Știri
Știri din categoria Politică
AUR ia în calcul să boicoteze eventualele consultări de la Cotroceni, pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan ar fi exclus partidul din orice „combinație” de guvernare, potrivit declarațiilor făcute de Petrișor Peiu la „Interviurile Adevărul”, relatate de Adevărul.
Petrișor Peiu a spus că, deocamdată, nu știe dacă Nicușor Dan va invita liderii AUR la consultări după moțiunea de cenzură, dar a arătat că nu se așteaptă la o schimbare de atitudine din partea președintelui.
În același context, Peiu l-a acuzat pe Nicușor Dan că a exclus AUR „de la orice combinație posibilă de guvernare” și a indicat că ar susține în interiorul partidului o poziție de neparticipare la consultări.
„Personal, voi susține în interiorul partidului că nu ar trebui să mergem la consultări cu cineva care ne-a exclus din viața politică”, a spus Petrișor Peiu.
O eventuală neparticipare a AUR la consultările de la Cotroceni ar reduce spațiul de negociere politică într-un moment în care, potrivit informațiilor din material, discuția este legată de consultări „după moțiunea de cenzură”. În practică, un boicot ar muta presiunea pe celelalte partide pentru conturarea unei majorități și ar accentua polarizarea în jurul formării sau reconfigurării guvernării.
Recomandate
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
Reacția lui George Simion ridică miza politică pe ancheta DIICOT , după ce liderul AUR a acuzat „abuzuri” și a vorbit despre „dictatură” la scurt timp de operațiunea în care Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la percheziții, potrivit G4Media . Simion a postat pe Facebook, la aproximativ două ore după intervenția DIICOT, mesajul: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!” Ce investighează DIICOT, potrivit informațiilor din articol Conform surselor citate de publicație, fostul candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Călin Georgescu, a fost ridicat luni dimineață „din trafic” și dus la percheziții într-un dosar privind o presupusă înșelăciune de 1,1 milioane de euro. În același dosar, ar mai fi vizate, potrivit sursei: o sumă de 1,1 milioane de euro reclamată de omul de afaceri Răzvan Leu; tranzacții de peste 1 milion de euro dinspre cetățeni ruși; Cristela Georgescu, care „ar fi vizată” în dosar. De ce contează politic Prin mesajul public, liderul AUR mută discuția din zona strict judiciară în registrul unei dispute despre „abuzuri” ale statului, într-un moment în care ancheta DIICOT are deja o componentă sensibilă: acuzații de înșelăciune și referiri la tranzacții atribuite unor cetățeni ruși, conform informațiilor prezentate de G4Media. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre acuzații formulate oficial sau despre măsuri dispuse de procurori față de Georgescu ori alte persoane; informațiile sunt prezentate ca provenind din „surse” ale publicației. [...]
Traian Băsescu susține că un guvern Mureșan sprijinit de AUR nu ar bloca fondurile UE , mizând pe poziționarea premierului desemnat în PPE și pe relațiile acestuia la Bruxelles, potrivit News . Fostul președinte leagă explicit stabilitatea politică de capacitatea României de a accelera intrarea banilor europeni, într-un context pe care îl descrie drept „periculos”. Într-o intervenție la România TV, Băsescu a spus că o „mică înțelegere” între Sigfried Mureșan și AUR, necesară pentru votul din Parlament, „nu o să fie nicio problemă politică”, invocând „reputația” lui Mureșan la Bruxelles și în Partidul Popular European (PPE) . În aceeași logică, el a sugerat că o astfel de formulă ar putea fi „un avantaj și pentru AUR”, printr-o legitimare politică. Miza: evitarea riscului de suspendare a finanțărilor și accelerarea absorbției Fostul șef al statului afirmă că sprijinul AUR pentru un Executiv condus de Mureșan nu ar pune România în situația de a pierde fonduri europene, dacă PPE decide să îl susțină pe premierul desemnat. „Chiar dacă găsește o variantă mai puțin plăcută, lucrurile vor merge înainte, adică nu ne vom trezi cu suspendări de finanțare și așa mai departe.” Băsescu plasează discuția într-un cadru mai larg, avertizând că România ar putea ajunge „la un moment dat” să nu mai aibă bani pentru plata pensiilor și salariilor, motiv pentru care ar fi nevoie de un guvern stabil. „Cheia” pentru economie, în viziunea lui Băsescu: banii europeni În declarațiile citate, Băsescu susține că România nu ar trebui să se bazeze pe un val de investiții, ci pe intrarea într-un ritm susținut a fondurilor europene. El afirmă că România ar avea „neîncasați 20 de miliarde de euro” din fonduri de dezvoltare și că absorbția ar trebui accelerată, deoarece „anul viitor se închide exercițiul bugetar”. În acest context, fostul președinte spune că un guvern condus de Sigfried Mureșan, inclusiv cu unii miniștri din cabinetul demis, ar putea livra această accelerare a absorbției. [...]
Președintele Nicușor Dan le cere românilor din SUA să rămână implicați și să ceară „competență și integritate” autorităților , într-un mesaj care pune accent pe obligația statului de a oferi servicii funcționale și reguli clare pentru diaspora, inclusiv pentru cei care vor să investească sau să revină în țară, potrivit Mediafax . Mesajul, publicat de Administrația Prezidențială , leagă relația cu diaspora de calitatea interacțiunilor cu instituțiile statului: de la ghișeele consulare și eliberarea documentelor, până la sprijinul pentru investiții și decizia de repatriere. Ce cere președintele de la instituții: servicii care funcționează și răspunsuri la timp Nicușor Dan afirmă că o relație „puternică” între România și diaspora nu se poate construi fără onestitate și fără respect în contactul cu autoritățile. În mesaj, el indică explicit unde ar trebui să se vadă acest respect: în servicii publice „care funcționează bine”; în „reguli clare”; în „răspunsuri oferite la timp”; în modul în care românii sunt tratați la consulate, când cer documente, când vor să investească sau când iau în calcul revenirea în țară. Diaspora, invitată să participe la proiectele de dezvoltare și la controlul democratic Președintele îi îndeamnă pe românii din străinătate să rămână conectați la evoluțiile din România și să se implice în proiectele majore de dezvoltare, argumentând că experiența acumulată în afara țării ar trebui valorificată prin instituții „dispuse să asculte” și capabile să învețe din soluții care funcționează în alte state. În același timp, Nicușor Dan le cere românilor din diaspora să își exercite dreptul de a solicita „competență și integritate” în relația cu autoritățile și susține că distanța geografică nu le reduce legitimitatea, iar „critica de bună-credință” rămâne o formă necesară de implicare într-o democrație. [...]
