Știri
Tag: program nuclear iranian

SUA condiționează relaxarea sancțiunilor pentru Iran de inspecții , iar negocierile privind programul nuclear ar urma să înceapă după semnarea, pe 19 iunie, a unui memorandum de înțelegere descris ca „acord-cadru”, potrivit Al Jazeera . Casa Albă a transmis că documentul propus cu Iranul este doar un cadru de lucru, nu un acord final, ceea ce indică faptul că principalele elemente – inclusiv parametrii tehnici și mecanismele de verificare – rămân de negociat. Oficiali americani citați de publicație spun că discuțiile despre programul nuclear iranian vor începe după semnarea din 19 iunie, iar orice reducere a sancțiunilor va fi legată de inspecții. Materialul nu oferă detalii despre calendarul negocierilor, formatul acestora sau instituțiile care ar urma să realizeze inspecțiile. [...]

Acordul-cadru cu Iranul poate reduce presiunea pe prețurile energiei, dar lasă SUA cu riscuri strategice. Potrivit Reuters , președintele american Donald Trump a aprobat un „memorandum de înțelegere” (MOU) care ar prelungi actualul armistițiu pentru 60 de zile și ar deschide calea către un acord de pace, inclusiv prin angajamentul Iranului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz – un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze. În termeni economici, redeschiderea strâmtorii ar putea contribui la temperarea șocului de ofertă care a împins în sus prețurile energiei în timpul crizei și, implicit, la scăderea prețurilor la benzină în SUA. Totuși, textul MOU nu a fost făcut public imediat, iar interpretările celor două părți asupra cadrului convenit sunt, pe alocuri, divergente. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz rămâne pârghia Iranului asupra pieței Reuters notează că, deși loviturile SUA și Israelului au degradat semnificativ capacitățile militare ale Iranului, Teheranul a demonstrat că poate „strangula” aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze prin perturbarea traficului în Strâmtoarea Hormuz. Chiar și în scenariul redeschiderii, situația ar reveni, practic, la status quo-ul de dinaintea conflictului, fără a elimina capacitatea Iranului de a închide din nou ruta. În plus, Iranul a indicat că vrea să păstreze un rol în administrarea acestei căi maritime strategice – un element care, dacă se confirmă în acordul final, ar putea schimba echilibrul de putere față de perioada pre-război. „Iranul a demonstrat că, chiar și într-o stare puternic slăbită, poate închide Strâmtoarea Hormuz după bunul plac. Asta nu dispare”, a spus Jon Alterman, de la Center for Strategic and International Studies, citat de Reuters. Concesii și puncte nerezolvate: nuclearele, sancțiunile și uraniul Acordul-cadru pare să lase pentru mai târziu discuțiile despre încheierea programului nuclear iranian – obiectivul principal invocat de Trump pentru intrarea în război, potrivit Reuters. De asemenea, MOU nu clarifică pe deplin soarta stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, apropiat de nivelul necesar pentru o armă nucleară. Reuters consemnează și diferențe de poziționare: Trump a afirmat că SUA ar urma să preia materialul și să îl „dilueze și distrugă”, fără un calendar. Un oficial iranian a vorbit despre „diluarea” stocului de către Iran, dar fără un mecanism stabilit. Pe frontul sancțiunilor și al fondurilor iraniene blocate, oficiali americani au spus că orice deblocare de bani și relaxare a sancțiunilor ar fi graduală și condiționată de respectarea cerințelor de către Teheran, în timp ce Iranul ar aștepta beneficii și relaxări „din start”. Această zonă este sensibilă politic în SUA, pentru că poate alimenta acuzații că Washingtonul oferă Iranului o „plasă financiară”. Costuri și constrângeri politice: presiune internă și tensiuni cu aliații Reuters arată că Trump își intensifică eforturile de ieșire din conflict pe fondul presiunii interne: războiul a ucis mii de oameni, a produs costuri economice acasă și i-a afectat cota de aprobare înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din noiembrie. Publicația menționează și costuri militare de ordinul zecilor de miliarde de dolari, precum și diminuarea stocurilor de muniții. Pe plan extern, au apărut tensiuni cu aliații europeni, care nu ar fi fost consultați înainte de declanșarea războiului. Un alt factor de risc este poziția Israelului: premierul Benjamin Netanyahu a spus că țara sa nu va fi parte la MOU, iar cei doi lideri au avut un conflict de poziții privind continuarea campaniei militare israeliene în Liban. Ce urmează Acordul este așteptat să fie semnat vineri, însă Reuters subliniază că multe întrebări critice rămân fără răspuns, iar fereastra de 60 de zile pentru negocieri detaliate poate deveni un punct de blocaj. Pentru piețele energetice, miza imediată este dacă redeschiderea Strâmtorii Hormuz se materializează rapid și dacă aranjamentul reduce riscul unor noi întreruperi – sau doar amână următorul episod de volatilitate. [...]