Știri
Știri din categoria Politică
Indiferent de votul la moțiune, România riscă o guvernare fragmentată, pe fondul unei neclarități constituționale privind situația în care se rupe o coaliție și al tensiunilor interne din partide, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie într-o analiză publicată de Adevărul.
Miza imediată nu este doar dacă Guvernul cade sau rămâne, ci ce urmează după vot: Pricopie susține că „mâine nu există o soluție bună”, deoarece ambele scenarii pot împinge sistemul politic spre negocieri dificile și instabilitate prelungită.
În lectura rectorului SNSPA, într-un regim parlamentar legitimitatea premierului depinde „100%” de existența unei majorități parlamentare. În momentul în care un partid din coaliție se retrage, înțelegerea politică inițială se schimbă, iar criza se mută din interiorul coaliției în Parlament.
În același timp, el atrage atenția asupra unei neclarități: Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă când se schimbă compoziția politică a Guvernului, iar Curtea Constituțională ar fi intervenit în trecut prin decizii punctuale, fără să tranșeze direct situația premierului în cazul retragerii unui partener de coaliție. Ca exemplu de funcționare „pe susținere indirectă”, Pricopie amintește guvernarea Tăriceanu, care a continuat cu sprijin parlamentar tacit.
Analiza trece prin câteva episoade relevante pentru modul în care moțiunile de cenzură pot schimba rapid puterea:
Pricopie susține că votul nu închide criza, ci o poate adânci: instabilitatea ar fi atât între partidele din coaliție, cât și în interiorul lor. În acest context, el afirmă că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea refuza pentru o perioadă discuțiile pentru refacerea unei coaliții „pro-europene”, ceea ce ar complica formarea unei majorități funcționale.
Totodată, el indică tensiuni și incoerențe în mai multe partide, inclusiv prin mesaje contradictorii în AUR, și pune în contrast UDMR, pe care îl descrie drept o formațiune cu „maturitate” internă de a dezbate și respecta deciziile luate.
„Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată.”
În concluzie, analiza sugerează că riscul major imediat nu este doar schimbarea sau menținerea Executivului, ci intrarea într-o perioadă de negocieri grele și soluții politice fragile, într-un cadru constituțional care nu oferă un răspuns explicit pentru ruptura de coaliție.
Recomandate
Înaintea votului la moțiunea de cenzură , PSD își disciplinează parlamentarii și acuză PNL de „cumpărare de voturi” , potrivit stenogramelor din ședința internă relatate de Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu către liderii partidului mizează pe ideea că presiunile și negocierile purtate de liberali pentru a salva Guvernul nu au produs rupturi în tabăra PSD. Conform sursei citate, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că „emisarii lui Bolojan”, coordonați de europarlamentarul Dan Motreanu, „au eșuat lamentabil” în încercarea de a obține voturi împotriva moțiunii, susținând că „toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”. Acuzațiile: negocieri pe funcții și „adeziuni” în schimbul unor posturi În aceeași intervenție, liderul PSD ar fi acuzat PNL că ar fi „vândut adeziuni” în schimbul unor posturi în administrație, menționând explicit Administrația Cimitirelor. În stenogramele prezentate, Grindeanu descrie discuțiile ca fiind motivate de „funcții și bani”, nu de „principii și valori”. „Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan. Mâine vom schimba direcția greșită în care merge România”. Ce spune PSD despre aritmetica votului și ce a încercat PNL Tot potrivit informațiilor prezentate, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi afirmat în ședință că inițiatorii moțiunii ar avea „peste 270 de voturi”, „și asta fără voturile PNL”. „Mergem înainte. Nu putem lăsa România pe mâna unor șacali. PSD va salva încă o dată țara”. Pe partea PNL, Antena 3 relatează că Dan Motreanu ar fi admis, într-o ședință cu grupurile parlamentare ale liberalilor la care a participat și premierul Ilie Bolojan , că discuțiile purtate cu 50 de semnatari ai moțiunii nu au dus la un rezultat favorabil. În paralel, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, pentru a-i convinge să nu voteze demiterea Guvernului. Informațiile provin din relatări atribuite unor „surse” și stenograme prezentate de publicație; articolul nu include documentele în integralitate sau confirmări independente ale acuzațiilor. Contextul imediat este votul asupra moțiunii de cenzură, unde miza operațională pentru partide este menținerea coeziunii interne și controlul voturilor în plen. [...]
Dominic Fritz le cere parlamentarilor PSD și AUR să respingă moțiunea, invocând un risc imediat pentru veniturile populației , într-un mesaj transmis înaintea votului de marți, potrivit Libertatea . Președintele USR spune că miniștrii formațiunii „își vor continua activitatea indiferent de rezultatul moțiunii de cenzură” și face apel la parlamentari să aleagă „calea unei Românii moderne și prospere”, întrebând dacă vor urma „ordinul șefului de partid sau responsabilitatea”. În mesajul publicat pe Facebook, Fritz susține că „susținerea” parlamentarilor „schimbă ecuația politică” și afirmă că USR va continua „să scoată la suprafață porcăriile care au afundat țara noastră în ultimii 36 de ani” și „să livreze pentru români”. El mai afirmă că USR are un „contract de încredere cu oamenii acestei țări”, care va fi respectat indiferent de decizia PSD și AUR. „Mâine e ziua în care fiecare parlamentar poate decide: alege ordinul șefului de partid și va vota moțiunea, deși ca efect aproape imediat românii vor rămâne cu mai puțini bani în buzunare? Sau va alege responsabilitatea, calea unei Românii moderne și prospere?” Contextul votului și miza politică Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, PNL a anunțat ruperea coaliției cu PSD, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile la Palatul Victoria. Pe 27 aprilie, PSD și AUR au anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, înaintată oficial a doua zi. Moțiunea urmează să fie votată marți, iar dacă va fi adoptată pe 5 mai, Executivul va cădea, devenind al șaptelea guvern demis în România după 1989, notează publicația. [...]
Plecarea Victoriei Stoiciu din grupul PSD schimbă aritmetica internă din Senat , prin trecerea ei la statutul de parlamentar independent, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Senatoarea a anunțat luni, de la tribuna Senatului, că nu va mai activa în grupul PSD. „Începând cu data de astăzi nu voi mai activa în grupul PSD, ci voi activa ca parlamentar independent” Decizia vine la câteva zile după ce Stoiciu și-a dat demisia din Partidul Social Democrat, în contextul refuzului de a semna moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului. În mesajul public anterior, ea a indicat că ruptura s-a produs când „viziunea” sa și „direcția actuală a partidului” au intrat „pe contrasens total”. Miza politică: moțiunea și linia de demarcație față de extremism Stoiciu a legat explicit decizia de nevoia unui „cordon sanitar” care să țină „forțele extremiste” în „izolare politică totală”, avertizând că abaterea de la acest principiu ar avea consecințe pe termen lung. „Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor” În argumentația sa, senatoarea a invocat și perioada interbelică, susținând că ascensiunea fascismului nu a fost „subită”, ci rezultatul unor „concesii repetate” făcute de forțele democratice „pentru calcule politice mici și rațiuni de moment”. Ce a mai spus senatoarea În final, Stoiciu a afirmat că nu poate susține un proiect politic care, în opinia sa, se abate de la valori democratice fundamentale. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece” [...]
PNL își calibrează strategia electorală pe baza unui avans fragil în sondaje , după ce în ședința grupului deputaților liberali au fost prezentate date interne care ar plasa partidul pe locul al doilea, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis colegilor de secretarul general Dan Motreanu , care a susținut că formațiunea este „pe direcția corectă” și că trendul ar fi pozitiv. Ce arată cifrele invocate în ședința internă Potrivit declarațiilor relatate din întâlnirea internă, PNL ar depăși pragul de 20% dacă intenția de vot ar fi calculată doar în rândul celor care spun că merg sigur la urne. „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, din cei care spun că merg sigur la vot, PNL ar trece de 20%, PSD ar fi pe la 15 procente. PNL este astăzi, clar, al doilea partid din România”, a spus Dan Motreanu. În același timp, Motreanu a indicat că și raportat la totalul respondenților PNL s-ar menține pe locul al doilea, însă cu un avantaj mic în fața PSD: 19% pentru PNL, față de „aproape 18%” pentru PSD. „Dacă ne raportăm chiar și la total chestionați tot pe doi suntem. Pentru că intenția de vot a ajuns la 19 procente pentru PNL, în timp ce PSD are aproape 18%. Dar, repet, contează trendul și contează cine merge sigur la vot.” De ce contează: diferența vine din prezența la vot, nu dintr-un scor detașat Din datele prezentate în ședință reiese că poziționarea PNL pe locul al doilea depinde puternic de segmentul „votanților siguri”, ceea ce mută accentul operațional pe mobilizare și pe capacitatea partidului de a-și transforma simpatia declarată în prezență efectivă la urne. În același context, Dan Motreanu a susținut și că președintele partidului ar fi „cel mai credibil lider al dreptei”, cu „popularitate în creștere”, menționând că „în același sondaj se duce spre 30 la sută”. Publicația nu oferă detalii despre metodologia sondajului sau despre cine l-a realizat. [...]
PSD mizează pe o majoritate mai largă decât semnăturile strânse pentru moțiune , iar mesajul transmis cu o zi înainte de vot indică negocieri în curs pentru a atinge pragul de demitere a Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , afirmă că moțiunea de cenzură „trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. PSD și AUR au depus moțiunea cu 254 de semnături, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi în Parlament, ceea ce ar duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Într-o postare pe Facebook, Manda susține că „actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor” și că votul de marți ar trebui să „închidă această etapă” și să creeze „premisele unei guvernări funcționale”. Ce semnal transmite PSD înaintea votului Dincolo de pronosticul privind voturile, mesajul PSD pune accent pe reconfigurarea majorității după moțiune, cu o țintă explicită: o „majoritate pro-europeană” care să guverneze „stabil și predictibil”. „Avem nevoie de decizii rapide şi asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil şi predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni.” Miza economică invocată în mesaj Manda leagă schimbarea guvernării de câteva direcții economice și sociale, fără a detalia măsuri concrete, dar cu o listă de priorități enunțate: „protejarea veniturilor oamenilor”; „accelerarea investițiilor”; „o direcție clară economiei”; „corectarea dezechilibrelor fără a pune presiune suplimentară pe oameni”. Votul asupra moțiunii este programat marți, iar pragul de 233 de voturi rămâne condiția formală pentru demiterea Executivului. [...]
George Simion mizează pe voturile PSD pentru a demite Guvernul Bolojan , susținând că „aritmetica politică” face ca moțiunea de cenzură să aibă „o șansă de 99%” să treacă la votul programat a doua zi, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute luni, la Europa FM, în emisiunea „România în direct”, moderată de Cătălin Striblea. Liderul AUR a spus că se bazează pe faptul că PSD a ieșit primul la alegerile din 1 decembrie 2024, iar AUR este „partidul numărul 2”, ceea ce ar crea, în opinia sa, o majoritate suficientă pentru adoptarea moțiunii. Miza politică: schimbarea majorității care a ținut Guvernul în funcție Simion a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a stat” până acum pentru că a fost susținut de PSD și că, din perspectiva sa, elementul nou este retragerea sprijinului PSD pentru actuala guvernare, pe care a numit-o „așa-zisă pro-europeană”. Totodată, liderul AUR a argumentat că formațiunea sa nu poate „oferi acestei guvernări o majoritate”, invocând faptul că în ultimele 10 luni AUR a fost critic și a depus mai multe moțiuni de cenzură. Atacuri la Nicușor Dan și poziționarea față de PSD În același context, Simion a lansat atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că este „cel mai bun prieten al PSD-ului”. Întrebat dacă AUR consideră în continuare PSD un partid corupt, Simion a răspuns că „este evident”, dar a mutat accentul pe obiectivul imediat al moțiunii: „Este evident acest lucru, pentru că nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de trecutul partidelor pe care noi le contestăm. Dar mâine avem o moțiune de cenzură.” Critici la adresa lui Ilie Bolojan: „măsuri nefaste” și impact asupra vulnerabililor Simion a susținut că guvernarea ar fi afectat „oamenii vulnerabili” și „economia României” prin măsurile luate și a afirmat că Bolojan „în loc să taie prima oară de la clasa privilegiată” ar fi vizat „persoanele cu dizabilități, mame, pensionari”. Ce urmează: votul pe moțiunea de cenzură este programat a doua zi, iar Simion susține că rezultatul este practic decis de configurația parlamentară și de poziționarea PSD. [...]
