Știri
Știri din categoria Politică
Liderii UE vor să accelereze introducerea unei vârste minime pentru acces la social media, potrivit AGERPRES, care citează dpa, după concluziile adoptate la finalul summitului de la Bruxelles.
Măsura este prezentată drept un instrument de protecție a minorilor în raport cu platforme precum TikTok și Instagram. În documentul convenit de liderii europeni se menționează, totodată, că trebuie respectate viața privată și competențele naționale.
Statele membre au cerut Comisiei Europene să aplice Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA) și orientările asociate privind protecția minorilor. DSA este cadrul european care stabilește obligații pentru platformele digitale, inclusiv în privința gestionării riscurilor și a protejării utilizatorilor vulnerabili.
Din punct de vedere practic, impunerea unor praguri de vârstă ar presupune implicarea platformelor, însă stabilirea și aplicarea regulilor ar intra în competența Comisiei Europene. În acest context, documentul indică faptul că statele membre nu ar putea introduce unilateral obligații suplimentare pentru marile platforme, cum ar fi verificarea vârstei utilizatorilor, astfel de măsuri urmând să fie decise la nivelul UE.
„Stabilirea unei vârste minime pentru a avea acces la social media este văzută ca o măsură importantă pentru protejarea minorilor”, potrivit concluziilor adoptate la finalul summitului de la Bruxelles.
În același timp, liderii UE au reafirmat că sistemele de inteligență artificială care permit crearea de imagini intime neconsensuale sau materiale cu abuzuri sexuale asupra minorilor ar trebui interzise. Deciziile privind dacă și până la ce vârstă accesul minorilor la social media ar trebui restricționat ar putea rămâne, potrivit documentului, în competențele naționale.
Recomandate
Nicușor Dan și alți nouă lideri UE cer relaxarea rapidă a regulilor Green Deal , potrivit Mediafax , printr-o scrisoare comună transmisă joi președinților Comisiei Europene și Consiliului European. Semnatarii solicită revizuirea accelerată a legislației verzi din energie, argumentând că presiunea asupra industriei europene a crescut și că sunt necesare ajustări într-un termen scurt. În document, liderii susțin că actualul cadru al Green Deal a ajuns să pună probleme de competitivitate pentru sectoare industriale considerate strategice și cer ca modificările legislative să fie adoptate până la finalul lunii mai. Mesajul central este că tranziția verde trebuie continuată, dar într-un ritm și cu instrumente care să nu slăbească baza industrială a Uniunii, într-un context economic mai dificil decât la momentul lansării pachetului. Potrivit liderilor europeni, cadrul actual al Green Deal a devenit „un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice” și este nevoie ca modificările legislative să fie adoptate până la sfârșitul lunii mai. Ținta principală a solicitării este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul prin care companiile trebuie să acopere emisiile de carbon prin certificate tranzacționabile. Conform documentului consultat de G4Media , semnatarii consideră că traiectoria ETS este „prea abruptă și excesiv de ambițioasă” și cer o revizie care să atenueze efectele asupra prețurilor la electricitate, să reducă volatilitatea prețului carbonului și să prelungească perioada de acordare a certificatelor gratuite, inclusiv după 2034. În plus, ei cer relaxarea, din 2028, a ritmului de eliminare a certificatelor gratuite, pentru a evita o povară considerată prea mare în timpul tranziției. Argumentația scrisorii leagă direct înăsprirea costurilor de conformare de evoluțiile economice recente: creșterea abruptă a prețurilor la energie, inflația care a scumpit tranziția energetică și faptul că soluțiile de decarbonizare nu ar fi încă suficient dezvoltate pentru industriile cu emisii ridicate. În acest cadru, liderii cer Comisiei Europene să vină cu o propunere legislativă cel târziu la sfârșitul lunii mai, pentru ca ajustările să poată fi discutate și adoptate rapid la nivel european. [...]
Viktor Orbán susține că „haosul domnește” în Europa , pe fondul tensiunilor din UE legate de prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Magyar Nemzet . Declarațiile au fost făcute pe 13 martie, la Forumul anual al reprezentanților țărilor din Bazinul Carpatic, organizat la Budapesta. Premierul ungar a spus că a ajuns la această concluzie după întâlniri repetate cu lideri europeni, inclusiv la summiturile Consiliului European de la Bruxelles. „Transformări profunde au loc în lume. Numărul amenințărilor a crescut, iar în imediata noastră apropiere — unde trebuie să modelăm viitorul maghiarilor, adică în Europa — haosul domnește”, a declarat Orbán, potrivit Magyar Nemzet. În același discurs, Orbán a acuzat conducerea Uniunii Europene că nu se adaptează la „noua ordine mondială” și că încearcă să funcționeze după reguli vechi, spre deosebire de Statele Unite. El a susținut că UE nu reușește să-și definească o poziție în acord cu noile realități geopolitice și a îndemnat la renunțarea la logica „lumii” de acum unu-doi ani. Contextul imediat este unul cu miză politică și economică pentru UE: Ungaria și Slovacia blochează reînnoirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei, care expiră pe 15 martie. Dacă nu sunt prelungite, persoanele aflate pe lista de sancțiuni, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, ar urma să fie automat eliberate de restricții, conform Euronews . Disputa este legată, între altele, de oprirea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba, întrerupte la finalul lunii ianuarie, mai notează Euronews. În acest cadru, Orbán i-a cerut anterior președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o revizuire a sancțiunilor privind energia rusească, iar Budapesta blochează și un împrumut UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, condiționând poziția de reluarea livrărilor de petrol, potrivit informațiilor din textul sursă. În plan intern, mișcările lui Orbán au loc înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate pentru 12 aprilie, în condițiile în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje , conform aceluiași material. [...]
După dezbaterile pe bugetul de stat pe 2026, sala de plen a rămas plină de deșeuri , potrivit Antena 3 CNN . Resturi precum cutii de pizza, pungi cu covrigei, doze de suc și sticle goale au fost surprinse pe băncile din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Situația a fost consemnată după ședința de joi noaptea, când parlamentarii s-au reunit pentru votul asupra proiectului bugetului de stat pentru 2026 și asupra bugetului asigurărilor sociale. La ședința Parlamentului a participat și premierul României, Ilie Bolojan, notează sursa citată. Prezența șefului Guvernului a avut loc în contextul votului pe principalele documente bugetare ale anului. Vineri dimineață, dezbaterile au fost reluate, conform aceleiași relatări. Materialul publicat de Antena 3 CNN este încadrat la conținut video și a fost publicat pe 20 martie 2026, la ora 12:57. Episodul are relevanță publică în măsura în care ține de standardele de conduită și de funcționarea instituției în timpul uneia dintre cele mai importante proceduri parlamentare ale anului, adoptarea bugetului. În informațiile prezentate de sursă nu sunt indicate reacții oficiale ale conducerii Parlamentului sau măsuri ulterioare legate de curățenie ori de eventuale reguli privind comportamentul în sala de plen. [...]
Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că există în continuare motive pentru înlocuirea premierului Ilie Bolojan , potrivit G4Media , după votarea bugetului de stat în Parlament, vineri, 20 martie 2026. Grindeanu a anunțat că luni are loc ședința Biroului Permanent Național al PSD, în care partidul va stabili calendarul consultării interne privind participarea la guvernare și data votului intern. Liderul PSD a spus că aproape 5.000 de membri vor decide, prin vot, inclusiv asupra perspectivei unei schimbări la nivelul conducerii Guvernului. „O să facem acea consultare internă și toți membrii PSD care vor vota, adică aproape 5000 de oameni, vor hotărî”. În explicațiile sale, Grindeanu a indicat că votul intern va ține cont de modul în care a fost gestionată adoptarea bugetului, dar și de felul în care a funcționat coaliția în ultimele luni, inclusiv interacțiunea în Guvern și măsura în care propunerile PSD au fost luate în considerare. El a invocat și disputa legată de „pachetul de solidaritate” și a susținut că o soluție putea fi găsită mai devreme, în condițiile în care miza ar fi fost de „0,04% din PIB”. Liderul PSD a mai spus că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru discuții cu liderii PES (Partidul Socialiștilor Europeni), cărora intenționează să le prezinte situația din coaliție „cu plusuri și cu minusuri”. Totodată, Grindeanu a reiterat că PSD nu va vota un guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR, iar întrebat dacă sunt în continuare „foarte multe motive” pentru înlocuirea premierului, a răspuns: „Da”. [...]
Premierul Ilie Bolojan le-a cerut parlamentarilor să voteze bugetul pe 2026 , în plenul reunit de joi seara, pe fondul tensiunilor din coaliție, potrivit G4Media . Șeful Guvernului a susținut că adoptarea bugetului este necesară pentru funcționarea statului și a ironizat intervențiile unor parlamentari social-democrați, arătând că, din discursuri, nu ar fi fost evident cine se află la guvernare și cine în opoziție, deși PSD este parte din coaliție. „Ascultând intervențiile anterioare, dacă nu-i cunoșteam pe vorbitori nu știam cine este în guvernare și cine e în opoziție. Cât timp sunt premier, înainte de a fi membru al unui partid politic am această responsabilitate pentru țara noastră și vă îndemn pe toți să votați acest buget. România are nevoie de un buget pentru a putea funcționa în bune condiții. Aș putea să dau replici dar uitându-mă la colegii mei din Guvern și mai ales la colegii din PSD mi-e rușine uneori de rușinea lor și de situațiile în care sunt puși. Niciodată, în nicio companie, instituție, în nicio coaliție nu se poate face nimic fără respect și colegialitate.” Declarația vine în contextul dezbaterilor parlamentare asupra bugetului de stat, într-un moment în care mesajele publice ale partenerilor de coaliție au fost, cel puțin în această ședință, divergente. Din informațiile publicate de G4Media nu rezultă un calendar al votului final sau eventuale modificări ale proiectului, însă intervenția premierului indică presiunea politică pentru adoptarea rapidă a bugetului, cu accent pe disciplină în coaliție și pe evitarea blocajelor instituționale. [...]
Asasinarea lui Ali Larijani , secretarul puternic al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a ridicat întrebări cu privire la cine va conduce țara. Potrivit Al Jazeera , Larijani era una dintre cele mai proeminente figuri guvernamentale, care a ieșit în prim-plan după asasinarea liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, și a altor lideri militari și politici de către Israel și SUA, care au început atacurile asupra Iranului pe 28 februarie. Mojtaba Khamenei a fost anunțat ca succesor al tatălui său în funcția de lider suprem. Cu toate acestea, oficialii americani susțin că este rănit, iar analiștii afirmă că nu a deținut niciodată un rol executiv. Aceasta a lăsat observatorii să se întrebe cum arată lanțul de comandă în Teheran și cine sunt cele mai puternice figuri din țară. Figuri influente În prezent, nu este complet clar cine va succeda lui Larijani. Reza H Akbari, istoric și analist la Institutul pentru Raportare de Război și Pace, menționează că, deși există mecanisme și procese constituționale, numele specifice ar putea fi mai greu de ghicit. Numărul asasinatelor ar putea duce la entități mai puțin cunoscute care să preia poziții de putere sau chiar la o transparență redusă. Barbara Slavin, cercetător distins la Stimson Center, a declarat că ar putea fi în interesul Iranului să nu numească un succesor pentru Larijani, deoarece acest lucru ar pune o țintă pe spatele acestuia. Totuși, ea a menționat câteva figuri care rămân influente în domeniile politic și militar, printre care Mohammad Bagher Ghalibaf, Saeed Jalili, Ali Akbar Salehi, Hassan Rouhani și Mohsen Rezaie. „Alte figuri din cadrul Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) vor fi importante, inclusiv Ahmad Vahidi, membri ai ramurii sale de informații și lideri din cadrul Basij”, a spus Slavin. Impactul asupra regimului Ayatollah Ali Khamenei a fost liderul Iranului timp de 36 de ani, ghidând deciziile țării atât pe plan intern, cât și internațional, și extinzând influența IRGC. Cu toate acestea, sistemul iranian este oarecum descentralizat, potrivit analiștilor. Reza H Akbari a explicat că sistemul iranian este durabil și construit pentru a face față unor astfel de lovituri, printr-un proces numit „apărarea mozaic”, care permite comandanților regionali și provinciali să acționeze autonom. Chiar și așa, uciderea lui Khamenei și a altor figuri, inclusiv a comandantului miliției interne Basij, Gholamreza Soleimani, a afectat lanțul de comandă al Iranului. Totuși, este puțin probabil ca aceste acțiuni să dezrădăcineze regimul, deși atât președintele american Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat, uneori, că schimbarea regimului este obiectivul pentru Iran. Generația tânără Asasinarea lui Larijani, cel mai înalt oficial politic ucis de la începutul războiului, a lăsat Consiliul Suprem de Securitate Națională pe care îl conducea operațional, iar constituția țării are mecanisme menite să mențină sistemul funcțional. Generația lui Larijani, care a luptat în Războiul Iran-Irak, cedează acum locul unei generații mai tinere, care și-a câștigat experiența în războaiele prin procură ale Iranului în Siria și Irak. Analiștii se tem că decizia SUA de a submina negocierile, precum și uciderea multor oficiali iranieni cu autoritatea de a calma tensiunile, ar putea duce la îmbărbătarea unei noi generații de tineri radicali. „Ne apropiem din ce în ce mai mult de ceea ce mulți au prezis, și anume transformarea Iranului într-un stat de securitate”, a spus Akbari. „Statul iranian se securizează rapid, iar mulți dintre politicienii și diplomații rămași fac un pas înapoi în fața figurilor militare, de securitate și de informații.” [...]
