Știri
Știri din categoria Politică
Un consens rar între republicani și democrați este că banii au ajuns să distorsioneze competiția electorală, iar această percepție vine pe fondul unor noi recorduri de cheltuieli în campanii, inclusiv în publicitate, potrivit Politico. Miza practică: dacă alegătorii cred că rezultatele se „cumpără” sau se influențează prin finanțare, presiunea pentru reguli mai stricte de finanțare a campaniilor crește, într-un moment în care cheltuielile sunt proiectate să urce din nou.
Sondajul arată că 72% dintre americani spun că există prea mulți bani în politică, iar doar 5% nu sunt de acord. În paralel, majorități din ambele tabere politice consideră că miliardarii au o influență disproporționată și că banii proveniți de la grupuri de interese speciale sunt o formă de corupție care ar trebui limitată, nu protejată ca „libertate de exprimare”.
O majoritate dintre respondenți cred că banii pot modela rezultatele electorale: 39% spun că pot „cumpăra” efectiv rezultatele, iar alți 34% că pot influența, fără a le cumpăra. În același timp, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că alegătorii au prea puțină putere.
Politico notează că această percepție se suprapune peste realitatea din campanii: donatori bogați și grupuri externe pompează sume mari în curse competitive, inclusiv prin mecanisme care pot accepta contribuții nelimitate, amplificând vocea unui număr mic de finanțatori.
„Acest tip de cheltuieli astronomice erodează încrederea oamenilor în sistemul nostru de guvernare, iar oamenii caută schimbări care să reducă această sumă scandaloasă de bani și să o țină în frâu”, a declarat Michael Beckel, director pentru reforma finanțării politice la Issue One, un ONG.
Deși există un nucleu comun de nemulțumire, intensitatea diferă. Democrații tind să aibă pozițiile cele mai ferme împotriva banilor în politică, iar în unele întrebări apar diferențe între votanții lui Trump și cei ai lui Harris.
La întrebarea despre influența miliardarilor, 6 din 10 americani spun că aceștia au prea multă influență în politica SUA. Politico indică și un decalaj: 75% dintre votanții lui Harris sunt de acord cu această afirmație, față de 55% dintre votanții lui Trump.
În privința „cât de departe” pot merge banii, votanții lui Trump înclină mai mult spre ideea că banii influențează alegerile fără a le cumpăra, în timp ce votanții lui Harris sunt mai predispuși să creadă că rezultatele pot fi cumpărate.
Un punct cu potențial de consecințe legislative este felul în care americanii privesc finanțarea dinspre grupuri de interese. O majoritate (53%) consideră că acest tip de bani este corupție și ar trebui reglementat mai strict, nu tratat ca un act de „libertate de exprimare” ce trebuie protejat; această opinie include 56% dintre votanții lui Trump.
În același timp, „banii din afara” sistemului politic tradițional nu dau semne de încetinire: grupuri legate de inteligența artificială, criptomonede și alte industrii emergente intră rapid în arenă și direcționează milioane către alegeri primare competitive, pentru a influența cine ajunge la Washington, potrivit publicației.
Politico arată că ultimele trei rânduri de alegeri la jumătatea mandatului (midterms) au stabilit recorduri succesive de cheltuieli. Pentru următorul ciclu, firma de monitorizare a reclamelor AdImpact estimează că publicitatea electorală va urca din nou la un nivel record, de 10,8 miliarde de dolari (aprox. 49,7 miliarde lei).
Ediția aceasta a POLITICO Poll a fost realizată de Public First, în perioada 11–14 aprilie, pe un eșantion de 2.035 de adulți din SUA, intervievați online. Rezultatele au fost ponderate după vârstă, rasă, gen, geografie și nivel de educație, iar marja de eroare pentru eșantionul total este ±2,2 puncte procentuale (subgrupurile au marje mai mari).
Recomandate
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL deschide o nouă incertitudine de conducere în partid , după ce Biroul Politic Național a fost informat oficial despre retragerea sa, potrivit Digi24 . Sebastian Burduja, liderul PNL București, a spus că membrii conducerii au aflat în ședința Biroului Politic Național, prin secretarul general, că demisia a fost primită și că Predoiu „va explica motivele, la un moment sau altul”. Declarația a fost făcută în emisiunea „ România Politică ” de la Prima News. Ce transmite PNL, prin Sebastian Burduja Burduja a încadrat plecarea lui Predoiu drept o decizie unilaterală și a susținut că acesta ar trebui să își explice motivele atât în fața partidului, cât și „a cetățenilor”. Totodată, el a precizat că demisia vizează funcția de prim-vicepreședinte, nu și calitatea de membru al Partidului Național Liberal. Ce urmează În informațiile prezentate nu apare un calendar pentru explicațiile anunțate și nici detalii despre motivele demisiei. Singurul element indicat este că Predoiu ar urma să le prezinte „la un moment sau altul”, fără o dată asumată public. [...]
USR ridică un obstacol major la învestirea Guvernului Veștea , după ce Comitetul Politic al partidului a decis în unanimitate că nu va susține în Parlament această formulă, potrivit Digi24 . Decizia contează direct pentru aritmetica votului de învestitură și prelungește incertitudinea privind formarea unei majorități. Conducerea USR l-a mandatat pe președintele partidului, Dominic Fritz , „să poarte discuții cu președintele PNL și cu președintele UDMR, în dialog și cu președintele României, Nicușor Dan, pentru a găsi o soluție comună de ieșire din această criză”, conform comunicatului citat. De ce spune USR că nu susține formula propusă În comunicatul remis miercuri, USR critică ideea unei majorități construite pe „traseiști” (parlamentari care își schimbă partidul), argumentând că o astfel de susținere nu ar avea legitimitate electorală. „Traseiștii pot muta putere de vot, dar nu și sprijinul legitim al cetățenilor. România nu are nevoie de o majoritate bazată pe traseiști, ci de una bazată pe încredere.” Partidul mai susține că Guvernul Veștea ar fi „profund antireformist” și ar putea genera „costuri suplimentare pentru bugetul public”, fără capacitatea de a livra reformele și măsurile necesare, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: discuții politice și scenarii după vot USR afirmă că, dacă Guvernul Veștea nu va obține votul Parlamentului, va veni cu „propuneri concrete” pentru asigurarea unei guvernări „stabile și coerente”. În același mesaj, partidul susține că miniștrii USR „au continuat, în ultimele luni, să livreze reforme importante” și că acest parcurs ar trebui continuat. Decizia USR mută presiunea pe negocierile dintre PNL, UDMR și Palatul Cotroceni, în condițiile în care voturile pentru învestitură devin mai greu de strâns fără sprijinul USR. [...]
PSD își strânge parlamentarii joi, pe fondul întârzierii depunerii listei Guvernului și a programului de guvernare , într-un calendar de învestitură care riscă să alunece spre săptămâna viitoare, potrivit news.ro . Ședința grupurilor parlamentare reunite ale PSD este programată joi, de la ora 11.00, la Parlament, în contextul în care premierul desemnat Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor și programul de guvernare, conform unor surse din partid. Depunerea documentelor, încă incertă Aceleași surse indică faptul că șansele ca Adrian Veștea să depună lista Cabinetului miercuri sunt „mici”, deoarece discuțiile pe măsurile din programul de guvernare sunt încă în desfășurare. Calendarul învestiturii, disputat între partide Inițial, obiectivul era ca votul de învestitură să fie dat până la finalul săptămânii. Însă PNL, USR și UDMR ar dori un calendar care să înceapă de săptămâna viitoare, luni sau marți, ceea ce ar împinge procedura de învestire dincolo de termenul avut în vedere la început. [...]
AUR spune că nu votează învestirea Guvernului Veștea , ceea ce complică aritmetica parlamentară și prelungește blocajul politic , potrivit Antena 3 . Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național al AUR, a afirmat miercuri seară că prima opțiune a partidului rămâne organizarea de alegeri anticipate. Peiu a respins ideea unui vot de învestitură pentru un guvern din care AUR nu face parte, invocând costuri electorale majore pentru partid. „Foarte simplu spus, dacă am vota acest guvern ne-am sinucide politic, am pierde 80% din votanți.” Ce transmite AUR despre votul din Parlament Liderul AUR a spus că nu vede un scenariu în care decizia să se schimbe „în orele următoare”. În cazul în care se ajunge totuși la vot fără un acord cu AUR, Peiu a indicat două variante de comportament parlamentar: fie partidul nu intră în sală, fie rămâne în bănci și răspunde „prezent, nu votez” la apelul nominal. În privința lui Mohammad Murad, menționat ca singurul parlamentar AUR care și-a exprimat public rezerve față de linia partidului, Peiu a susținut că acesta nu va vota învestirea dacă decizia oficială rămâne de respingere. Condițiile pentru eventuale negocieri, dacă pică Guvernul Veștea Peiu a spus că AUR ar putea intra în negocieri doar dacă Guvernul Veștea ar fi respins și ar fi desemnat un nou premier, însă „cu condiții clare”. În declarațiile citate, acestea sunt: tratament „ca orice alt partid” în discuțiile pentru guvernare; schimbări de politică economică, prin respingerea unui program „similar cu cel al Guvernului Bolojan”, inclusiv: revenirea la cotele de TVA anterioare; revenirea la impozitul pe dividende de 8%; readucerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro; indexarea pensiilor; portofolii ministeriale, descrise ca „importante”. Întrebat ce preferă între participarea la guvernare și anticipate, Peiu a răspuns: „Alegeri anticipate. Nu există dubiu”. [...]
Demisia lui Cătălin Predoiu din funcția de prim-vicepreședinte PNL pare o mișcare de protecție internă , menită să schimbe procedura prin care ar putea fi exclus din partid, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza este una de guvernanță de partid: cine are competența să decidă excluderea și în ce for. Conform Statutului PNL, excluderea unui membru care ocupă o funcție aleasă la Congres nu poate fi decisă decât de un Congres Extraordinar . În acest context, PNL are programat duminică un Congres Extraordinar în care își propune explicit excluderea din partid a lui Adrian Veștea și a altor „puciști” care ar urma să ocupe posturi într-un viitor Guvern Veștea, notează publicația. În cazul lui Veștea, analiza arată că acesta a ajuns prim-vicepreședinte în urma unui Congres și, întrucât numele său figurează deja pe decretul prezidențial de desemnare a unui candidat de premier, el poate fi exclus la Congresul de duminică. Cum schimbă demisia procedura de excludere Tot potrivit statutului invocat, liberalii care nu dețin funcții la nivel central pot fi excluși de organizația locală de care aparțin, cu validarea Biroului Permanent Județean. Prin demisia din funcția de prim-vicepreședinte, Cătălin Predoiu devine „simplu membru” al organizației locale Ploiești, ceea ce mută decizia de excludere din zona Congresului în zona organizației locale, cu validarea Biroului Permanent Județean Prahova. De ce contează: controlul deciziei se mută la nivel local Analiza indică și un element de context relevant pentru această mutare: organizația județeană Prahova este condusă de Mircea Roșca, descris ca unul dintre liderii județeni ai PNL care și-au exprimat sprijinul pentru un eventual Guvern Veștea. În această logică, demisia din conducerea centrală nu înseamnă retragere din partid, ci o repoziționare care ar putea face mai dificilă o excludere rapidă prin Congresul Extraordinar programat duminică. [...]
Parlamentul European analizează posibile sancțiuni împotriva eurodeputatei Diana Șoșoacă după participarea la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, potrivit TVR Info . Miza este una de reglementare internă: procedura poate duce la penalizări financiare și la limitarea temporară a drepturilor de participare și reprezentare în cadrul instituției. Roberta Metsola , președinta Parlamentului European, a cerut o analiză după ce, „în urmă cu puțin timp”, a fost înregistrată o plângere la Parlamentul European privind deplasarea Dianei Șoșoacă la forumul organizat în Rusia, conform unor surse de la Strasbourg citate de publicație. Cum funcționează procedura și cine decide Metsola a transmis o solicitare către Grupul de control din comisia privind statutul deputaților din Parlamentul European. În urma verificărilor, comisia urmează să propună o pedeapsă, iar decizia finală de menținere sau nu a sancțiunii îi aparține președintei Parlamentului European. Ce sancțiuni sunt luate în calcul Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile posibile includ: penalizare financiară; suspendarea dreptului de a participa, pentru o perioadă, la ședințele de plen ale Parlamentului European; suspendarea, pentru o perioadă, a dreptului de a reprezenta oficial Parlamentul European în deplasări în străinătate. Reacțiile: apărarea Dianei Șoșoacă și criticile din PE Diana Șoșoacă susține că nu ar fi folosit fonduri ale Uniunii Europene pentru deplasare și afirmă că nu a fost informată despre o investigație. „Nu e prima oară când am plecat în Rusia. N-am folosit niciodată fondurile Uniunii Europene, pentru că nu ai cum. Pentru a pleca într-o delegație cu fonduri ale Uniunii Europene, trebuie să faci o cerere și să ți se aprobe acea plecare pe bani europeni. Nici măcar nu am făcut așa ceva. Deocamdată, pe mine nu m-a anunțat nimeni că e să vă investigați.” Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că prezența ei în Rusia a generat un șoc în rândul multor membri ai Parlamentului European, inclusiv în contextul unor poziții considerate favorabile Federației Ruse. „Toată lumea a fost șocată să vadă că un membru al Parlamentului European, chiar dacă se știa de mult timp că are poziții favorabile Federației Ruse, are contacte cu Federația Rusă. Chiar dacă aceste lucruri au fost cunoscute, a fost un șoc pentru multă lume să o vadă în Federația Rusă.” În acest stadiu, potrivit informațiilor disponibile, analiza este în curs, iar eventualele sancțiuni depind de concluziile comisiei și de decizia finală a președintei Parlamentului European. [...]
