Știri
Știri din categoria Politică
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi, în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9, pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro.
Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins.
„Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.”
Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună.
În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor:
Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”.
În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară.
Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță.
Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „Santinela Estului”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români.
Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare.
Recomandate
România și Polonia transmit că nu își calibrează politica de securitate după promisiunile Moscovei , iar mesajul comun de la Cotroceni indică menținerea unei linii prudente în NATO și UE, în pofida declarațiilor lui Vladimir Putin despre o posibilă apropiere a încheierii războiului din Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki, ambii susținând că afirmațiile liderului rus trebuie privite cu scepticism. De ce contează: semnal de continuitate în postura de apărare În esență, cei doi șefi de stat transmit că eventualele mesaje de „pace” venite de la Kremlin nu schimbă evaluarea de securitate a flancului estic. În logica lor, pregătirea militară și coordonarea în formatele NATO, UE și B9 rămân prioritare, indiferent de retorica Moscovei. Ce a spus Karol Nawrocki Președintele Poloniei a afirmat că își dorește o „pace de durată și dreaptă” și a salutat existența negocierilor, dar a subliniat că rămâne sceptic față de declarațiile lui Putin. „Bineînțeles că toți așteptăm o pace de durată și dreaptă în Ucraina și mă bucur că sunt purtate negocieri în această discuție. Însă, în ce privește cuvintele președintelui Rusiei Vladimir Putin, eu sunt sceptic.” Nawrocki a mai spus că analizele serviciilor de securitate ar arăta că Rusia a pierdut de la începutul anului mai mult teritoriu decât a ocupat în Ucraina și a invocat dificultăți economice ale Rusiei. Totodată, a insistat asupra ideii că trebuie precizat „cine este victima” în acest conflict. Ce a spus Nicușor Dan Președintele României a susținut că Vladimir Putin „nu trebuie luat foarte în serios”, amintind că liderul rus ar fi negat anterior intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a afirmat și că, în 2026, poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună decât în anii anteriori, invocând o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Consiliul European , potrivit căreia Ucraina ar fi câștigat pe teren mai mult decât a pierdut în cursul anului 2026. „Pe ce a spus Vladimir Putin, nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus că nu invadează Ucraina, de exemplu (…).” Nicușor Dan a mai declarat că Rusia continuă atacurile, în ciuda afirmațiilor despre o eventuală încetare a focului, și a susținut că documentele de strategie militară ale Rusiei din ultimii ani „nu indică” o dorință de pace pe continentul european. „Noi trebuie să fim pregătiți și asta facem și în formatul acesta bilateral, și în format B9, și în interiorul NATO, și în interiorul Uniunii Europene.” Ce urmează Din declarațiile celor doi lideri reiese că discuțiile bilaterale România–Polonia și coordonarea în formatele B9, NATO și UE vor continua pe linia pregătirii și descurajării, fără a trata drept decisive mesajele publice ale Kremlinului privind încheierea războiului. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan despre UE a redeschis o discuție incomodă: România câștigă net din Uniune, dar Europa are vulnerabilități care se traduc în riscuri economice și de securitate , potrivit HotNews . În jurul discursurilor președintelui, ținute de Ziua Europei și reluate ulterior la conferința „ Black Sea and Balkans Security Forum ”, s-a format o controversă care nu a vizat atât mesajele pro-europene, cât faptul că șeful statului a vorbit explicit și despre „greșelile” Europei. Publicația notează că reacțiile au mers dincolo de critică și au inclus suspiciuni privind o „agendă ascunsă”, inclusiv acuzații că ar încerca o poziționare de tip „pro-MAGA”, acuzație la care președintele a răspuns că politica externă a României nu se schimbă. Bilanțul financiar invocat: România, beneficiar net al UE Un punct central din intervențiile lui Nicușor Dan a fost argumentul economic: România ar fi plătit 36 de miliarde de euro și ar fi încasat 110 miliarde de euro, adică un câștig net de 74 de miliarde de euro, conform cifrelor citate în articol. Din suma totală primită, președintele a indicat că 45 de miliarde de euro au mers către agricultură și dezvoltarea satelor românești. „Europa a făcut greșeli”: energie, apărare, mediu În același registru, Nicușor Dan a enumerat o serie de decizii europene pe care le consideră erori, cu efecte directe asupra economiei și securității: renunțarea la energia nucleară și bazarea pe gaz ieftin din Rusia; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase”, care ar fi afectat industria grea; acțiuni „ideologice” pe mai multe subiecte. În logica prezentată, miza nu este contestarea proiectului european, ci discutarea realistă a vulnerabilităților, inclusiv a dependențelor energetice și a capacității de apărare. Relația cu SUA: „parteneriat corect, solid, echitabil” HotNews reține și formularea președintelui despre relația transatlantică: Europa și România ar avea nevoie de un „parteneriat corect, solid, echitabil” cu Statele Unite, iar România ar susține o astfel de direcție. În articol apare și un exemplu din actualitatea americană, cu trimitere la The Guardian , pentru a ilustra, în contrapunct, ideea că o relație „corectă și echitabilă” nu înseamnă gesturi opace sau tranzacționale. Contextul mai larg: „ Europa se destramă sub ochii noștri ” Titlul articolului trimite la un apel din 2019 semnat de 30 de intelectuali europeni, publicat de The Guardian , care avertiza că „Europa se destramă sub ochii noștri”. Semnatarii susțineau că, în pofida greșelilor și eșecurilor, Europa rămâne „un far” și că valul naționalismului poate fi combătut prin patriotism. Concluzia de fond a textului este că, la șapte ani de la acel apel, „tulburarea este mai extinsă și amenințările sunt mai adânci”, iar una dintre cauze ar putea fi tocmai lipsa unei dezbateri suficient de directe despre problemele Uniunii. [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să reducă riscul de ambiguitate în politica externă prin folosirea termenului „prooccidental”, pe care îl definește ca o formulă ce include simultan Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, pilonii din Strategia de Apărare a României, potrivit Digi24 . Explicația vine după speculații apărute în spațiul public despre motivul pentru care șeful statului preferă „prooccidental” în loc de „proeuropean”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Nicușor Dan susține că „abordarea strategică a României față de politica externă a rămas neschimbată”, iar dezbaterile interne „nu afectează în niciun fel” cei trei piloni: UE, SUA și NATO. „Termenul «prooccidental» integrează acești trei piloni ai politicii externe a României.” De ce contează: semnal de predictibilitate pentru parteneri și investitori În mesajul său, președintele leagă explicit această poziționare de ideea de continuitate, afirmând că „predictibilitatea asumată de România timp de peste 20 de ani” a fost „unul dintre avantajele competitive majore” ale țării. În logica sa, menținerea unei linii externe stabile este un activ pentru România, inclusiv în perioade de tensiune politică internă. Totodată, Nicușor Dan afirmă că orientarea europeană, relația cu Statele Unite și poziția în NATO nu sunt puse sub semnul întrebării și transmite că „nu există nicio șansă” ca „forțe antioccidentale” să facă parte din viitoarea majoritate guvernamentală. „Dezbaterea politică internă este specifică democrației, dar în niciun moment nu sunt puse sub semnul întrebării orientarea noastră europeană, relația cu Statele Unite și o poziție corectă în cadrul NATO.” „Nu e o alegere între piloni”, ci compatibilitate Președintele mai spune că România nu ar trebui să aleagă între acești piloni strategici, ci să urmărească „cea mai bună compatibilitate posibilă” între ei. În argumentația sa, o Europă mai puternică întărește NATO, iar un NATO mai puternic întărește Europa, iar interesul României este ca UE, SUA și NATO „să aibă o relație cât mai corectă între ele”. [...]
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
Liderii B9 și ai aliaților nordici își asumă creșterea investițiilor în apărare spre 5% din PIB , potrivit declarației comune adoptate la București și publicate de Digi24 . Mesajul are o miză directă de politici publice: mută accentul de la angajamente generale la ținte bugetare și la cerințe de finanțare pentru planurile NATO, inclusiv pe Flancul Estic. În text, liderii condamnă războiul declanșat de Rusia și descriu Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității aliaților. Declarația leagă explicit această evaluare de nevoia de „partajare sporită a sarcinilor” și de creșterea investițiilor în apărare, pe fondul obiectivului de 5% din PIB menționat în document. Ce presupune, în termeni operaționali, angajamentul de finanțare Declarația indică faptul că NATO ar trebui să se concentreze pe „apărarea colectivă” și pe o „postură robustă de apărare avansată”, iar planurile de apărare să fie „complet dotate cu resurse”. În același cadru, sunt menționate câteva direcții concrete: îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară; extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic; consolidarea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv în raport cu amenințările UAS (vehicule aeriene fără pilot, adică drone); protejarea infrastructurii maritime critice și susținerea libertății de navigație, în conformitate cu dreptul internațional. Documentul salută și inițiativele „ Baltic Sentry ”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, prezentate ca elemente care întăresc postura NATO, inclusiv în Arctica. Industria de apărare și lanțurile de aprovizionare, puse în centrul discuției Un alt punct cu implicații economice este accentul pe „extinderea bazei industriale de apărare transatlantice”. Liderii enumeră explicit componentele urmărite: creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare, precum și valorificarea lecțiilor din cooperarea cu Ucraina. În paralel, declarația menționează și inițiative ale Uniunii Europene, inclusiv „Eastern Flank Watch”, descrisă ca vizând creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, „în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile”. Ucraina, presiune sporită asupra Rusiei și alte teme de securitate Liderii își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și menționează că acesta este „o investiție în propria noastră securitate”. Declarația include referiri la satisfacerea „celor mai urgente nevoi de apărare” ale Ucrainei, inclusiv prin inițiativa NATO privind „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL)”, și cere intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a se angaja în negocieri de pace. Textul mai notează îngrijorări legate de Orientul Mijlociu și sprijin pentru eforturile de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz , precum și intenția de a aprofunda cooperarea NATO–UE și de a consolida angajamentul cu parteneri-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”. Declarația se încheie cu anunțul că următoarea reuniune este așteptată în Republica Polonă. [...]
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României , argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone. În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului. „Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.” Ce înseamnă „pregătire” în mesajul Cotroceniului Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței. În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește: în format bilateral; în format B9; în interiorul NATO; în interiorul Uniunii Europene; prin parteneriate regionale. Cooperarea industrială: producția de drone și programul SAFE Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani. În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”. [...]
