Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile nucleare SUA–Iran se reiau vineri, 6 februarie, la Muscat, după un blocaj legat de locul și formatul discuțiilor, notează Turkiye Today. Confirmarea a venit de la un oficial al Casei Albe, iar ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe rețelele sociale că întâlnirea este programată „în jurul orei 10:00” în capitala Omanului.
„Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să aibă loc la Muscat, în jurul orei 10:00 vineri. Sunt recunoscător fraților noștri omanezi pentru că au făcut toate aranjamentele necesare”, a scris Araghchi.
Reluarea discuțiilor marchează o schimbare de direcție după disputa de miercuri, când Teheranul a cerut mutarea negocierilor din Istanbul în Oman și trecerea de la un format multilateral la unul bilateral. Potrivit sursei, un oficial american de rang înalt a descris atunci poziția Washingtonului drept un ultimatum, afirmând că SUA ar fi transmis Iranului că „este asta sau nimic”, iar răspunsul ar fi fost „Ok, atunci nimic”.
Mutarea la Muscat înseamnă, în practică, acceptarea locației preferate de Iran, în locul întâlnirii planificate inițial la Istanbul, unde ar fi urmat să participe și țări din Orientul Mijlociu ca observatori. Omanul este prezentat ca un teren neutru, cu o tradiție de a facilita contacte diplomatice discrete între Washington și Teheran, ceea ce reduce presiunea publică și crește șansele de a evita escaladarea.
Rămâne însă neclar dacă formatul va fi strict bilateral, așa cum a cerut Iranul, sau dacă va include o formă de participare a observatorilor. În plus, diferențele de agendă persistă: Iranul ar dori limitarea discuțiilor la dosarul nuclear, în timp ce SUA și partenerii regionali insistă și pe alte teme, precum rachetele balistice și activitățile regionale ale Teheranului.
Miza imediată este menținerea canalului diplomatic într-un moment în care, potrivit relatării, au existat avertismente privind „alte opțiuni” în lipsa unui progres rapid, pe fondul amenințărilor repetate cu acțiuni militare. Administrația Trump ar fi consolidat prezența militară în zona Golfului, iar discuțiile de la Muscat sunt prezentate ca o încercare de a preveni ca impasul politic să se transforme într-o criză de securitate. Din partea SUA, echipa ar urma să fie condusă de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, iar Iranul va fi reprezentat de Abbas Araghchi.
Recomandate
Iranul și Omanul analizează introducerea unor taxe pentru „servicii maritime” în Strâmtoarea Ormuz , o mișcare care ar putea ridica costurile de tranzit pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, potrivit Mediafax . Cele două state au anunțat marți că vor evalua un astfel de sistem printr-un grup de lucru comun, iar discuțiile vor continua în pofida opoziției Statelor Unite față de orice formă de taxare, potrivit AFP, citată de France24. Ce se discută concret: administrarea navigației și „costurile asociate” Într-o declarație comună, Iranul și Omanul au invocat „drepturile suverane asupra apelor teritoriale” și au convenit să mențină dialogul printr-un grup de lucru format din reprezentanți ai celor două ministere de externe. Obiectivul acestui grup este să ajungă la „un acord privind viitoarea administrare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, serviciile care vor fi furnizate în acest sens și costurile asociate acestora, în conformitate cu standardele internaționale”, au precizat cele două părți. Mesaj dublu: taxe analizate, dar promisiune de „trecere fără taxă” Deși tema taxelor este pe agendă, ministrul de externe de la Muscat a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că ambele părți s-au angajat să asigure „trecerea în condiții de siguranță, fără taxă”. În acest stadiu, informațiile disponibile indică mai degrabă o negociere asupra cadrului de administrare și a serviciilor decât o decizie finală privind introducerea efectivă a taxelor. Contextul negocierilor și calendarul menționat anterior Declarația comună a venit după întâlniri la Muscat, unde ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf s-au întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, și cu ministrul de externe Badr Albusaidi. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a afirmat că Teheranul va impune „taxe pentru servicii maritime” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz. Atunci s-a preconizat că taxele ar urma să intre în vigoare după o perioadă de 60 de zile fără taxe, prevăzută într-un memorandum de înțelegere semnat cu SUA. Memorandumul mai prevede că Iranul și Omanul vor discuta despre „administrarea viitoare și serviciile maritime” ale strâmtorii, alături de alte țări din Golf. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Transcrierea audierii lui Bill Gates în Congres reaprinde riscul reputațional pentru liderii de business care au avut legături cu Jeffrey Epstein , după ce miliardarul a declarat că nu a interacționat cu victimele, dar admite că „ar fi putut fi în prezența” unora dintre ele, potrivit CNN , care citează transcriptul unui interviu cu ușile închise al Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților , făcut public marți. Gates a susținut, în interviul voluntar desfășurat pe Capitol Hill la începutul lunii, că relația sa de trei ani cu Epstein a fost „strict profesională” și că nu a fost martor și nu a participat la vreo conduită sexuală ilegală. Totuși, congresmanul democrat Robert Garcia a arătat că investigația comisiei indică faptul că unii angajați ai lui Epstein au fost, la rândul lor, abuzați, ceea ce face dificil pentru Gates să excludă complet posibilitatea de a fi fost în preajma unor victime. „Este un punct foarte bun”, a spus Gates, adăugând: „Aș fi putut fi în prezența victimelor.” De ce contează: ancheta Congresului și efectul de „due diligence” reputațional Cazul revine în prim-plan în contextul anchetei în desfășurare a comisiei, care a cerut mărturia lui Gates după ce publicarea, în acest an, a unor documente suplimentare de către Departamentul de Justiție a ridicat noi întrebări despre legăturile unor persoane influente cu Epstein. Pentru mediul de afaceri, episodul ilustrează cum relațiile „profesionale” cu actori controversați pot genera consecințe reputaționale și presiune publică, inclusiv ani mai târziu, odată cu apariția de noi documente și audieri. Ce reiese din transcript: presiuni, e-mailuri și ruptura din 2014 În depoziție, Gates a descris cum Epstein ar fi încercat să folosească informații despre viața sa personală – inclusiv infidelitatea în căsnicie – pentru a-l presa. După ce a rupt legăturile cu Epstein în 2014, Gates a relatat un episod în care Epstein i-a trimis un e-mail cerând „rambursare” pentru cheltuieli legate de o femeie cu care Gates ar fi avut o relație. „I-am comunicat persoanei mele-cheie, principală, de la Gates Ventures, Larry Cohen, că nu vom plăti nimic”, a declarat Gates. Gates a spus că a fost prezentat lui Epstein în 2011 de Dr. Boris Nikolic, un angajat de încredere, despre care crede că i-ar fi spus lui Epstein despre două dintre aventurile extraconjugale ale lui Gates. Ancheta a insistat și pe alte posibile relații, argumentând că ar fi relevant pentru a stabili dacă au existat alte legături cu Epstein, însă Gates și avocații săi au contestat această linie de întrebări. În același context, Gates a menționat existența unor e-mailuri „draft” pe care Epstein pare să și le fi scris sieși în 2013, cu acuzații grafice și neverificate la adresa lui Gates, pe care acesta le-a catalogat drept false. Gates a mai spus că nu a avut o boală cu transmitere sexuală, dar că „este posibil” să-i fi comunicat lui Nikolic că era îngrijorat că ar putea avea una. Context: Gates știa de condamnarea lui Epstein, dar a continuat contactul Gates a declarat că, la momentul întâlnirii din 2011, știa că Epstein avea o „condamnare penală” „de natură sexuală”, dar a urmărit totuși o relație profesională, deoarece Epstein susținea că poate strânge miliarde de dolari pentru sănătatea globală. Gates a spus că regretă că a ignorat reputația lui Epstein în căutarea unei oportunități filantropice care, în final, nu s-a materializat și că a evitat invitațiile pe insulă sau la evenimente sociale, tocmai din cauza condamnării. Totodată, Gates a afirmat că i se pare „confuz” modul în care Epstein și-a acumulat averea și a remarcat dimensiunea apartamentului acestuia din New York, despre care a spus că era una dintre cele mai „spațioase” locuințe din Manhattan pe care le-a văzut. Mărturia asistentei lui Epstein și legătura cu Trump Comisia a publicat marți și transcriptul audierii lui Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, disponibil aici . Groff l-a descris pe fostul ei șef drept un „maestru manipulator” și a spus că nu știa despre crimele lui. Ea a mai declarat că l-a conectat telefonic pe Epstein cu Donald Trump (pe atunci cetățean privat) de mai multe ori, pe parcursul a 10 ani, fără să știe conținutul conversațiilor; Trump a negat de mult timp orice faptă ilegală legată de Epstein și acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare. Groff a spus că a crezut că persoanele pe care le programa pentru masaje erau terapeuți și a descris aranjamentele ca pe o relație de tip „contractor independent”. Ea a afirmat că a încetat să mai facă regulat astfel de programări în 2008, când Epstein a executat aproximativ un an de închisoare în Florida, însă democrații din comisie au contestat această susținere, invocând programări ulterioare anului 2008. Transcriptul audierii lui Gates este disponibil aici . CNN notează că a solicitat puncte de vedere de la reprezentanții lui Gates și ai lui Groff. [...]
Țările din Grupul de la Visegrad vor să revină la o coordonare politică mai strânsă înaintea deciziilor UE , prin reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor europene, într-o încercare de a-și recâștiga influența pierdută în ultimii ani, potrivit Agerpres . Reuniți lângă Budapesta, la palatul Grassalkovich, premierul ungar Peter Magyar și omologii săi Donald Tusk (Polonia), Andrej Babiš (Cehia) și Robert Fico (Slovacia) au transmis că miza este ca Europa Centrală să „conteze” din nou în procesul decizional european, inclusiv la Bruxelles. În material se arată că Peter Magyar a vorbit despre ambiția de a reda „o voce puternică” alianței informale V4. De ce contează: V4 încearcă să redevină un actor în negocierile UE În ultimii ani, influența grupului a scăzut pe fondul tensiunilor dintre Ungaria condusă atunci de premierul naționalist Viktor Orbán și Polonia, ceea ce a slăbit capacitatea V4 de a acționa coerent în dosarele europene. În acest context, anunțul privind reluarea consultărilor regulate înaintea summiturilor UE indică o încercare de reactivare a mecanismului de coordonare politică. Mesajele liderilor: „co-creatori” ai deciziilor, nu „obiect” al lor Robert Fico, a cărui țară urmează să preia președinția grupului de la 1 iulie, a spus că nu vrea ca statele din V4 să fie „pur și simplu obiectul deciziilor luate de alții”, în special de Consiliul European și de celelalte instituții europene. „Dorim să fim co-creatorii acestor decizii, dorim să fim foarte activi.” La rândul său, Donald Tusk a apreciat că V4 poate deveni „o mare putere” dacă membrii își regăsesc loialitatea reciprocă și a adăugat că grupul ar putea oferi „o rază de speranță” țărilor care doresc să adere la Uniunea Europeană. Ce urmează Din informațiile disponibile, pasul concret anunțat este reluarea consultărilor înaintea summiturilor UE, iar preluarea președinției V4 de către Slovacia de la 1 iulie va fi primul test pentru această relansare. Materialul nu oferă detalii despre un calendar sau teme specifice de negociere. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
Programul T-7 Red Hawk riscă să împingă costuri suplimentare către armata SUA prin remedieri tehnice și renegocierea unui contract „cu preț fix”, în condițiile în care aeronava de antrenament are restricții operaționale (inclusiv zborul pe ploaie) și lipsesc date esențiale de siguranță pentru componente, potrivit Mediafax . Armata SUA este pregătită să lanseze noile avioane de antrenament T-7 Red Hawk, deși experții invocă „riscuri serioase” legate de defecte tehnice și de lipsa unor date privind navigația, într-un context în care documente interne indică un nivel ridicat de risc pentru primele aeronave planificate. Ce probleme operaționale sunt menționate Conform informațiilor citate, primele 82 de aeronave, programate pentru producție până în 2031, ar avea „riscuri foarte mari de utilizare”, iar avionul este încadrat de Forțele Aeriene la al doilea cel mai ridicat nivel de risc într-un sistem intern de evaluare a siguranței zborului. Printre limitările concrete: restricții de zbor din cauze meteorologice , inclusiv faptul că în prezent avionul nu poate zbura în ploaie ; panourile de acces exterioare „nu se etanșează corespunzător”, permițând apei să intre în interior, inclusiv în zona sistemelor interne; pentru a menține programul, oficialii ar fi lipit aeronavele cu bandă adezivă sau ar fi anulat zborurile pe ploaie; sistemul de antrenament la sol are, la rândul lui, probleme: o testare a indicat că simulatorul funcționează sub 30% la reperele cheie, deși utilizarea lui a fost autorizată pentru a accelera instruirea piloților. Miza financiară: contractul și costul schimbărilor Boeing a câștigat contractul T-7 în 2018, cu preț fix de 9,2 miliarde de dolari (aprox. 42,3 miliarde lei). Programul are o întârziere de peste doi ani, ceea ce a dus la pierderi de 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 miliarde lei). În prezent, Forțele Aeriene și Boeing negociază o strategie de schimbare a contractului, iar materialul menționează că orice modificare tehnică ar putea costa armata SUA încă 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) — un potențial transfer de costuri către bugetul public, în funcție de forma finală a renegocierii. În articol este citată și sursa Clash Report, care indică faptul că riscurile de navigabilitate ar fi alimentate inclusiv de lipsa unor date de siguranță din partea Boeing, ceea ce ar crea incertitudine privind predictibilitatea operațiunilor și costul de utilizare pe termen lung. [...]
