Știri
Știri din categoria Politică
Un consens rar între republicani și democrați este că banii au ajuns să distorsioneze competiția electorală, iar această percepție vine pe fondul unor noi recorduri de cheltuieli în campanii, inclusiv în publicitate, potrivit Politico. Miza practică: dacă alegătorii cred că rezultatele se „cumpără” sau se influențează prin finanțare, presiunea pentru reguli mai stricte de finanțare a campaniilor crește, într-un moment în care cheltuielile sunt proiectate să urce din nou.
Sondajul arată că 72% dintre americani spun că există prea mulți bani în politică, iar doar 5% nu sunt de acord. În paralel, majorități din ambele tabere politice consideră că miliardarii au o influență disproporționată și că banii proveniți de la grupuri de interese speciale sunt o formă de corupție care ar trebui limitată, nu protejată ca „libertate de exprimare”.
O majoritate dintre respondenți cred că banii pot modela rezultatele electorale: 39% spun că pot „cumpăra” efectiv rezultatele, iar alți 34% că pot influența, fără a le cumpăra. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că alegătorii au prea puțină putere.
Politico notează că această percepție se suprapune peste realitatea din campanii: donatori bogați și grupuri externe pompează sume mari în curse competitive, inclusiv prin mecanisme care pot accepta contribuții nelimitate, amplificând vocea unui număr mic de finanțatori.
„Acest tip de cheltuieli astronomice erodează încrederea oamenilor în sistemul nostru de guvernare, iar oamenii caută schimbări care să reducă această sumă scandaloasă de bani și să o țină în frâu”, a declarat Michael Beckel, director pentru reforma finanțării politice la Issue One, un ONG.
Deși există un nucleu comun de nemulțumire, intensitatea diferă. Democrații tind să aibă pozițiile cele mai ferme împotriva banilor în politică, iar în unele întrebări apar diferențe între votanții lui Trump și cei ai lui Harris.
La întrebarea despre influența miliardarilor, 6 din 10 americani spun că aceștia au prea multă influență în politica SUA. Politico indică și un decalaj: 75% dintre votanții lui Harris sunt de acord cu această afirmație, față de 55% dintre votanții lui Trump.
În privința „cât de departe” pot merge banii, votanții lui Trump înclină mai mult spre ideea că banii influențează alegerile fără a le cumpăra, în timp ce votanții lui Harris sunt mai predispuși să creadă că rezultatele pot fi cumpărate.
Un punct cu potențial de consecințe legislative este felul în care americanii privesc finanțarea dinspre grupuri de interese. O majoritate (53%) consideră că acest tip de bani este corupție și ar trebui reglementat mai strict, nu tratat ca un act de „libertate de exprimare” ce trebuie protejat; această opinie include 56% dintre votanții lui Trump.
În același timp, „banii din afara” sistemului politic tradițional nu dau semne de încetinire: grupuri legate de inteligența artificială, criptomonede și alte industrii emergente intră rapid în arenă și direcționează milioane către alegeri primare competitive, pentru a influența cine ajunge la Washington, potrivit publicației.
Politico arată că ultimele trei rânduri de alegeri la jumătatea mandatului (midterms) au stabilit recorduri succesive de cheltuieli. Pentru următorul ciclu, firma de monitorizare a reclamelor AdImpact estimează că publicitatea electorală va urca din nou la un nivel record, de 10,8 miliarde de dolari (aprox. 49,7 miliarde lei).
Ediția aceasta a POLITICO Poll a fost realizată de Public First, în perioada 11–14 aprilie, pe un eșantion de 2.035 de adulți din SUA, intervievați online. Rezultatele au fost ponderate după vârstă, rasă, gen, geografie și nivel de educație, iar marja de eroare pentru eșantionul total este ±2,2 puncte procentuale (subgrupurile au marje mai mari).
Recomandate
Decizia CCR care validează încetarea automată a mandatului pentru aleșii găsiți definitiv incompatibili sau în conflict de interese ridică un risc imediat de pierdere a funcției pentru primarul Timișoarei, Dominic Fritz , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , potrivit HotNews . În acest context, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), spune că „șocul este mare”, dar susține că decizia nu îi schimbă „certitudinea” că Fritz „este un om corect”. CCR a decis, cu majoritate de voturi, că este constituțională prevederea potrivit căreia funcția publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru aleșii care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, amendament PSD la legea ANI. HotNews notează că, într-o astfel de situație, se află și Dominic Fritz, după ce Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese, iar acesta a pierdut procesul în iunie, prin decizie definitivă a Înaltei Curți. Poziția USR: „nu este doar despre Dominic” Într-o postare pe Facebook, Oana Țoiu afirmă că miza depășește cazul Fritz și vorbește despre nevoia unui „cadru cu reguli neîndoite și cu păzitori ai regulilor”, adăugând că „costul pentru asta e imens, pentru fiecare”. „Șocul deciziei de astăzi este mare dar nu poate schimba certitudinea că Dominic Fritz este un om corect.” Disputa privind efectele în timp ale legii Ministrul interimar susține că „prevederile constituționale sunt clare” și că „o lege poate avea efecte doar în viitor”. Totodată, ea invocă necesitatea unei dezbateri publice consistente, argumentând că precedentele lăsate fără discuție pot deschide calea unor decizii similare în viitor. Pentru context, HotNews a detaliat separat atât argumentația CCR privind constituționalitatea amendamentului, cât și istoricul cazului în care Fritz a fost declarat în conflict de interese. [...]
Decizia CCR obligă Parlamentul să reia Legea Integrității, iar întârzierea poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR , susține deputata PNL Raluca Turcan, care acuză PSD și AUR că au transformat legea într-o „răfuială politică”, potrivit Mediafax . Turcan afirmă că, după decizia Curții Constituționale privind Legea Integrității, actul normativ trebuie pus din nou în acord cu hotărârea CCR, ceea ce înseamnă reluarea intervenției legislative, deși legea ar fi trebuit să fie deja adoptată și să bifeze un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . Amendamentul privind declarațiile de avere, miza constituțională În postarea sa, deputata PNL indică drept „vinovat” un amendament referitor la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, despre care spune că a fost introdus de AUR și votat și de PSD. Turcan susține că CCR a declarat neconstituțional acest amendament și îl descrie ca fiind o măsură cu motivație politică. „CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă.” Ce urmează: reluarea traseului legislativ și termenul de final de august Conform informațiilor din articol, Legea Integrității „își reia acum de la 0 traseul prin legislativ”. Turcan avertizează că există riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august. În același context, ea acuză PSD că ar fi folosit și un alt amendament – numit în text „amendamentul Fritz” – ca instrument politic, însă Curtea Constituțională ar fi considerat această prevedere conformă cu Constituția. Turcan susține că miza ar fi fost pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în urma unei condamnări definitive pentru conflict de interese. [...]
Decizia CCR pe legea integrității deschide un nou front politic pe controlul mandatelor aleșilor , iar PNL acuză că PSD și AUR folosesc hotărârea Curții pentru a provoca o ruptură între liberali și USR, potrivit Mediafax . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că, în zilele de după decizia Curții Constituționale, PSD și AUR ar împinge un „narativ” conform căruia PNL ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Muraru susține și că mesajele ar fi preluate inclusiv de „unii membri” ai PNL. „Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD.” Muraru afirmă că PSD ar fi urmărit „execuția politică a unui singur om” și că amendamentul care a generat controversa ar fi fost „cu dedicație”. În același context, el susține că PSD „a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro” pentru atingerea acestui obiectiv. Avertismentul PNL: efecte asupra mandatelor aleșilor locali În postarea sa, Muraru leagă decizia CCR de un risc mai larg pentru stabilitatea mandatelor, invocând rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI). „De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD.” El susține, totodată, că PNL și USR „vor ieși întărite” și că vor merge „împreună” la următoarele alegeri. Ce a decis CCR pe „legea integrității” Curtea Constituțională a decis, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale: cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”; tot cu unanimitate, a fost declarată neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului/soției persoanelor vizate de lege; publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege a fost declarată neconstituțională cu majoritate de voturi. În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. [...]
Decizia CCR pe Legea integrității extinde riscul de pierdere a mandatelor , iar PNL acuză că Agenția Națională de Integritate (ANI) ar putea ajunge să influențeze rezultatul votului, într-un conflict politic care se suprapune peste cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz, potrivit HotNews . Deputatul Alexandru Muraru , liderul PNL Iași, susține că, după hotărârea Curții Constituționale, „niciun mandat de ales nu mai este în siguranță” și lansează acuzații directe la adresa PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el afirmă că „ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru” și că „primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale” ar putea deveni „următoarea țintă”. Muraru mai acuză o colaborare politică între PSD și AUR, despre care spune că ar urmări „încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR”. În același mesaj, deputatul liberal afirmă că „inclusiv trădători din PNL” ar promova „narativul userizării” partidului, „având în buzunar punctajul dat de PSD”. „Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale.” Ce a decis CCR și ce efect produce în practică Curtea Constituțională a stabilit luni ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, care prevede pierderea funcțiilor pentru aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese. CCR a declarat constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru anumite situații deja constatate definitiv. Amendamentul declarat constituțional prevede, în esență, că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției, „le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”. De ce contează: cazul Dominic Fritz și miza politică Reprezentanții USR susțin că amendamentul îl vizează pe liderul partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. În prima reacție după decizia CCR, Fritz a spus că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”, potrivit relatării HotNews. [...]
Decizia CCR validează încetarea automată a mandatelor pentru aleși cu hotărâri definitive de incompatibilitate sau conflict de interese , iar efectul imediat este că peste 120 de persoane intră sub incidența noii reguli, potrivit Agerpres . Amendamentul la Legea integrității (Legea ANI), declarat constituțional luni de Curtea Constituțională , prevede pierderea mandatului sau a funcției atunci când există decizii definitive în instanță privind încălcarea regimului incompatibilităților și al conflictului de interese. Printre cei vizați este și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a primit în iunie o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost declarat în conflict de interese. La începutul lunii august, Fritz a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de primar cu 10%, pentru o perioadă de șase luni. Ce schimbă amendamentul: încetarea „de drept” a funcției Textul introdus în lege stabilește că persoanelor pentru care, până la intrarea în vigoare a legii, s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și nu s-a împlinit termenul de trei ani al interdicției prevăzute de lege „le încetează de drept” funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la intrarea în vigoare. Amendamentul a fost introdus de PSD în timpul dezbaterilor din Parlament și a fost susținut și de AUR, conform aceleiași surse. Câți sunt vizați și ce arată datele ANI Agenția Națională de Integritate a transmis, pe 3 august, că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Din datele prezentate de ANI: 75% dintre cele 122 de cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective; pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau măsurile au fost anulate în instanță; pentru celelalte, sancțiunile au constat în diminuarea salariului/indemnizației cu 5–20%, pe o durată de 1–6 luni; 47 dintre persoanele vizate continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI precizează că cele 122 de persoane sunt cele pentru care există rapoarte de evaluare rămase definitive prin neatacare în termenul legal sau hotărâri judecătorești definitive comunicate. Nu sunt incluse persoanele aflate în termen de contestare, cele cu acțiuni în instanță în desfășurare sau cazurile în care decizia instanței nu a fost încă comunicată. În comunicatul citat, ANI a susținut „consolidarea cadrului legislativ” astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu poată fi tratată „ca o simplă consecință pecuniară” (adică doar o sancțiune financiară). [...]
Decizia CCR pe Legea integrității deschide calea încetării rapide a unor mandate , inclusiv al primarului Timișoarei, dacă actul normativ este promulgat, potrivit relatării Agerpres . Președintele USR, Dominic Fritz, susține că hotărârea Curții validează o sancțiune cu efect retroactiv și anunță că își va continua demersul la CEDO. Fritz afirmă că, în scenariul promulgării „Legii ANI”, mandatul său de primar „va înceta în 30 zile”, ca urmare a unei sancțiuni aplicate pentru fapte anterioare intrării în vigoare a legii. Într-o postare pe Facebook, el acuză că prin această interpretare este încălcat principiul constituțional potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor” și avertizează că precedentul ar putea fi folosit politic. Ce a decis CCR și care este efectul practic Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cu majoritate de voturi, CCR a declarat constituțională prevederea care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza invocată de Fritz: impact extern și încredere investițională Dominic Fritz leagă subiectul de relația cu instituțiile europene și de percepția investitorilor. El afirmă că „în fața Comisiei Europene” PSD ar urma să explice cum „o lege-jalon de 770 de milioane de euro” a fost transformată „într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”. Totodată, susține că „în fața investitorilor” va fi dificil de justificat crearea de locuri de muncă într-un stat „la cheremul unui singur partid”. Contextul cazului și pasul anunțat Fritz reamintește că situația care a stat la baza acuzațiilor ar fi fost semnarea „unei dubluri a unui referat deja semnat de fostul primar”, în 2020, pentru un PUZ elaborat integral înainte de preluarea mandatului. El susține că, potrivit noii legi, actele normative precum PUZ-urile nu mai pot fi încadrate la conflict de interese, dar că ar apărea o sancțiune pentru trecut. În final, președintele USR spune că „drumul” său „continuă la CEDO”, unde intenționează să conteste efectele deciziei. [...]
