Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump spune că oprirea programului nuclear al Iranului primează în fața presiunilor economice interne, potrivit Digi24, într-un moment în care războiul cu Iranul alimentează scumpiri la energie și reaprinde tema costului vieții în SUA, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Președintele american a declarat marți, la Casa Albă, că dificultățile financiare resimțite de americani din cauza conflictului nu îl determină să caute un acord de pace cu Teheranul. Mesajul său a fost că obiectivul central rămâne împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară.
„Nu mă gândesc la situația financiară a americanilor. Nu mă gândesc la nimeni. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem permite Iranului să dețină o armă nucleară. Atât.”
Declarațiile vin pe fondul accelerării inflației în SUA și al creșterii prețurilor la combustibili, după scumpirea petrolului, pe care materialul o leagă de escaladarea conflictului început la finalul lunii februarie, când SUA și Israelul au atacat pentru prima dată Iranul.
Conform datelor oficiale citate, prețurile din SUA au crescut cu 3,8% în aprilie, cel mai rapid ritm din 2023, impulsionat în principal de costurile energiei. În plus, potrivit AAA, prețul mediu al benzinei a depășit 4,50 dolari pe galon (aprox. 1,19 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.
În același context, articolul menționează:
Oficialii administrației au transmis semnale diferite despre când s-ar putea reduce presiunile. Secretarul Energiei, Chris Wright, a spus în martie că prețurile la combustibil ar putea reveni la nivelurile de dinainte de război până în vară, dar ulterior a afirmat că „nu poate face previziuni”. În aprilie, el a declarat pentru CNN că o scădere sub 3 dolari pe galon „s-ar putea să nu aibă loc până anul viitor”.
Trump a indicat, la rândul său, că până în noiembrie prețurile „ar putea scădea”, „ar putea rămâne la același nivel” sau „poate ar putea crește puțin”.
Consilierul economic Kevin Hassett a declarat la Fox News că măsurile de ajutor vor fi adoptate „relativ repede și cu siguranță înainte de alegeri” și că președintele ar fi dat asigurări că „războiul este pe cale să se încheie”.
Materialul plasează ieșirea publică a lui Trump în pragul campaniei pentru alegerile de la jumătatea mandatului, într-un climat în care accesibilitatea (costul vieții) devine o preocupare centrală. Un sondaj al Universității din Michigan, realizat în aprilie, arată că încrederea consumatorilor a coborât la niveluri văzute ultima oară în 2022.
În paralel, Trump a susținut că politicile sale economice funcționează „incredibil” și a afirmat că, odată încheiat războiul, ar urma să scadă prețul petrolului și să crească bursa, adăugând că scenariile negative invocate de unii – petrol la 300 de dolari/baril și o prăbușire bursieră de 25% sau mai mult – „nu s-au concretizat”.
Contextul declarațiilor este relatat de The Guardian, citat de Digi24, pe baza intervenției lui Trump de marți, înaintea îmbarcării într-un avion cu destinația China.
Recomandate
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic , cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan , a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina. Ce domenii intră în pachetul de implementare Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții: consolidarea relațiilor comerciale; cooperarea transfrontalieră; securitatea energetică; inovația în apărare; educație. Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România. Miza industrială: transfer de expertiză în tehnologii de apărare În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare. Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
România și Ucraina vor să accelereze implementarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe securitatea energetică și industria de apărare , după discuțiile dintre președintele României, Nicușor Dan , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în contextul în care Zelenski a fost „invitatul special” al Summitului B9, iar cei doi lideri au avut și consultări bilaterale, continuând dialogul început „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a președintelui ucrainean în România, conform unei postări a lui Nicușor Dan pe Facebook. Ce domenii intră în cooperarea anunțată Șeful statului român a indicat că România și Ucraina vor colabora în mai multe arii, inclusiv: comerț; securitate energetică; industria de apărare. În mesajul public, Nicușor Dan a transmis că cele două părți urmăresc „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe relațiile comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație. Miza pentru industria de apărare: tehnologie și producție Un punct distinct al discuțiilor vizează transferul de know-how dinspre Ucraina către România, pe fondul experienței acumulate de Kiev în utilizarea tehnologiilor militare noi. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.” În același timp, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
PSD cere plecarea urgentă a lui Ilie Bolojan , invocând o „criză economică” și inflație ridicată , iar Sorin Grindeanu spune că partidul „regretă” că nu a intervenit mai devreme împotriva „managementului prost” al premierului, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute miercuri, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, într-o conferință de presă. Grindeanu a susținut că „radiografia la zi” ar arăta o „economie în comă”, cu „cifre alarmante”, pe care le-a pus în legătură cu date ale Institutului Național de Statistică, fără a detalia indicatorii. Acuzația centrală: „deșert economic” și „plan de sărăcire națională” Liderul PSD a caracterizat viziunea economică a premierului drept un „plan de sărăcire națională” și a afirmat că România ar fi „astăzi în criză economică”. În același context, Grindeanu a comparat nivelul inflației cu cel din Ucraina și a spus că situația ar fi mai gravă decât în pandemie sau în criza financiară din 2009–2010. „Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent.” PSD: „ne cerem scuze” că nu a fost mai ferm din toamnă Grindeanu a afirmat că el și colegii săi „regretă” că nu au fost „mai fermi” încă din toamnă și că își cere scuze „în fața românilor” pentru că nu ar fi anticipat „incapacitatea” lui Ilie Bolojan de a gestiona guvernarea. „Regret și regretăm că nu am fost și mai fermi mai devreme și că acest management prost nu l-am oprit mai devreme, astfel încât dezastrul la care asistăm astăzi să nu aibă această amploare (...) Repet, regret că nu am fost mai fermi încă din toamnă (...) și nu ne-am dat seama spre ce dezastru economic ne conduce Ilie Bolojan.” [...]
Ungaria a refuzat să semneze declarația comună a Summitului B9 de la București , un gest care introduce o notă de disonanță într-un document cu miză de securitate regională și poziționare NATO față de Rusia și sprijinul pentru Ucraina, potrivit Mediafax . În textul atașat la finalul declarației, Ungaria își motivează decizia printr-o „abținere constructivă” și afirmă că nu poate susține „actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”. Documentul mai precizează că orice decizie privind utilizarea acestui limbaj în viitor „va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”. Administrația Prezidențială a explicat abținerea prin faptul că, la momentul negocierii declarației, Ungaria nu avea un guvern investit și, „în consecință”, nu ar fi avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Potrivit aceleiași explicații, abținerea este „constructivă” și ar reprezenta „un pas înainte” față de o poziție anterioară de respingere, iar mesajul delegației Ungariei ar fi „pozitiv”. Ce conține declarația și de ce contează Declarația comună reunește poziții și hotărâri legate de NATO, Ucraina și Rusia. Liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici s-au întâlnit miercuri la București, alături de secretarul general al NATO, președintele Ucrainei și reprezentantul SUA. În document, participanții își reafirmă angajamentul de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe Flancul Estic și menționează obiectivul de a „construi NATO 3.0”, în paralel cu ideea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic, subliniind că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective. Totodată, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre alocarea de 5% din PIB, despre amenințarea reprezentată de Rusia, despre susținerea Ucrainei și despre războiul din Orientul Mijlociu, inclusiv sprijinul pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz . Ce urmează Conform poziției incluse în document, eventualele decizii viitoare privind formularea declarației ar urma să fie luate de viitorul guvern al Ungariei. În acest moment, informațiile disponibile nu indică dacă va exista o renegociere a limbajului sau o aderare ulterioară a Budapestei la textul comun. [...]
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi , în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9 , pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins. „Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.” Miza: bani mai mulți pentru apărare, transformați în capabilități Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună. În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor: cheltuieli militare de 2,5% din PIB ; 40% din această alocare merge către echipamente noi . Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”. Ucraina, Moldova și securitatea la graniță, pe agenda discuțiilor În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară. Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță. Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „ Santinela Estului ”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români. Ce urmează: pregătirea pentru summitul NATO de la Ankara Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare. [...]
