Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump spune că oprirea programului nuclear al Iranului primează în fața presiunilor economice interne, potrivit Digi24, într-un moment în care războiul cu Iranul alimentează scumpiri la energie și reaprinde tema costului vieții în SUA, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Președintele american a declarat marți, la Casa Albă, că dificultățile financiare resimțite de americani din cauza conflictului nu îl determină să caute un acord de pace cu Teheranul. Mesajul său a fost că obiectivul central rămâne împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară.
„Nu mă gândesc la situația financiară a americanilor. Nu mă gândesc la nimeni. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem permite Iranului să dețină o armă nucleară. Atât.”
Declarațiile vin pe fondul accelerării inflației în SUA și al creșterii prețurilor la combustibili, după scumpirea petrolului, pe care materialul o leagă de escaladarea conflictului început la finalul lunii februarie, când SUA și Israelul au atacat pentru prima dată Iranul.
Conform datelor oficiale citate, prețurile din SUA au crescut cu 3,8% în aprilie, cel mai rapid ritm din 2023, impulsionat în principal de costurile energiei. În plus, potrivit AAA, prețul mediu al benzinei a depășit 4,50 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
În același context, articolul menționează:
Oficialii administrației au transmis semnale diferite despre când s-ar putea reduce presiunile. Secretarul Energiei, Chris Wright, a spus în martie că prețurile la combustibil ar putea reveni la nivelurile de dinainte de război până în vară, dar ulterior a afirmat că „nu poate face previziuni”. În aprilie, el a declarat pentru CNN că o scădere sub 3 dolari pe galon „s-ar putea să nu aibă loc până anul viitor”.
Trump a indicat, la rândul său, că până în noiembrie prețurile „ar putea scădea”, „ar putea rămâne la același nivel” sau „poate ar putea crește puțin”.
Consilierul economic Kevin Hassett a declarat la Fox News că măsurile de ajutor vor fi adoptate „relativ repede și cu siguranță înainte de alegeri” și că președintele ar fi dat asigurări că „războiul este pe cale să se încheie”.
Materialul plasează ieșirea publică a lui Trump în pragul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului, într-un climat în care accesibilitatea (costul vieții) devine o preocupare centrală. Un sondaj al Universității din Michigan, realizat în aprilie, arată că încrederea consumatorilor a coborât la niveluri văzute ultima oară în 2022.
În paralel, Trump a susținut că politicile sale economice funcționează „incredibil” și a afirmat că, odată încheiat războiul, ar urma să scadă prețul petrolului și să crească bursa, adăugând că scenariile negative invocate de unii – petrol la 300 de dolari/baril și o prăbușire bursieră de 25% sau mai mult – „nu s-au concretizat”.
Contextul declarațiilor este relatat de The Guardian, citat de Digi24, pe baza intervenției lui Trump de marți, înaintea îmbarcării într-un avion cu destinația China.
Recomandate

Reiterarea publică a apropierii lui Trump de Putin reaprinde tensiunile politice la Washington , într-un moment în care o parte a Congresului cere o linie mai dură față de Rusia, pe fondul războiului din Ucraina , potrivit G4Media . Donald Trump l-a numit din nou „prieten” pe președintele rus Vladimir Putin, într-o postare pe Truth Social, unde a publicat o fotografie în care cei doi își strâng mâna, însoțită de mesajul „Prietenul meu”. Postarea vine după un summit desfășurat în această săptămână în China, unde Trump l-a salutat călduros pe Putin și s-a referit la el în termeni similari, ceea ce a atras critici atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Critici din Congres: acuzații și apeluri la fermitate Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , l-a acuzat pe Putin de răpirea a zeci de mii de copii, de uciderea a zeci de mii de civili și de deținerea pe nedrept a unor cetățeni americani. Schumer a comentat pe platforma X: „Donald Trump îl consideră un prieten.” Din tabăra republicană, senatorul Rick Scott (Florida) l-a descris pe Putin drept o „brută”. Tot înaintea summitului, senatorul republican Jim Banks (Indiana) a avertizat că Rusia și China „nu ne sunt prieteni” și a pledat pentru o atitudine fermă față de ambele țări. Mesajul lui Trump: relație „fantastică”, dar fără a vorbi „în numele Americii” Într-o conferință de presă susținută vineri la Casa Albă, Trump a lăudat din nou relațiile sale cu Putin, în pofida războiului pe care Rusia îl poartă împotriva Ucrainei de aproape cinci ani. „Am relații fantastice cu Putin”, a declarat el. Întrebat dacă Putin este și prietenul Statelor Unite, Trump a evitat un răspuns direct: „Nu pot vorbi în numele Americii.” Din informațiile prezentate de G4Media, nu rezultă dacă administrația americană a anunțat vreo schimbare de politică externă ca urmare a acestor declarații, însă reacțiile din Congres indică o presiune politică internă în creștere pe tema relației cu Rusia. [...]

Schimbarea de poziție a lui Elon Musk față de MAGA riscă să complice relația sa cu Donald Trump, într-un moment în care miliardarul încearcă să-și reducă expunerea politică înainte de o posibilă schimbare de putere la Washington , potrivit Futurism . În material, publicația notează că Musk a spus „mai devreme săptămâna aceasta” că nu mai este „MAGA”, prezentând gestul ca pe o încercare de a se distanța de mișcare și de a-și proteja interesele de afaceri de eventuale represalii legate de „ieșirile” sale din perioada în care Trump era la Casa Albă, în ipoteza în care democrații ar ajunge la putere în 2027. Musk a nuanțat însă afirmația, susținând că nu este sigur ce înseamnă „MAGA”. Publicația pune această repoziționare în contrast cu declarații anterioare ale lui Musk, inclusiv una din 2024, când afirma că nu este doar „MAGA”, ci „dark, gothic MAGA”. Reacția lui Trump: surpriză și avertisment politic Întrebat de reporterii NBC News ce crede despre faptul că Musk „abandonează corabia”, Trump a părut luat prin surprindere și a insistat pe relația personală dintre cei doi. „Este un prieten de-al meu. Ce pot să vă spun? Adică trebuie să întrebați — sunt multe definiții acolo.” Trump a continuat cu o observație care sună ca un avertisment politic pentru cei care se îndepărtează de linia MAGA, dar a adăugat și o apreciere despre intențiile lui Musk. „MAGA, pentru mine, înseamnă ceva foarte specific, iar când oamenii se abat de la asta, nu le merge prea bine. Dar Elon este — Elon are intenții foarte bune. Adică a fost cu mine tot timpul — a călătorit cu mine.” De ce contează: risc de volatilitate politică pentru interesele de business Dincolo de dimensiunea personală, episodul sugerează o relație mai instabilă între doi actori cu influență majoră în politica americană și, indirect, asupra mediului de afaceri. Futurism subliniază că nu ar fi prima confruntare între cei doi și că, având în vedere proximitatea lor și influența „disproporționată” pe care o au, este puțin probabil să fie ultima. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre consecințe concrete asupra companiilor lui Musk, dar indică faptul că repoziționarea sa politică este legată de calculul riscurilor pentru afacerile sale în perspectiva unui posibil nou ciclu politic la Washington. [...]

Trump a sugerat o taxă punitivă pentru firmele americane care construiesc centre de date în afara SUA , într-o mișcare cu potențial de a schimba planurile de investiții ale industriei tech și de a alimenta tensiuni cu noul Congres cu majoritate democrată, potrivit CNN . Președintele a spus că ar lovi companiile cu un „impozit uriaș” dacă încearcă să dezvolte astfel de proiecte în străinătate, pe fondul boomului inteligenței artificiale, dar a admis că nu și-a informat încă echipa și nu a oferit detalii despre mecanism. Miza economică este semnificativă: centrele de date sunt infrastructura care susține dezvoltarea și rularea modelelor de inteligență artificială, iar o eventuală penalizare fiscală pentru investiții externe ar putea împinge companiile să relocheze cheltuieli de capital în SUA sau să își amâne proiectele până la clarificarea regulilor. În același timp, CNN notează că nu este clar ce sancțiuni ar urma să fie aplicate și cum ar putea fi implementate. Politică externă: Trump își apără relația cu Putin și Xi În aceeași conferință de presă, Trump a insistat asupra relațiilor personale cu liderii Chinei și Rusiei, afirmând că „are o relație foarte bună” cu aceștia, în pofida îngrijorărilor din propria administrație că cele două țări acționează împotriva intereselor SUA pe dosare-cheie. El și-a apărat în mod repetat apropierea de Vladimir Putin, deși, potrivit relatării, discuțiile regulate nu au adus SUA mai aproape de oprirea războiului Rusiei în Ucraina. Trump a descris negocierile ca fiind parțial un „război de relații publice” și a sugerat la un moment dat că invazia Rusiei „ar fi trebuit să dureze o zi”, comentariu care, în interpretarea CNN, oferă puține asigurări Ucrainei privind sprijinul american. Întrebat dacă Putin este „prietenul Americii”, Trump a răspuns că nu poate vorbi în numele SUA, punctând însă relația sa personală cu liderul rus. Semnale pentru 2028 și rolul lui Stephen Miller Conferința a avut și o dimensiune internă, cu implicații pentru competiția republicană din 2028. În sală s-au aflat vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, iar Trump a amplificat speculațiile privind o „preselecție” informală, potrivit CNN. În mod neașteptat, Trump l-a scos în față pe noul său șef de cabinet, Stephen Miller, pe care l-a numit „cel mai puternic om din cameră” și i-a lansat public întrebarea dacă vrea să candideze la președinție. Relația cu democrații: între acorduri și veto Cu un Congres controlat de democrați, Trump a spus că vede două opțiuni pentru ultimii doi ani de mandat: fie să lucreze bipartizan, fie să folosească veto-ul în mod dur, în funcție de abordarea opoziției. A indicat ca posibile zone de negociere un credit fiscal federal pentru film (pentru întărirea Hollywood-ului) și o legislație pentru sporturile universitare care să stabilească standarde naționale privind câștigurile sportivilor din nume, imagine și asemănare (NIL). Totuși, în relatarea CNN, președintele a oferit puține detalii despre cum ar arăta concret aceste acorduri sau dacă există teren comun real pe teme mari precum sănătatea și imigrația. Iran, energie și presiunea prețurilor Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a afectat starea de spirit a americanilor și a costat politic Partidul Republican, dar a spus că nu va renunța la confruntare, insistând că Iranul nu va obține o armă nucleară. Pe componenta economică, el a afirmat că se aștepta la un șoc mai mare pe piața petrolului: „Am crezut că va urca la 300 de dolari barilul.” Chipuri avansate, Nvidia și Comerț: susținere pentru Huang și Lutnick Pe fondul presiunilor bipartizane pentru restricții mai dure la vânzarea de cipuri avansate către China, Trump și-a exprimat sprijinul pentru Jensen Huang (fost CEO Nvidia) și pentru secretarul Comerțului, Howard Lutnick. Trump a spus că ar vrea ca Huang să revină la conducerea Nvidia, însă compania a transmis că nu are planuri să îl reinstaleze, potrivit CNN. În cazul lui Lutnick, Trump a declarat că nu și-a pierdut încrederea, deși a admis că menținerea lui în funcție ar putea complica relația cu Congresul, în contextul unor investigații anunțate de democrați și de unii republicani. Ce urmează Dincolo de mesajele politice, principalul element cu impact direct asupra mediului de afaceri rămâne ideea de taxare a companiilor americane care construiesc centre de date în afara SUA. Deocamdată, din informațiile prezentate, propunerea nu are contur legislativ sau administrativ, iar lipsa detaliilor lasă companiile și investitorii să aștepte clarificări privind fezabilitatea și calendarul unei eventuale măsuri. [...]

România își leagă sprijinul pentru Chișinău de cooperare concretă în apărare , printr-un parteneriat de achiziții comune, pe fondul deteriorării securității în Marea Neagră, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit duminică, la Palatul Victoria, cu ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi , și cu vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. În urma discuțiilor, șeful Guvernului a reafirmat sprijinul României pentru consolidarea „rezilienței” Republicii Moldova, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de apărare. Niculescu a indicat ca exemplu un parteneriat România–Republica Moldova pentru achiziția în comun de „platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. „România sprijină eforturile de consolidare a rezilienței Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește creșterea capacităților sale de apărare. Parteneriatul încheiat între România și Republica Moldova pentru achiziția în comun de platforme de transport auto multifuncționale, pe roți, este un prim exemplu în această direcție.” Securitatea la Marea Neagră și coordonare mai strânsă Cei trei oficiali au discutat și despre situația de securitate din regiune, în contextul „incursiunilor repetate ale dronelor” și al atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Potrivit premierului, participanții au convenit asupra nevoii de cooperare și coordonare mai strânsă pentru a răspunde acestor provocări. Parcursul european și proiecte de interconectare Niculescu a reiterat sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și i-a felicitat pe oficialii de la Chișinău pentru progresele din negocieri. Discuțiile au inclus și stadiul proiectelor de interconectare a infrastructurii energetice și de transport dintre cele două țări, continuând teme abordate anterior în timpul vizitei premierului la Chișinău. Dosarul transnistrean În privința Transnistriei, premierul a reafirmat susținerea României pentru o soluționare „cuprinzătoare, pașnică și durabilă”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și fără afectarea parcursului său european. [...]

Un sondaj PCPO indică o respingere masivă a lui Netanyahu în rândul palestinienilor , însă diferența în favoarea lui Gadi Eisenkot nu trebuie citită automat ca un semn de încredere în Israel sau în agenda unui alt lider, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Un sondaj realizat de Palestinian Center for Public Opinion (PCPO) între 6 și 18 noiembrie, pe un eșantion de 305 respondenți, arată că 59% dintre cei intervievați l-ar prefera pe Gadi Eisenkot ca prim-ministru al Israelului, față de 2,6% care l-ar prefera pe Benjamin Netanyahu . Alți 37,4% au spus că nu preferă niciunul dintre cei doi, iar 1% s-au declarat indeciși. Cercetarea a fost făcută prin interviuri telefonice asistate de computer și apelare aleatorie (CATI și RDD), cu o rată de răspuns de 62% și o marjă teoretică de eroare de ±5,61 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. Preferința pentru Eisenkot nu echivalează cu sprijin politic Autorul argumentează că întrebarea-cheie nu este doar „cine e preferat”, ci ce semnificație are această preferință: reflectă ea încredere că Eisenkot ar schimba politicile Israelului sau mai degrabă dorința de a vedea o altă conducere decât cea asociată cu Netanyahu. Distincția este importantă, pentru că o preferință între două nume nu înseamnă automat susținerea programului politic al unuia dintre ele și nici convingerea că ar exista progrese pe tema drepturilor naționale palestiniene ori a unei soluții politice. Analiza mai notează că rezultatele sunt aproape identice în Cisiordania și Fâșia Gaza: Eisenkot este preferat de 58,9% dintre respondenții din Cisiordania și de 59,1% dintre cei din Gaza. Similaritatea poate sugera o evaluare comparabilă a alternativelor israeliene prezentate, dar nu explică motivațiile din spatele răspunsurilor. „Niciunul” – un semnal despre limitele opțiunilor Un element cu greutate este ponderea mare a celor care nu îl preferă pe niciunul dintre candidați (37,4%). În lectura autorului, acest segment indică limitele opțiunilor percepute și posibilitatea ca mulți respondenți să nu vadă în niciunul dintre cei doi o alternativă care să le reflecte aspirațiile. Concluzia analizei este că schimbarea unui lider poate deschide oportunități de reconsiderare a unor politici, dar nu garantează transformări politice. Miza reală ar fi dacă o eventuală schimbare la vârful guvernului israelian ar veni cu „politici tangibile” care să abordeze cauzele conflictului și să creeze o cale către securitate, drepturi, libertate și demnitate pentru ambele părți. În lipsa unor astfel de schimbări „pe teren”, numele se pot schimba fără ca realitatea politică să se modifice semnificativ. [...]

Senatorul AUR Petrișor Peiu acuză „proasta guvernare” și leagă criza de costurile economice , într-un atac la adresa președintelui Nicușor Dan , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Peiu susține că șeful statului ar vedea „ascensiunea opoziției” drept principala problemă a României, nu felul în care este condusă țara, și îl compară cu lideri autocrați. În mesajul citat de publicație, senatorul AUR afirmă că Nicușor Dan „nu înțelege cum funcționează democrația” și îl compară cu Marcel Ciolacu, susținând că modelul său politic ar fi fostul lider PSD. Peiu spune că, după „un an și jumătate” la conducerea statului, președintele ar interpreta greșit sursa tensiunilor politice, punând accent pe opoziție, nu pe guvernare. Miza economică invocată: inflație, facturi și „sacrificii” Peiu își construiește critica în jurul unor teme cu impact direct asupra populației și mediului economic, susținând că gospodăriile ar avea dificultăți în plata facturilor și că România ar fi avut „cea mai mare inflație din UE”. În același timp, îl acuză pe președinte că ar cere „sacrificii economice” cetățenilor, în timp ce ar fi asociat cu „luxul și privilegiile clasei politice”. Achiziții militare și energie: acuzații fără detalii suplimentare în material Senatorul AUR critică și cheltuielile pentru înzestrarea armatei, afirmând că România ar fi cheltuit 16,8 miliarde de euro (aprox. 84 miliarde lei) pe achiziții de armament „fără licitație”. Tot în postare, Peiu acuză închiderea unor centrale din România și creșterea importurilor de energie, fără ca articolul să includă date suplimentare sau o reacție a Administrației Prezidențiale. Atac politic și comparații cu lideri autoritari Peiu susține că președintele ar considera că soluția „actualei crize” ar fi „lupta statului cu opoziția”, nu „buna guvernare”, și îl compară pe Nicușor Dan cu Vladimir Putin și cu Carol al II-lea. Materialul Digi24 prezintă aceste afirmații ca parte a postării senatorului AUR, fără alte verificări sau contrapuncte în textul publicat. [...]