Știri
Știri din categoria Politică
România și Ucraina trec la pași de implementare ai Parteneriatului Strategic, cu un pachet de direcții care vizează direct cooperarea economică și proiectele cu impact operațional la graniță, potrivit Agerpres.
Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri o rundă de consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului B9 de la Palatul Cotroceni, unde Zelenski a fost invitat special. Cei doi șefi de stat au convenit „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic România–Ucraina.
Conform mesajului transmis de Nicușor Dan într-o postare pe Facebook, accentul este pus pe cinci direcții:
Nicușor Dan a precizat că dialogul continuă discuțiile începute „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a lui Zelenski în România.
În aceeași comunicare, președintele României a arătat că Ucraina a acumulat experiență în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, „în special în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria sa să beneficieze de această expertiză în dezvoltarea și producerea de tehnologii de apărare.
Totodată, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei.
Recomandate
România și Ucraina vor să accelereze implementarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe securitatea energetică și industria de apărare , după discuțiile dintre președintele României, Nicușor Dan , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul B9 de la Palatul Cotroceni, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în contextul în care Zelenski a fost „invitatul special” al Summitului B9, iar cei doi lideri au avut și consultări bilaterale, continuând dialogul început „în urmă cu două luni”, în timpul vizitei oficiale a președintelui ucrainean în România, conform unei postări a lui Nicușor Dan pe Facebook. Ce domenii intră în cooperarea anunțată Șeful statului român a indicat că România și Ucraina vor colabora în mai multe arii, inclusiv: comerț; securitate energetică; industria de apărare. În mesajul public, Nicușor Dan a transmis că cele două părți urmăresc „pași concreți” pentru implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe relațiile comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație. Miza pentru industria de apărare: tehnologie și producție Un punct distinct al discuțiilor vizează transferul de know-how dinspre Ucraina către România, pe fondul experienței acumulate de Kiev în utilizarea tehnologiilor militare noi. „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.” În același timp, Nicușor Dan a reiterat că România va continua să susțină parcursul european al Ucrainei. [...]
Summitul B9 de la București a fixat o direcție de creștere a cheltuielilor de apărare , cu accent pe transformarea bugetelor în capabilități și pe o împărțire mai echilibrată a efortului între Europa și SUA, potrivit Wall-Street . Mesajul are implicații directe pentru bugetele naționale și pentru industria de apărare, în contextul în care liderii de pe flancul estic și nordic al NATO au tratat Rusia drept „amenințare” și au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina. La finalul reuniunii de la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan, a spus că declarația comună adoptată de participanți menționează explicit că Rusia este o amenințare și că statele din formatul B9 și din zona nordică au „o preocupare comună” legată de Rusia. În același timp, șeful statului a indicat că discuțiile au vizat și posibilitatea formalizării acestei compatibilizări de poziții într-un format mai extins. Ce înseamnă „NATO 3.0” în logica summitului: bani mai mulți, capabilități, echilibru transatlantic Nicușor Dan a încadrat reuniunea B9 ca etapă pregătitoare pentru summitul NATO de la Ankara și a descris tema centrală drept nevoia de a „oferi mai mult” pentru securitatea transatlantică. În această cheie, el a rezumat direcțiile agreate astfel: respectarea angajamentelor privind suplimentarea cheltuielilor militare; „transformarea banilor în capabilități”, pentru ca Alianța să fie mai bine pregătită pentru amenințări; echilibrarea contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și SUA. România, a precizat președintele, alocă anul acesta 2,5% din PIB pentru apărare, iar 40% din această sumă merge către echipamente noi. Tot el a spus că România își respectă angajamentele asumate la summitul NATO de la Haga din 2025 și că există progres în implementare. Presiune pe securitatea regională: Moldova, dronele și proiectul „Santinela Estului” În declarațiile de la București, Nicușor Dan a adus în prim-plan Republica Moldova, descrisă drept stat de pe flancul estic „amenințat”, aflat într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru a ține piept agresiunii. Separat, președintele a menționat îngrijorările legate de dronele care ajung în apropierea granițelor României și a spus că subiectul a fost discutat cu secretarul general al NATO. În acest context, a indicat că proiectul „Santinela Estului” avansează pentru protecția cetățenilor români afectați sau potențial afectați. Rutte: investiții mai mari și sprijin american pentru Ucraina, pe agenda NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a insistat pe nevoia de a apăra statele de pe flancul estic și de a face „mai mult”, în condițiile riscurilor actuale. El a vorbit despre necesitatea ca armatele să aibă resurse și capabilități și a salutat investițiile în apărare din Polonia, România și ale altor aliați. Rutte a mai spus că sprijinul puternic și continuu pentru Ucraina rămâne o prioritate și la summitul de la Ankara și a punctat că este nevoie și de susținerea SUA pentru Ucraina, argumentând că securitatea Ucrainei este securitatea NATO. Declarația comună și excepția Ungariei Summitul s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune care condamnă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și își asumă creșterea investițiilor în apărare. Ungaria nu a semnat documentul, potrivit informațiilor comunicate de autorități, notează publicația. În același cadru, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a susținut că B9 nu mai este „la periferie”, ci un „centru de gravitație al NATO”, iar Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor că Rusia nu trebuie lăsată să impună ultimatumuri vecinilor sau să înceapă războaie fără consecințe. Printre temele principale discutate la București au fost menționate creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei europene de apărare, coordonarea infrastructurii militare, securitatea Mării Baltice și a Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. [...]
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi , în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9 , pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins. „Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.” Miza: bani mai mulți pentru apărare, transformați în capabilități Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună. În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor: cheltuieli militare de 2,5% din PIB ; 40% din această alocare merge către echipamente noi . Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”. Ucraina, Moldova și securitatea la graniță, pe agenda discuțiilor În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară. Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță. Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „ Santinela Estului ”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români. Ce urmează: pregătirea pentru summitul NATO de la Ankara Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare. [...]
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României , argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone. În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului. „Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.” Ce înseamnă „pregătire” în mesajul Cotroceniului Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței. În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește: în format bilateral; în format B9; în interiorul NATO; în interiorul Uniunii Europene; prin parteneriate regionale. Cooperarea industrială: producția de drone și programul SAFE Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani. În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Executiv de intrarea la guvernare , o poziție care poate complica aritmetica parlamentară în perspectiva consultărilor de la Cotroceni, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte al AUR, a declarat marți la Digi24 că partidul „nu votăm niciun guvern din care nu facem parte”, întrebat despre scenariul susținerii unui guvern tehnocrat de către AUR. Mesajul indică faptul că AUR nu ar oferi sprijin parlamentar „din exterior” pentru o formulă de guvernare în care nu are reprezentare. Critici la adresa lui Nicușor Dan și disputa pe „legitimitate” Dungaciu l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru că ar exclude din start posibilitatea unei guvernări din care să facă parte AUR. În argumentația sa, el a invocat ponderea partidului în Parlament și a susținut că refuzul dialogului ar fi „cel puțin absurd” din perspectiva „europenității și occidentalizării” invocate în spațiul public. Totodată, prim-vicepreședintele AUR a afirmat că președintele „a spus foarte multe lucruri care nu s-au întâmplat și probabil că spune în continuare lucruri care nu se vor petrece”. Miza: formarea Guvernului și consultările de la Cotroceni Dungaciu a susținut că formarea Guvernului este „o problemă care se rezolvă în Parlament” și că șeful statului nu ar trebui să facă „judecăți” despre cine are sau nu dreptul să guverneze. În același timp, el a spus că discuțiile de la Cotroceni „trebuie măcar să existe” pentru a păstra „aerul de constituționalitate”. Consultările formale dintre președinte și partidele parlamentare , la care Nicușor Dan a precizat că va invita și AUR, ar urma să aibă loc joi sau luni, conform declarațiilor făcute de șeful statului, notează publicația. Context suplimentar despre formatul consultărilor este prezentat într-un material HotNews despre întrebarea pe care președintele spune că o va adresa partidelor la consultări, disponibil aici . [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
