Știri
Știri din categoria Politică
Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură, o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres, votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură.
Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu, care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”.
În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027.
Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului.
Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare.
Recomandate
După șase săptămâni fără guvern cu puteri depline, Nicușor Dan spune că prioritatea este evitarea unei căderi economice bruște , iar desemnarea unei variante „cu cele mai mari șanse” de a trece în Parlament ar trebui să scoată România din blocaj, inclusiv pentru închiderea PNRR, potrivit news.ro . Președintele a declarat, vineri, la Bruxelles , că nu face „jocuri de partid” și că mandatul său, în contextul crizei politice, are două componente „esențiale”: menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei „căderi economice bruște”. „Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte.” De ce contează: blocajul politic apasă pe agenda economică și pe PNRR Nicușor Dan a spus că au trecut șase săptămâni de la căderea guvernului, „deși nu trebuia să cadă”, iar în acest interval niciun partid nu ar fi venit la președinte cu o variantă de majoritate conturată. În acest context, susține că a ales opțiunea pe care a considerat-o cea mai probabilă să strângă o majoritate parlamentară, pentru ca executivul să aibă atribuții depline și să fie „închis PNRR și toate celelalte”. „Surprize” la tentativa cu Tomac și argumentul pentru varianta Veștea Șeful statului a mai afirmat că a existat „o încercare” cu Eugen Tomac, despre care spune că, din dialogul repetat cu partidele, a fost convins că va trece, însă „a avut niște surprize”. Ulterior, a indicat că a mers pe varianta cu cele mai mari șanse de a fi votată în Parlament, în condițiile în care „nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”. Despre premierul desemnat, Adrian Veștea , Nicușor Dan a spus că are „foarte multe calități” care îl recomandă, inclusiv experiență cu bugete și fonduri europene și capacitatea de a naviga mediul politic „fără a crea crize”. Pentru mai mult context despre această evaluare, news.ro a publicat și materialul: „Nicușor Dan: Veștea are foarte multe calități…” . [...]
Traian Băsescu avertizează că blocajul la formarea guvernului expune limitele Constituției , care nu permite dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate într-o criză politică precum cea actuală, potrivit HotNews . Fostul președinte spune că România traversează „cea mai mare criză politică” de după 1989, în condițiile în care nu reușește să aibă un guvern cu susținere majoritară din cauza „liniilor roșii” trasate de partide. Miza: fără anticipate, ieșirea din blocaj riscă să se facă „nedemocratic” Băsescu susține că, în lipsa posibilității de a declanșa alegeri anticipate, soluția de deblocare a formării guvernului se mută în zona negocierilor individuale cu parlamentari, cu riscul unor trocuri politice. „Dacă se va rezolva, cum se va rezolva? În mod absolut nedemocratic: «vino încoace că-ți dau o funcție», «vino încoace că-ți angajez nevasta», «pune și tu un vot pentru guvern, că-ți angajez copilul».” În opinia sa, tocmai imposibilitatea dizolvării Parlamentului în situații de blocaj „ne blochează pur și simplu”. Prognostic: „ guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” Fostul președinte afirmă că „guvernul Veștea nu va trece prin Parlament” și că, fără „un aranjament cu liberalii”, nu se poate construi o majoritate care să asigure votul de învestitură. În același context, Băsescu spune că partidele radicale nu ar avea motive să susțină un guvern condus de Adrian Veștea, mai ales în condițiile în care nici președintele Nicușor Dan nu ar agrea această variantă. El anticipează că un eventual guvern ar putea ajunge să „târâie zilele României” până la alegeri, fără performanță. Cine poartă responsabilitatea, în lectura lui Băsescu Băsescu leagă criza actuală de demiterea guvernului Bolojan, pe care o numește „mai mult decât o greșeală” și o pune pe seama lui Sorin Grindeanu, „din orgoliu” și din disputa cu Ilie Bolojan . În același timp, afirmă că blocajul actual în formarea unui guvern este „în responsabilitatea lui Bolojan”. „Deci, acești doi politicieni își împart răspunderea pentru dezastrul care urmează.” Contextul declarațiilor este o intervenție la Digi24 . [...]
Eugen Tomac avertizează că blocajul politic lovește direct în economie și în capacitatea României de a atrage bani europeni , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește instabilitatea și erodează predictibilitatea în relația cu instituțiile financiare și partenerii externi, potrivit unui interviu acordat HotNews . Tomac, premier desemnat care și-a depus mandatul și consilier prezidențial, spune că efectele crizei „se simt în buzunar”, pe fondul unui „șoc fiscal” resimțit deja de populație anul trecut. În lectura lui, costul economic nu este suportat de actorii politici care întrețin impasul, ci de gospodării. De ce contează: predictibilitatea și finanțarea europeană În interviu, Tomac insistă că fiecare zi fără guvern înseamnă „instabilitate, insecuritate și o Românie vulnerabilă”, iar miza depășește disputa politică internă: lipsa de predictibilitate afectează statul în relația cu partenerii externi, instituțiile financiare și cetățenii. El plasează explicit pe lista urgențelor formarea rapidă a unui executiv „capabil să atragă banii europeni”, chiar „cu prețul unor compromisuri”, și cere partidelor să iasă din logica electorală pentru a debloca votul din Parlament. Cum descrie Tomac eșecul propriei tentative de a strânge majoritatea Tomac relatează că a anticipat, împreună cu președintele Nicușor Dan , că prima propunere de guvern nu va strânge majoritatea necesară, invocând „poziția inflexibilă a PNL” ca factor care a făcut improbabilă atingerea pragului de voturi. În același timp, susține că PNL nu i-ar fi comunicat explicit că nu îl va susține, ci i-ar fi pus condiții pe care afirmă că le-a acceptat, inclusiv disponibilitatea de a înlocui nominalizări pentru a evita blocaje în negocieri. Cu toate acestea, spune că nu a mai putut ajunge la 233 de voturi. Desemnarea lui Adrian Veștea „după câteva ore” Potrivit lui Tomac, după ce a decis să se retragă pentru a nu prelungi criza „încă câteva zile”, președintele s-a reorientat „după câteva ore” către varianta Adrian Veștea. Tomac afirmă că nu l-a sfătuit pe președinte în privința acestei opțiuni, dar că a susținut ideea ca viitorul premier să vină cu un cabinet de politicieni, considerând că un guvern de „specialiști” a fost una dintre piedicile în formarea majorității. Întrebat despre discuțiile privind AUR, Tomac declară că nu a avut „nici direct, nici indirect” discuții cu AUR sau SOS și spune că nu știe ce contacte are Veștea, subliniind că prioritatea sa rămâne ieșirea României din criză. Acuzațiile privind afacerile imobiliare ale lui Veștea și prezumția de nevinovăție Întrebat despre dezvăluirile Snoop privind o tranzacție de 600.000 de euro și semnarea ulterioară, ca primar, a unor documente pentru investiția imobiliară, Tomac spune că pornește de la prezumția de nevinovăție și își rezervă un punct de vedere „extrem de aspru” doar în cazul unei decizii în instanță. Ce urmează, în logica lui Tomac: „urgența zero” Tomac afirmă că își dorește ca guvernul Veștea să fie învestit și insistă că „urgența zero este să avem guvern”, indiferent dacă va fi minoritar sau majoritar, invocând „filtrul constituțional” al Parlamentului pentru evaluarea ulterioară a performanței executivului. [...]
USR îl menține pe Dominic Fritz la conducerea partidului, în pofida deciziei ÎCCJ , o mișcare cu miză de reglementare și de funcționare internă, în condițiile în care hotărârea instanței îl vizează pentru „conflict de interese administrativ”. Potrivit Mediafax , Biroul Național al USR a decis vineri, prin vot unanim, ca Fritz să rămână președintele partidului. Decizia vine la o zi după hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) , pe care USR o consideră „profund nedreaptă și disproporționată”, susținând că este vorba despre „o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese”, fără „folos personal”, „prejudiciu” sau „faptă de corupție”. Ce contestă USR și ce cale juridică anunță Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR, a declarat că Fritz va continua demersurile legale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), argumentând că situația ar trebui analizată și prin prisma standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public. „Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).” Efecte invocate: mandatul de primar și eligibilitatea până în 2030 În material se arată că Fritz a anunțat că va contesta la CEDO decizia care „are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv”. Seidler a respins și o afirmație atribuită PSD, potrivit căreia prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei în urma sentinței, susținând că „legislația în vigoare nu prevede acest lucru”. Ca exemplu, el a invocat un caz din 2023, când prefectul de Timiș de la acel moment, Mihai Ritivoiu (menționat ca actual președinte al PSD Timișoara), ar fi emis un ordin de sancționare într-o situație similară, aplicând o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș. În acest context, reconfirmarea lui Fritz la șefia USR indică faptul că partidul tratează hotărârea ÎCCJ ca pe un litigiu care se mută în plan european, fără a produce, în acest moment, o schimbare de conducere la nivel intern. [...]
Nicuşor Dan își apără desemnarea lui Adrian Veştea ca premier prin prisma atribuțiilor constituționale și a „stabilității financiare” , susținând că, între nominalizare și votul Parlamentului, declarațiile publice despre proces pot fi interpretate ca intervenții neconstituționale, potrivit news.ro . Întrebat la Bruxelles de ce nu s-a consultat cu PNL în legătură cu nominalizarea lui Adrian Veştea, președintele a spus că „atributul meu constituţional e să nominalizez” și că, în intervalul dintre desemnare și momentul în care Guvernul „trece sau nu trece”, orice declarație despre acest proces „poate să fie considerată o intervenţie neconstituţională”. În acest context, Nicușor Dan a explicat că evită să ofere detalii. Criteriile invocate: majoritate, direcție pro-occidentală, stabilitate financiară Șeful statului a afirmat că, în alegerea făcută, a avut în vedere două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și desemnarea unei formule de prim-ministru cu cele mai mari șanse de a strânge o majoritate. În același răspuns, a inclus și „stabilitatea financiară” ca element urmărit prin opțiunea sa. Veştea nu a venit cu o majoritate, dar ar fi „cea mai apropiată” variantă Întrebat dacă Adrian Veştea a venit la Cotroceni cu o majoritate, Nicușor Dan a răspuns că nu, însă a susținut că, dintre variantele avute „pe masă”, aceasta i s-a părut „cea mai apropiată de majoritate”. În privința declarațiilor anterioare potrivit cărora nu va accepta un guvern minoritar, președintele a spus că „nu s-a schimbat nimic” și că a dat un mandat, exprimându-și speranța că partidele pro-occidentale vor vota premierul desemnat. [...]
PNL grăbește resetarea conducerii și a regulilor interne printr-un Congres extraordinar duminică , după ce Consiliul Național Extraordinar a votat convocarea reuniunii și un pachet de modificări de statut, potrivit Agerpres . Congresul este programat duminică, de la ora 12:00, la Romexpo. Decizia de convocare a Congresului Extraordinar a fost adoptată cu 566 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 18 abțineri, a anunțat deputatul PNL Ionel Bogdan, după ședință. Consiliul Național Extraordinar s-a desfășurat online. Ce schimbă PNL în statut și de ce contează operațional În aceeași ședință, Consiliul Național Extraordinar a aprobat modificarea Statutului PNL cu 551 de voturi „pentru”, 128 „împotrivă” și 3 abțineri. Conform unui comunicat al partidului, principalele modificări vizează: crearea Biroului Permanent Național (BPN) ca structură centrală de conducere; desființarea BEx, descris ca „structură dovedită nefuncțională”, cu integrarea atribuțiilor sale în BPN; revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni; reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu. Alte schimbări prevăd înființarea Comisiei Naționale pentru Litigii, care ar urma să judece litigiile rezultate din sancțiunile aplicate membrilor, precum și „clarificarea procedurilor de sancționare”. Miza Congresului: delegați, moțiuni și calendar strâns Consiliul a stabilit norma de reprezentare pentru Congresul Extraordinar din 21 iunie la 2.500 de delegați. Totodată, a fost deschisă depunerea de moțiuni pentru Congres, cu termen-limită sâmbătă, ora 17:00. În contextul pregătirilor, premierul desemnat Adrian Veștea , prim-vicepreședinte al partidului, care și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte, solicitase amânarea Congresului pentru săptămâna viitoare. Componenta juridică: acțiune la Tribunalul Ilfov Agerpres mai relatează că 16 parlamentari liberali din gruparea lui Veștea au deschis vineri o acțiune la Tribunalul Ilfov, cerând suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar pe 21 iunie. Instanța a stabilit termen de judecată pentru 3 iulie. [...]
