nu fac politica fiscală a României”. Ce înseamnă, concret, pentru buget: diferența dintre 8 și 12 miliarde de lei Ministrul interimar a explicat că România trebuie să-și respecte angajamentele și că, dacă Guvernul vrea să majoreze bugetul pentru salariile plătite din fonduri publice la 12 miliarde de lei, față de 8 miliarde de lei cât era planificat, trebuie să găsească surse compensatorii pentru diferență. În relatarea sa, Pîslaru a dat ca exemplu un schimb de scenarii în care, la un moment dat, ar fi fost indicat că ar fi „mai bine” să se meargă „mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12” și să fie căutate alte surse – dar a subliniat că nu este vorba despre impuneri. Documentul citat în spațiul public: CASS pe pensii, între opțiunile menționate Potrivit datelor dintr-un document publicat de Cotidianul.ro (menționat de News), Comisia Europeană ar cere Guvernului să adopte măsuri care să compenseze impactul fiscal suplimentar al noii legi a salarizării, peste scenariul „prudent” de 8 miliarde de lei discutat inițial. Între măsurile propuse în document este menționată extinderea contribuției CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) asupra pensiilor. Totodată, ar fi cerut ca măsurile compensatorii care să aducă 4 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor să fie adoptate odată cu legea sau, „de preferat, înainte”. Pîslaru: scurgerile de corespondență tehnică țin de etică și profesionalism Pîslaru a mai spus că aceste documente nu sunt „secrete” și pot fi considerate de interes public, dar că în mod normal există cutume de discreție în corespondența tehnică, respectate de alte țări. El a criticat publicarea unor astfel de materiale, indicând că problema ar ține de „profesionalismul și etica minimală” în administrație, nu de activitatea jurnaliștilor. [...]
