Știri
Știri din categoria Politică
România își reafirmă creșterea bugetului apărării la 2,5% din PIB, cu 40% pentru echipamente noi, în linie cu angajamentele discutate la Summitul B9, pe fondul evaluării comune că Rusia rămâne principala amenințare de securitate pentru statele participante, potrivit news.ro.
Președintele Nicușor Dan a spus, miercuri, la finalul reuniunii, că statele din formatul B9 și cele din zona nordică „au preocupări comune” și „o amenințare comună, Rusia”, motiv pentru care este „logic” ca pozițiile lor să fie compatibilizate. În discuții a apărut și ideea ca această compatibilitate să devină, la un moment dat, „mai formală”, într-un format mai extins.
„Statele din formatul B9, statele din zona nordică, au preocupări comune şi au o ameninţare comună, Rusia.”
Șeful statului a indicat că deciziile asumate vizează suplimentarea cheltuielilor militare și, mai ales, transformarea acestor alocări în „capabilități” – adică dotări și resurse operaționale – pentru o alianță „mai bine pregătită pentru amenințări”. El a vorbit și despre nevoia de reechilibrare a contribuțiilor în interiorul NATO între țările europene și Statele Unite, menționând sintagma „NATO 3.0” din declarația comună.
În ceea ce privește România, Nicușor Dan a precizat nivelul bugetului apărării pentru acest an și structura cheltuielilor:
Totodată, președintele a spus că participanții au trecut în revistă stadiul angajamentelor asumate la summitul NATO de anul trecut de la Haga, susținând că există progres și că statele participante „se țin de cuvânt”.
În declarațiile de la final, Nicușor Dan a arătat că în documentul comun este menționat explicit faptul că Rusia reprezintă o amenințare, iar textul include referiri la Ucraina și la continuarea sprijinului: asistență militară „în faza curentă” și „garanții de securitate” într-o etapă ulterioară.
Președintele a spus că România a ridicat și subiectul Republicii Moldova, descrisă ca stat de pe Flancul estic „amenințat” într-un proces de „război hibrid” cu Rusia, argumentând că sprijinirea Chișinăului este importantă pentru Moldova, România, Ucraina și alianță.
Un alt punct a vizat preocuparea publică legată de drone care ajung să treacă granița României. Nicușor Dan a afirmat că a discutat acest subiect cu secretarul general al NATO și a invocat proiectul „Santinela Estului”, aflat „în interiorul NATO”, care „progresează” și are ca scop protecția cetățenilor români.
Potrivit președintelui, summitul B9 funcționează tradițional ca etapă de pregătire pentru summitul NATO, care anul acesta va avea loc la Ankara. Nicușor Dan și-a exprimat încrederea că reuniunea NATO va fi „un succes” și a transmis disponibilitatea României de a sprijini, până atunci, demersurile necesare.
Recomandate
Guvernul a aprobat regulamentul care stabilește cum cooperează instituțiile statului la aplicarea sancțiunilor internaționale , un pas menit să reducă riscurile de neconformare cu regulile UE și să facă mai previzibilă punerea în practică a măsurilor restrictive, potrivit News . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, spune că a fost „finalizată arhitectura de cooperare” pentru implementarea sancțiunilor. Regulamentul vizează Consiliul interinstituțional pentru implementarea sancțiunilor internaționale și a fost aprobat în Guvern la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Cancelariei Primului-ministru, conform declarațiilor făcute de Țoiu pe Facebook. De ce contează: risc de infringement și credibilitate în UE Oana Țoiu afirmă că, la preluarea mandatului, „în urmă cu un an”, România era expusă riscului de infringement din cauza nealinierii prelungite la regulile europene privind pedepsele pentru eludarea măsurilor restrictive internaționale. „Era nu doar o vulnerabilitate legislativă, ci şi o problemă serioasă de credibilitate în cadrul UE.” Ministrul susține că problema a fost rezolvată „în primele 100 de zile de mandat”, prin includerea sancțiunilor pentru abateri grave în sfera dreptului penal, pe baza soluțiilor tehnice pregătite de experții din MAE și Ministerul Justiției, și prin obținerea voturilor necesare în Parlament. Ce aduce nou regulamentul: un cadru „predictibil” de aplicare În ultimele luni, MAE ar fi coordonat punctele de vedere transmise de 19 instituții implicate, iar rezultatul este Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 476/2026, act normativ care, potrivit ministrului, este publicat în Monitorul Oficial. Țoiu afirmă că regulamentul „va asigura un cadru predictibil de aplicare pentru anii următori”. Instituțiile implicate în arhitectura de control Potrivit ministrului, arhitectura națională de control reunește autorități cu atribuții în domenii precum diplomația, zona financiar-bancară, securitatea, justiția și controlul vamal/comercial. Lista instituțiilor menționate include: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – coordonare și secretariatul Consiliului Ministerul Justiției (MJ) Ministerul Finanțelor (MF) Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Ministerul Apărării Naționale (MApN) Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) Banca Națională a României (BNR) Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) Autoritatea Vamală Română (AVR) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Serviciul Român de Informații (SRI) Serviciul de Informații Externe (SIE) Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ / DIICOT) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) Publicația G4Media a relatat, separat, pe aceeași temă, reluând declarațiile ministrului. [...]
Premierul slovac Robert Fico vrea ca delegația Slovaciei să meargă la summitul NATO de la Ankara fără mandat pentru noi împrumuturi sau contribuții financiare către Ucraina , poziționare care poate complica obținerea unui consens asupra unui pachet multianual de sprijin militar discutat în Alianță, potrivit Kyiv Post . Fico a declarat sâmbătă, 27 iunie, că guvernul său se va opune inițiativei NATO de a aloca „miliarde de dolari” pentru contracte noi de producție de armament și pentru menținerea sprijinului militar acordat Ucrainei. Tema ar urma să fie una centrală la summitul NATO programat pe 7-8 iulie, la Ankara (Turcia). Miza: mandat limitat pentru summit și blocaj pe finanțare Conform publicației slovace Aktuality, citată în material, Fico intenționează să aibă săptămâna viitoare consultări cu cei mai importanți oficiali constituționali ai Slovaciei, inclusiv cu ministrul apărării Robert Kaliňák. Obiectivul anunțat este ca delegația Slovaciei să participe la summit „strict fără mandat” de a aproba sau de a lua parte la decizii privind: împrumuturi militare suplimentare pentru Ucraina; contribuții financiare suplimentare pentru Kiev. Fico a spus că Slovacia nu poate influența deciziile altor state membre NATO care aleg să sprijine Ucraina, dar a delimitat explicit Bratislava de această inițiativă, invocând riscul unei escaladări majore. Argumentul invocat de Fico: riscul de escaladare În declarațiile sale, Fico a avertizat că sprijinul militar ar putea duce la o escaladare cu consecințe grave, inclusiv riscul unui conflict mai larg. „Știți ce s-ar putea întâmpla? O dronă va zbura aici, intenționat sau neintenționat, va cădea pe un bloc, vor fi morți sau răniți și am putea avea Al Treilea Război Mondial. De aceea, spun în numele Slovaciei: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti cheltuielile militare ale Ucrainei.” Context: opoziție mai largă față de integrarea Ucrainei Materialul notează că poziția lui Fico pe finanțarea armelor se înscrie într-o linie mai amplă de respingere a inițiativelor care ar apropia Ucraina de instituțiile occidentale. În luna mai, el a respins și o propunere atribuită cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” al UE pentru Ucraina, pe durata procesului de aderare. În același context, Kyiv Post menționează că și Kievul ar fi privit cu rezerve ideea, de teama unor soluții temporare care ar putea încetini drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană. [...]
Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]
Rusia amenință cu „consecințe” pentru România după interzicerea simbolurilor de stat la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca , potrivit Mediafax . Mesajul, atribuit Mariei Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a fost publicat de Ambasada Rusiei în România pe Facebook și ridică miza diplomatică a unui incident pornit dintr-o decizie locală legată de drapel și imn. Ce reclamă Moscova și ce invocă drept „precedent” În comentariul citat, Zaharova susține că sportivelor ruse li s-a interzis folosirea drapelului și a imnului național la competiția FIG World Challenge Cup , desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 26–28 iunie, descriind situația drept „politizare a sportului internațional”. Reprezentanta diplomației ruse afirmă că această interdicție ar fi venit „în ciuda” unor decizii ale Federației Internaționale de Gimnastică și ale Uniunii Europene de Gimnastică privind eliminarea restricțiilor și „restabilirea deplină în drepturi” a sportivilor ruși. Ținta: Emil Boc și amenințarea cu blocarea candidaturilor României la competiții Zaharova îl indică pe primarul Clujului, Emil Boc, drept responsabil pentru menținerea restricțiilor, susținând că decizia a fost impusă de „primarul local”, sub pretextul combaterii „statului agresor”. „Nici organizatorii competiției, nici autoritățile nu au îndrăznit să i se opună acestui politician local, care, se pare, a decis să-și sporească astfel propriul «prestigiu».” În același mesaj, Zaharova acuză România de „rusofobie” și afirmă că țara ar trebui „privată de dreptul de a candida” pentru organizarea unor competiții internaționale de anvergură. Ce urmează, potrivit mesajului În final, Zaharova transmite că Rusia nu va lăsa situația fără răspuns. „Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe.” Reacția vine după retragerea Rusiei de la Cupa Mondială Challenge de Gimnastică Ritmică de la Cluj-Napoca, în contextul în care Emil Boc a anunțat că nu va permite afișarea drapelului Rusiei și intonarea imnului rus la eveniment. Materialul Mediafax nu detaliază ce tip de „consecințe” are în vedere partea rusă. [...]
PNL ridică miza crizei guvernamentale și aduce în discuție alegerile anticipate ; secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, spune că, în lipsa unei formule de guvern, „este momentul să ne întoarcem la cetățeni”, potrivit Adevărul . Sighiartău susține că blocajul durează de „aproape două luni” și îl pune pe seama PSD, pe care îl acuză că a „generat această criză politică prin demiterea Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal afirmă că situația „afectează încrederea, economia și capacitatea statului de a lua decizii” și că PNL ar fi venit cu „soluții concrete” și „formule de compromis” pentru a obține un guvern funcțional. În același mesaj, el acuză PSD că „a preferat să continue jocul politic” și afirmă că nici variantele promovate de președintele României nu au deblocat negocierile, ci „au amplificat tensiunile” și au îngreunat formarea unei majorități parlamentare. „Dacă nu mai există posibilitatea constituirii unui guvern, atunci este momentul să ne întoarcem la cetățeni.” Context: negocieri eșuate la Cotroceni și desemnare amânată Declarațiile vin după ce liderii partidelor au părăsit negocierile de la Cotroceni, la aproximativ o oră de la începutul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan , întâlnire descrisă ca tensionată. În acest context, desemnarea noului premier este amânată, iar criza politică se adâncește pe fondul lipsei unui acord pentru o majoritate. Șeful statului a transmis anterior un mesaj public în care acuză PNL că și-a schimbat poziția față de înțelegerile inițiale, blocând formarea unui nou guvern, potrivit unui material separat din Adevărul . Poziția PNL: fără „cec în alb” pentru Grindeanu Ulterior, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că partidul nu va susține necondiționat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și că nu acceptă un „cec în alb” în negocieri, conform Adevărul . Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor; propunerea este formulată ca opțiune politică în cazul în care nu mai poate fi constituit un guvern. [...]
AUR își justifică refuzul de a vota un guvern pe care nu îl conduce și își asumă public o poziționare care poate împinge negocierile politice spre blocaj sau spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit Agerpres . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că partidul are „aceleași drepturi” ca PSD și PNL, invocând reprezentarea „voinței unor milioane de români”. Într-o postare pe Facebook, Peiu explică „poziționarea strategică” a AUR în favoarea alegerilor anticipate și refuzul de a susține un executiv pe care nu îl conduce. El afirmă că există actori politici care contestă dreptul AUR de a avea un „comportament simetric” cu al altor partide și îl indică explicit pe președintele Nicușor Dan în acest context. „Cheia înțelegerii poziționării strategice a AUR în favoarea alegerilor anticipate și a refuzului susținerii unui Guvern pe care nu îl conduce este răspunsul la următoarea întrebare: De ce cred unii, în frunte cu Nicușor Dan, că AUR nu are dreptul sa aibă un comportament simetric cu al altor partide?” Argumentul AUR: „la fel ca PSD și PNL” Peiu își construiește argumentația prin trimitere la declarații recente ale PSD și PNL despre condițiile în care ar susține formarea unui guvern. În interpretarea sa, mesajul comun este că nici PSD, nici PNL nu acceptă să voteze un guvern pe care nu îl conduc sau nu îl controlează, iar AUR ar proceda identic. „Deci, atât PSD cât și PNL exclud votarea unor guverne pe care nu le conduc / controlează. Ei bine, AUR se poziționează fix la fel: nu poate vota un Guvern pe care nu îl conduce și nu îl controlează!” Miza: presiune pe negocieri și risc de prelungire a impasului Poziția exprimată de liderul senatorilor AUR indică o linie dură în negocierile pentru formarea unei majorități: partidul nu se angajează să ofere sprijin parlamentar pentru un guvern în care nu are controlul politic. În același timp, Peiu leagă această strategie de opțiunea pentru alegeri anticipate, ceea ce sugerează că AUR vede în prelungirea impasului o variantă acceptabilă. În final, Peiu își justifică revendicarea de „egalitate” politică prin raportare la votul primit. „Un vot pentru AUR are fix aceeași valoare ca un vot pentru PSD sau unul pentru PNL. Cine nu înțelege acest lucru simplu, nu înțelege democrația deloc!” [...]
