Știri
Știri din categoria Politică

Negocierile pentru moțiunea de cenzură au fost împinse în zona promisiunilor de funcții, potrivit unor informații prezentate de Antena 3. Într-o ședință internă a PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu, a acuzat că emisari ai PNL ar fi încercat să convingă parlamentari neafiliați să nu voteze moțiunea, oferind inclusiv posturi precum unul de consul la Bruxelles și funcții la Administrația Cimitirelor, susțin surse din ambele tabere.
PSD a avut luni seară o ședință online de remobilizare cu parlamentari și lideri din teritoriu, în care Grindeanu a prezentat stadiul negocierilor din zilele precedente și a susținut că presiunile venite din zona liberală nu ar fi produs efecte.
Potrivit informațiilor discutate în ședința PSD, PNL ar fi trimis trei echipe distincte de negociere, conduse de:
Scopul ar fi fost atragerea parlamentarilor neafiliați – inclusiv dintre cei plecați din partidul Dianei Șoșoacă, de la AUR sau din grupul PACE – pentru a nu vota moțiunea de cenzură. Grindeanu le-a spus colegilor că demersurile „nu au dat rezultate”.
În aceeași ședință, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că social-democrații ar fi strâns 270 de voturi, „peste pragul necesar de semnături pentru moțiunea de cenzură”, conform relatării.
Totuși, materialul notează că nimic nu este sigur până la vot: negocierile urmau să continue, iar raportul de forțe se poate schimba.
Pe fondul disputei, Grindeanu a invocat o postare publică a lui Dan Motreanu, care ar fi susținut că PNL nu a oferit funcții, ci doar a discutat cu parlamentari pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Liderul PSD a contrazis această versiune și a acuzat că ar fi existat promisiuni concrete de funcții, inclusiv pentru rude.
Un caz menționat este cel al deputatei Dumitrița Albu (POT), despre care ar fi circulat informația că i s-ar fi promis o funcție de consul la Bruxelles. Contactată, Albu a negat că ar fi primit o astfel de ofertă și a invocat incompatibilitatea dintre funcția de consul și cea de deputat, dar a admis că este „posibil” ca altor colegi din POT să li se fi propus. Publicația precizează că aceste informații sunt verificate din ambele tabere.
Recomandate

Momentul audierii la DNA riscă să inflameze tensiunile din PNL și să adâncească neîncrederea în imparțialitatea justiției , după ce liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu , a spus că ziua aleasă pentru chemarea primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, „naște suspiciuni” și poate alimenta percepția de interferență în jocurile interne de partid, potrivit Digi24 . DNA a anunțat că Ciprian Ciucu este cercetat pentru suspiciuni de luare de mită, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada în care era primar al Sectorului 6. Procurorii au dispus măsura controlului judiciar , iar alte persoane din dosar au fost arestate preventiv. Ancheta este desprinsă dintr-un alt dosar privind modul în care ar fi fost obținute autorizații pentru operatori de jocuri de noroc. Miza politică: percepția de „justiție în jocuri interne” Fenechiu a criticat explicit sincronizarea audierii cu un moment tensionat în PNL, în contextul Consiliului Național convocat pentru stabilirea detaliilor Congresului extraordinar. În intervenția sa, acesta a susținut că, inclusiv atunci când nu există „jocuri”, felul în care sunt făcute anumite acte procedurale poate lăsa impresia că ele există. „Adică invitarea lui Ciucu la DNA, într-o zi atât de complicată, chiar și în ipoteza în care era gândită de mult, era un act procedural, naște suspiciuni.” Liderul senatorilor PNL a mai spus că procurorii ar putea ține cont de „subtilități și sensibilități” pentru a evita interpretări publice și a invocat experiențe anterioare în care audieri au fost amânate tocmai pentru a nu genera speculații. Susținere pentru Ciucu și refuzul ideii de retragere Pe fond, Fenechiu a afirmat că îl consideră pe Ciucu „nevinovat”, că acesta va coopera cu procurorii și că dosarul „se va stinge repede”, avertizând însă că efectele de imagine pot fi greu de reparat. Întrebat dacă Ciucu ar trebui să facă un pas în spate, după ce PSD i-a cerut retragerea și în contextul apropierii sale de liderul PNL Ilie Bolojan, Fenechiu a spus că decizia aparține exclusiv lui Ciucu, dar a precizat că, din punctul său de vedere, acesta ar trebui să continue. „Eu personal îl susțin și cred că ar trebui să meargă mai departe, pentru că am convingerea că acest dosar se va stinge repede.” În același timp, Fenechiu a anticipat că vor exista presiuni interne pentru retragere, dar a reiterat că statutul de suspect nu echivalează cu vinovăția și a amintit că măsura controlului judiciar nu îi interzice lui Ciucu accesul în primărie. [...]

Adrian Veștea își asumă cursa pentru șefia PNL, cerând amânarea congresului, într-un moment în care formarea guvernului rămâne condiționată de votul PSD , potrivit Euronews . Mișcarea adaugă presiune pe calendarul politic și pe negocierile pentru majoritate, în condițiile în care PSD urmează să decidă duminică dacă intră sau nu la guvernare . Veștea, premier desemnat, a cerut printr-o postare pe Facebook amânarea Congresului extraordinar al PNL convocat de Ilie Bolojan pentru 21 iunie, cu o săptămână, până pe 28 iunie, motivând că are nevoie de timp pentru a pregăti o moțiune „completă”. În același mesaj, el a anunțat oficial intenția de a candida la conducerea partidului și a invocat nevoia unei „schimbări profunde de optică” la vârful PNL. „Cred că este o solicitare corectă și de bun-simț. Este un gest de minimă decență democratică. Dacă facem asta, tensiunea politică din partid va scădea și cred că, în felul acesta, putem găsi o formulă de a merge înainte, împreună, uniți. Pentru binele Partidului Național Liberal și al României.” „Eu cred că este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului. De aceea, cu seriozitate și echilibru, îmi anunț oficial intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal.” În mesajul său, Veștea a mai spus că intenționează să prezinte o moțiune axată pe „responsabilitatea” PNL față de România și pe identificarea „soluțiilor guvernamentale necesare pentru redresarea țării”, într-un „parteneriat politic onest” cu președintele României, Nicușor Dan. Pe fondul acestor evoluții interne din PNL, decizia PSD devine un punct de inflexiune pentru stabilitatea guvernării: social-democrații ar urma să hotărască duminică dacă intră la guvernare, după prezentarea programului de guvernare și a listei de miniștri ai Cabinetului Veștea. În același timp, Sorin Grindeanu a transmis că „nu poate exista o majoritate parlamentară fără PSD”, potrivit informațiilor din material. Contextul complet al tensiunilor politice este doar parțial disponibil în fragmentul furnizat (textul este trunchiat), astfel că nu reies toate detaliile despre reacțiile din PNL sau despre pașii procedurali următori. Cert este că suprapunerea dintre competiția pentru șefia PNL și negocierile pentru majoritate ridică miza zilelor următoare: calendarul congresului și votul PSD pot influența direct viteza și forma instalării noului guvern. [...]

Prefectul de Timiș amână decizia privind încetarea mandatului lui Dominic Fritz, iar PSD cere aplicarea „de drept” a hotărârii – potrivit Antena 3 , noul prefect Paul Finta spune că așteaptă motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) înainte de a decide dacă emite un ordin care să producă efecte asupra mandatului primarului Timișoarei. Paul Finta, numit prefect joi, la câteva ore înainte ca Dominic Fritz să primească decizia definitivă a ÎCCJ privind conflictul de interese, a declarat că nu poate avansa scenarii fără motivarea instanței și fără a vedea hotărârea de recurs. În material, prefectul indică faptul că abia după ce documentul va fi disponibil poate discuta „aplicat” despre efectele juridice și despre eventuale măsuri. „Așteptăm motivarea Înaltei Curți. (...) Ar fi lipsit de logică și de sens ca eu să vă spun astăzi ce aș putea face pe viitor, să facem ipoteze în condițiile în care nu avem hotărârea instanței de recurs”, a spus prefectul de Timiș, Paul Finta. Presiune politică pe prefect: PSD invocă obligația legală de a emite ordinul PSD a transmis vineri un mesaj de avertizare către prefect, cerându-i „să nu abuzeze de funcția sa” pentru a-l menține „ilegal” pe Dominic Fritz în funcția de primar, potrivit Agerpres, citată de Antena 3. Social-democrații susțin că, în cazul unei decizii definitive de conflict de interese, „mandatul de primar încetează de drept”, iar prefectul ar avea obligația să emită ordinul de eliberare din funcție. În același mesaj, PSD solicită conducerii USR să îi retragă sprijinul politic lui Dominic Fritz și să îl suspende din funcțiile de partid, argumentând că standardele de integritate invocate de USR ar trebui aplicate și în acest caz. Contextul juridic și ce spune Dominic Fritz că va face Antena 3 notează că ÎCCJ a confirmat joi, printr-o sentință definitivă, un raport al Agenției Naționale de Integritate (ANI) care îl găsea pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ. După publicarea deciziei, Dominic Fritz a anunțat că își va continua activitatea administrativă și politică și că își va duce mandatul la capăt. Totodată, el a spus că va contesta sentința la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și a precizat că hotărârea are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în 2030 inclusiv. În plus, vineri, Fritz a reiterat într-un mesaj pe Facebook că parlamentarii USR nu vor vota pentru Guvernul Veștea. Miza imediată: un blocaj administrativ până la motivare Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de momentul în care va fi disponibilă motivarea ÎCCJ și de interpretarea efectelor „executorii” ale hotărârii la nivelul Prefecturii Timiș. Până atunci, disputa se mută în zona de reglementare și procedură: dacă încetarea mandatului operează automat („de drept”), cum susține PSD, sau dacă prefectul poate condiționa ordinul de analiza motivării, așa cum indică poziția publică a lui Paul Finta. [...]

PNL își pregătește Congresul extraordinar de duminică, cu mize statutare și disciplinare , după ce Consiliul Național se reunește vineri, online, pentru a convoca formal reuniunea de la Romexpo și a-i stabili agenda, potrivit Antena 3 . Ședința extraordinară a Consiliului Național este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de delegați liberali. Obiectivul principal este convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru duminică, la ora 12:00, la Romexpo, și stabilirea agendei. La Congres sunt așteptați 2.500 de delegați din toată țara, dintre care 500 „de drept” și 2.000 aleși de organizațiile partidului din teritoriu. Statutul PNL, pe masa Consiliului Național Pe lângă convocarea Congresului, Consiliul Național urmează să decidă și asupra modificării statutului partidului. Conform unor surse liberale citate de Antena 3, una dintre modificări ar viza reducerea numărului de funcții de prim-vicepreședinte de la patru la una. În prezent, prim-vicepreședinți sunt Adrian Veștea , Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu și Cătălin Predoiu, acesta din urmă demisionând din funcție miercuri. Context: conflictul intern și disputa ajunsă în instanță Decizia convocării Consiliului Național a fost luată miercuri în Biroul Politic Național (BPN), întrunit de urgență după ce Adrian Veștea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-și depune mandatul de premier desemnat. Ilie Bolojan, președintele PNL, a motivat convocarea Congresului prin nevoia de „claritate” și „decizii asumate”, într-un mesaj transmis după decizia BPN: „Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune.” În zilele anterioare, BPN a votat, între altele, împotriva participării PNL la un guvern cu PSD și împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea, precum și pentru solicitarea ca acesta să-și depună mandatul de premier desemnat. Totodată, a fost adoptată o decizie potrivit căreia parlamentarii PNL care ar vota Guvernul Veștea sau ar putea fi propuși în acel cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. Ulterior, 16 parlamentari PNL, prezentați drept contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor BPN din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a suspendat deciziile, iar PNL a anunțat că va ataca hotărârea în termenul legal și că își va continua activitatea „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii. Ce urmează: vot în Congres și o candidatură anunțată Potrivit statutului PNL, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese în Congres (cum este cazul prim-vicepreședintelui) se decide prin votul Congresului, în urma unei propuneri a BPN adoptate de Consiliul Național. În acest context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congres pentru funcția de președinte al partidului. Antena 3 mai notează că Veștea a fost desemnat premier duminică dimineață de președintele Nicușor Dan, după depunerea mandatului de către Eugen Tomac, însă nu a depus încă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni. [...]

PSD pune presiune pe USR să retragă sprijinul politic pentru Dominic Fritz , invocând efecte directe asupra mandatului de primar , după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat o decizie definitivă în litigiul cu Agenția Națională de Integritate (ANI) privind un conflict de interese, potrivit Antena 3 . Social-democrații cer conducerii USR să îl suspende pe Dominic Fritz „din toate funcțiile din partid” și să îi retragă sprijinul politic pentru exercitarea funcției de conducere la Primăria Municipiului Timișoara. În mesajul PSD, miza nu este doar una de imagine, ci și una de consecințe administrative: partidul susține că, în cazul unei decizii definitive de conflict de interese, „mandatul de primar încetează de drept”. Ce solicită PSD și pe ce își bazează argumentația În comunicarea citată, PSD își construiește cererea pe două planuri: plan politic : USR ar avea „obligația morală și politică” să aplice propriile standarde de integritate și să nu îl mențină pe Fritz în funcțiile de partid și în poziția de primar; plan juridico-administrativ : PSD invocă „jurisprudența CCR și a ÎCCJ” și afirmă că, după o decizie definitivă și irevocabilă privind conflictul de interese, mandatul încetează de drept , iar prefectul ar trebui să emită ordinul de eliberare din funcție. Ținta imediată: reacția USR și rolul prefectului PSD susține că USR „trebuie să se abțină să comenteze deciziile magistraților” și avertizează împotriva oricărei încercări de a lega decizia instanței de „evenimentele politice din prezent”, pe care o califică drept „atac politic” la adresa Justiției. În același timp, partidul afirmă că prefectul de Timiș (pe care îl numește „prefectul USR”) nu ar trebui să „abuzeze de funcția sa” pentru a-l menține pe Dominic Fritz în funcție, insistând că prefectul ar avea obligația legală să emită ordinul de eliberare din funcție. PSD își încheie poziția cu o concluzie tranșantă: Dominic Fritz „trebuie să plece”. [...]

PNL își redesenează conducerea pentru decizii mai centralizate , printr-o structură cu un singur prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi cu atribuții stabilite de Biroul Politic Național , modificări care urmează să fie supuse votului la Congresul de duminică, potrivit news.ro . Deputatul PNL Ionel Bogdan a explicat vineri, la sediul partidului, că noua arhitectură ar urma să includă: un prim-vicepreședinte, un secretar general și opt vicepreședinți executivi, care vor primi atribuții ulterior din partea Biroului Politic Național. În același for, președinții filialelor județene ar urma să devină membri de drept, iar dintre aceștia, la nivel regional, să fie ales câte un vicepreședinte regional. Bogdan a insistat că funcția de prim-vicepreședinte „nu poate fi decât” una singură, argumentând că o astfel de formulă ar fi „logică” și ar ajuta partidul să funcționeze mai coerent în privința strategiei și poziționărilor politice. Ce se întâmplă cu Ciprian Ciucu Întrebat dacă Ciprian Ciucu, actual prim-vicepreședinte, va mai deține funcția în contextul dosarului în care este vizat de DNA, Ionel Bogdan a spus că decizia aparține Congresului, care va alege „o moțiune sau alta”. În același timp, Bogdan a afirmat că Ciucu poate candida, potrivit statutului PNL, pentru funcția de prim-vicepreședinte pe moțiunea lui Ilie Bolojan și a adăugat că speră ca acesta să facă acest pas. [...]