Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul folosește iluminarea Palatului Victoria în culorile UE ca mesaj politic de continuitate pro-europeană, într-un moment în care tema apartenenței la Uniune rămâne un reper de legitimitate și direcție publică. Potrivit Mediafax, clădirea Guvernului va fi iluminată sâmbătă seară, de Ziua Europei, în culorile Uniunii Europene.
Executivul prezintă gestul drept simbol al apartenenței României la „familia europeană” și al angajamentului pentru valorile și principiile europene. În mesajul transmis cu această ocazie, Guvernul afirmă că Uniunea Europeană rămâne „comunitatea noastră”, construită pe idealuri de pace, solidaritate și dezvoltare economică, considerate relevante și în contextul „provocărilor actuale”.
În același mesaj, Guvernul susține că România este „mai puternică” și „mai sigură” și are „mai multe oportunități de dezvoltare și progres” datorită statutului de stat membru, amintind că se împlinesc 19 ani de la aderarea la UE. Totodată, Executivul afirmă că apartenența la Uniune a avut un impact vizibil asupra calității vieții și asupra dezvoltării comunităților locale.
Pe fondul dezbaterilor europene curente, Guvernul indică drept direcție necesară continuarea eforturilor comune pentru:
Mesajul se încheie cu urări adresate cetățenilor europeni, Uniunii Europene și României, cu ocazia Zilei Europei.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că reformele care vizează „privilegii” declanșează reacția unui vechi mecanism de putere , iar modernizarea României rămâne „o luptă grea”, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ziua Europei, într-o postare pe Facebook. Bolojan afirmă că, „ani la rând”, în România „a supraviețuit un mecanism de putere cu rădăcini adânci în comunism”, descris ca un sistem în care promovarea se făcea „prin relații, nu prin competență”, iar resursele statului „serveau rețele de influență, nu oamenii”. În această cheie, el susține că „astăzi, acest sistem reacționează” deoarece reformele „îi taie privilegiile și sursele de putere”. Miza: reforme, reguli și controlul banului public În contrapondere, premierul interimar leagă apartenența la UE de un set de reguli și standarde instituționale, pe care le prezintă drept criterii pentru direcția internă a țării: „instituții puternice”; „lege egală pentru toți”; „respect pentru banul public”; „șanse câștigate prin muncă”. El pune în discuție o alegere de fond pentru România: continuarea parcursului într-o „comunitate a regulilor, a muncii și a libertății” sau „întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obediență și nedreptate”. Apel public și contextul Zilei Europei Bolojan le mulțumește celor care „ies astăzi în stradă pentru valorile democratice” și spune că este alături de ei „chiar dacă nu” se află în București. În același mesaj, el afirmă că „democrația nu se apără o dată la câțiva ani”, ci „în fiecare zi”. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune „reformele” în centrul mesajului de Ziua Europei și avertizează că ele lovesc direct într-un mecanism de putere vechi, cu reflexe din comunism, care „reacționează” pe măsură ce își pierde privilegiile , potrivit Biziday , care citează un mesaj publicat de acesta pe Facebook. În mesaj, Bolojan descrie Europa ca un cadru de „parteneriate puternice, încredere și solidaritate” și susține că apartenența României la UE înseamnă că țara „nu este singură”, ci lucrează alături de state care împărtășesc aceleași valori și construiesc „un viitor mai sigur și mai prosper”. Reformele, prezentate ca linie de demarcație politică Premierul interimar plasează dezbaterea internă într-o alegere de direcție: România ca parte a „comunității regulilor, a muncii și a libertății” sau „întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obediență și nedreptate”. În același context, el afirmă că „ani la rând” a funcționat un „mecanism de putere” cu „rădăcini adânci în comunism”, în care promovarea se făcea „prin relații, nu prin competență”, iar resursele statului serveau „rețele de influență, nu oamenii”. Bolojan adaugă că modernizarea este „o luptă grea” tocmai pentru că „acest sistem reacționează”, întrucât reformele „îi taie privilegiile și sursele de putere”. Apel la susținerea valorilor democratice La final, Ilie Bolojan le mulțumește celor care „ies astăzi în stradă” pentru valorile democratice, fără ca materialul să detalieze despre ce manifestații este vorba sau unde au loc. [...]
Președintele Nicușor Dan pune bilanțul financiar al UE în centrul mesajului de Ziua Europei , susținând că România a fost beneficiar net al apartenenței la Uniune, cu 74 miliarde de euro diferență între contribuții și fonduri încasate, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni , în contextul Zilei Europei, și vin pe fondul tensiunilor politice interne, după demiterea Guvernului Bolojan și anularea recepției oficiale de la Cotroceni. În intervenția sa, șeful statului a legat apartenența la UE de „modernizare” și de creșterea nivelului de trai, afirmând că românii „o duc astăzi mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”. Nicușor Dan a invocat și evoluția salariilor, susținând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din UE”, dar a punctat și două vulnerabilități: diferențe mai mari între salariile mari și mici decât în alte state europene și existența „unei corupții care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Bilanțul financiar invocat: contribuții, fonduri și destinații Președintele a prezentat câteva cifre despre fluxurile financiare dintre România și UE în ultimii 20 de ani: România „a plătit 36 miliarde de euro” și „a încasat 110” miliarde de euro, rezultând „o diferență de 74 miliarde de euro”, descrisă drept venituri nete; din această sumă, „45 miliarde” ar fi mers în agricultură și dezvoltarea satelor; „4 mii de kilometri de drumuri” ar fi fost construiți sau modernizați cu bani europeni; „sute de milioane de euro” ar fi fost alocate pentru „simboluri de identitate românești”, precum biserici și muzee. Critici la adresa UE și mesaj despre poziționarea României Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli”, indicând, între exemple, renunțarea la energia nucleară în favoarea gazului ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, a susținut că UE rămâne o construcție democratică, în care aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene. Pe relația României cu UE, președintele a afirmat că România a fost „de multe ori slabă” în negocierile interne și nu și-a apărat coerent obiectivele, dar a adăugat că, în prezent, țara este „credibilă”, știe să acționeze în cadrul Uniunii și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Totodată, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, calificând-o drept „o lozincă” care îndepărtează de dezbaterea reală despre locul României în UE. Context politic: recepția de Ziua Europei, anulată după căderea guvernului Mesajul a fost transmis după ce Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale de la Palatul Cotroceni, decizie motivată de „contextul politic actual” și de nevoia de „concentrare totală” pe soluții pentru gestionarea situației. Cu o zi înainte, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR , votată de 281 de parlamentari. [...]
PSD își leagă mesajul de Ziua Europei de o agendă economică și de negocierile UE post-2027 , susținând că prioritatea României ar trebui să fie un buget european care să finanțeze investițiile și măsurile interne, în paralel cu obiective precum OCDE și Zona Euro , potrivit News . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat într-o postare pe Facebook că, pentru social-democrați, „Europa înseamnă muncă și rezultat, nu discursuri sterile” și că partidul rămâne „consecvent” acestui obiectiv, „indiferent de piedicile” pe care „anumite forțe politice, care se pretind pro-europene”, ar încerca să le pună României. Miza invocată: bani europeni și investiții după 2027 Grindeanu a susținut că „pentru România, parte integrantă a Uniunii Europene”, rămân „obiective clare”, dintre care a evidențiat: un buget european post-2027 care să finanțeze măsurile și investițiile de care are nevoie România; integrarea în OCDE; pregătirea pentru Zona Euro. În același mesaj, liderul PSD a legat „construcția europeană” de „solidaritate și prosperitate” și a spus că guvernările PSD s-ar fi axat pe măsuri în această direcție. Context politic: revendicarea „rezultatelor” și atacul la adversari În postare, Grindeanu a enumerat drept realizări creșterea veniturilor, protejarea economiei „în momente dificile”, susținerea investițiilor și utilizarea fondurilor europene „pentru dezvoltare”, afirmând că acestea ar fi „lucruri concrete” care nu pot fi negate de adversari. Mesajul include și o delimitare de politici pe care le descrie drept „tăieri haotice de venituri”, „aventuri economice” și „pauperizare”, fără a indica explicit la cine se referă. [...]
SUA trimit la București un subsecretar de stat, nu pe Donald Trump, la Summitul B9 , un semnal de reprezentare la nivel tehnic într-un moment în care aliații de pe flancul estic discută creșterea cheltuielilor de apărare. Informațiile apar în Libertatea , care citează date transmise de Ambasada SUA în România. Thomas G. DiNanno , subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitatea internațională, va reprezenta Statele Unite la Summitul București 9 (B9), potrivit Ambasadei SUA. Invitația autorităților române i-a fost adresată președintelui Donald Trump, însă acesta a refuzat participarea. DiNanno va efectua, în perioada 11–15 mai 2026, vizite la Varșovia, București și Tallinn. În România, el va participa la reuniunea B9 a statelor de pe flancul estic al NATO și a aliaților nordici. Context: Summit B9 la Cotroceni, coprezidat de România și Polonia Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice are loc miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni , fiind coprezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Tema generală a reuniunii este „Delivering More for Transatlantic Security”. Formatul B9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește țările de pe flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania, Letonia. La summit au fost invitați și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și reprezentanți ai țărilor nordice: Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia. Mesajul Casei Albe: 5% din PIB pentru apărare Deși Donald Trump a refuzat invitația, președintele SUA a transmis o scrisoare de mulțumire către România și Polonia pentru angajamentul de a crește bugetele pentru apărare la 5% din PIB în următorii ani, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
Preluarea puterii de către Péter Magyar declanșează o test pentru rețeaua economică apropiată de Viktor Orbán , după ce un magnat din industria comunicării a anunțat că își cedează către stat cele patru companii, într-un gest prezentat drept „în interes public”, chiar înaintea învestirii noului premier, potrivit Le Figaro . Péter Magyar, politicianul care l-a învins pe Viktor Orbán la alegerile legislative, urmează să fie întronizat sâmbătă, la Budapesta. Data aleasă este 9 mai, de Ziua Europei, un detaliu cu încărcătură simbolică, pe fondul „debandadei” taberei „orbaniste”, notează publicația. Un semnal din interiorul mediului de afaceri „orbanist” În acest context, Gyula Balasy, descris ca magnat al comunicării, a apărut pe canalul YouTube Kontroll – lansat de fratele viitorului prim-ministru – pentru a face un anunț cu impact: își cedează cele patru societăți de comunicare către stat. Balasy susține că transferul este făcut „în interes public” și afirmă că firmele: ar valora 80 de miliarde de forinți (225 milioane de euro, aprox. 1,1 miliarde lei); au circa 500 de angajați; ar putea funcționa „perfect” într-un cadru de stat. Publicația descrie apariția sa ca fiind una neobișnuită față de imaginea anterioară, asociată cu opulența și cu evitarea presei. De ce contează: presiune pe active și contracte din zona politică Din informațiile prezentate, gestul lui Balasy sugerează o repoziționare rapidă a unor actori economici asociați vechii puteri, chiar înainte de instalarea noului guvern. În lipsa altor detalii din materialul disponibil, nu este precizat dacă cedarea către stat este voluntară în sens strict, negociată sau determinată de riscuri juridice ori politice iminente. Le Figaro amintește, în trimitere la un articol anterior, că Péter Magyar a lansat inițiative de tip „vânătoare” a „oligarhilor” din jurul lui Orbán, inclusiv prin instrumente precum o comisie de anchetă și o nouă autoritate de recuperare, ceea ce amplifică miza pentru companiile conectate la vechiul establishment. [...]
