Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile nucleare SUA–Iran se reiau vineri, 6 februarie, la Muscat, după un blocaj legat de locul și formatul discuțiilor, notează Turkiye Today. Confirmarea a venit de la un oficial al Casei Albe, iar ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe rețelele sociale că întâlnirea este programată „în jurul orei 10:00” în capitala Omanului.
„Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să aibă loc la Muscat, în jurul orei 10:00 vineri. Sunt recunoscător fraților noștri omanezi pentru că au făcut toate aranjamentele necesare”, a scris Araghchi.
Reluarea discuțiilor marchează o schimbare de direcție după disputa de miercuri, când Teheranul a cerut mutarea negocierilor din Istanbul în Oman și trecerea de la un format multilateral la unul bilateral. Potrivit sursei, un oficial american de rang înalt a descris atunci poziția Washingtonului drept un ultimatum, afirmând că SUA ar fi transmis Iranului că „este asta sau nimic”, iar răspunsul ar fi fost „Ok, atunci nimic”.
Mutarea la Muscat înseamnă, în practică, acceptarea locației preferate de Iran, în locul întâlnirii planificate inițial la Istanbul, unde ar fi urmat să participe și țări din Orientul Mijlociu ca observatori. Omanul este prezentat ca un teren neutru, cu o tradiție de a facilita contacte diplomatice discrete între Washington și Teheran, ceea ce reduce presiunea publică și crește șansele de a evita escaladarea.
Rămâne însă neclar dacă formatul va fi strict bilateral, așa cum a cerut Iranul, sau dacă va include o formă de participare a observatorilor. În plus, diferențele de agendă persistă: Iranul ar dori limitarea discuțiilor la dosarul nuclear, în timp ce SUA și partenerii regionali insistă și pe alte teme, precum rachetele balistice și activitățile regionale ale Teheranului.
Miza imediată este menținerea canalului diplomatic într-un moment în care, potrivit relatării, au existat avertismente privind „alte opțiuni” în lipsa unui progres rapid, pe fondul amenințărilor repetate cu acțiuni militare. Administrația Trump ar fi consolidat prezența militară în zona Golfului, iar discuțiile de la Muscat sunt prezentate ca o încercare de a preveni ca impasul politic să se transforme într-o criză de securitate. Din partea SUA, echipa ar urma să fie condusă de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, iar Iranul va fi reprezentat de Abbas Araghchi.
Recomandate
Iran și Oman au convenit un cadru pentru Strâmtoarea Hormuz , dar decizia finală rămâne la nivel politic , potrivit Al Jazeera , care citează presa de stat iraniană și un oficial. Înțelegerea vizează un „cadru” de cooperare privind Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru transporturile maritime de energie, însă oficialul citat a precizat că „o decizie finală urmează să fie luată la niveluri superioare”. Informația este limitată la acest element din actualizarea în timp real publicată pe 8 august 2026, fără detalii despre conținutul cadrului convenit, calendar sau mecanisme de implementare. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Iranul încearcă să reducă speculațiile despre sănătatea Liderului Suprem Mojtaba Khamenei, promițând publicarea unor imagini cu acesta în spațiul public. Potrivit The Jerusalem Post , un lider al Basij a spus că în viitor vor fi difuzate înregistrări și „alte documente” care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”, pe fondul absenței sale din aparițiile publice de la preluarea funcției. Informația apare în contextul unor relatări ale presei de stat iraniene despre o întâlnire, la final de iulie, între președintele Masoud Pezeshkian și Liderul Suprem Mojtaba Khamenei, în jurul începutului celui de-al treilea an de mandat al președintelui. Conform aceleiași relatări, discuțiile au vizat atât chestiuni militare, cât și economia – inclusiv asigurarea resurselor, administrarea cursului valutar și utilizarea energiei, precum și legăturile economice cu parteneri externi. Mesaje contradictorii despre accesul președintelui la Liderul Suprem În ultimele săptămâni, Pezeshkian a oferit versiuni diferite despre cât de ușor poate comunica cu Khamenei. Pe 21 iulie, președintele a spus că interacțiunile cu liderul suprem „cresc de la o zi la alta”, însă la început de august a afirmat că este „foarte dificil” să comunice cu acesta. Presa de stat a mai relatat și despre o întâlnire în mai, de câteva ore, prezentată atunci drept prima întâlnire raportată public între cei doi de când Khamenei a devenit lider suprem. Ce a promis Basij și de ce contează Adjunctul Basij, Ghasem Ghoraishi, a declarat că vor fi publicate: imagini și documente care să-l arate pe Khamenei „printre oameni” și „pe străzi”; materiale din întâlniri cu comandanți ai forțelor armate. Ghoraishi a susținut că difuzarea imaginilor ar „aduce din nou rușine” „dușmanilor și detractorilor” poporului iranian, comentarii care, în context, par menite să contracareze speculațiile legate de starea de sănătate a liderului suprem și lipsa aparițiilor publice. Context: absența din spațiul public și informațiile despre o posibilă rănire Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de când i-a succedat tatălui său în martie, potrivit materialului. În același timp, este menționat că ar fi fost „grav rănit” într-un atac din 28 februarie, în care a fost ucis tatăl și predecesorul său, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a războiului americano-israelian cu Iranul. Materialul notează și că, înainte de a deveni lider suprem, Khamenei a avut, în general, un profil public redus. Deocamdată, sursa nu indică un calendar pentru publicarea înregistrărilor promise, ci doar că acestea vor fi difuzate „în viitor”. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
Turcia a început să încetinească tranzitul navelor comerciale spre Marea Neagră , după o creștere a atacurilor asupra transportului maritim, potrivit Kyiv Post . Măsura ridică riscuri operaționale pentru exporturile de petrol și cereale din regiune și adaugă presiune pe rutele care depind de strâmtorile turcești. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a cerut Rusiei și Ucrainei să aplice un moratoriu reciproc privind atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră, avertizând că escaladarea amenință tot mai mult transportul internațional. Declarațiile sale sunt atribuite de publicație ziarului Le Temps . „Conflictul s-a extins la întreaga Mare Neagră. La început au vizat porturi și nave de război. Acum atacă toate navele comerciale fără excepție”, a spus Fidan, potrivit Le Temps. „Sunt lovite și nave care aparțin turcilor sau care arborează pavilion turc.” Ce înseamnă restricțiile: întârzieri la Dardanele și incertitudine pentru destinații După aceste declarații, Turcia a început să restricționeze mișcarea navelor comerciale care se îndreaptă spre Marea Neagră. Potrivit Bloomberg , Direcția Generală pentru Siguranța de Coastă din Turcia a informat mai multe nave cu destinația portul rusesc Novorossiysk că fie reține permisele de tranzit, fie prelungește procesarea cererilor de trecere prin strâmtoarea Dardanele . Novorossiysk este prezentat ca un nod major pentru exporturile rusești de petrol și cereale, însă unele nave ar fi fost avertizate că restricțiile ar putea viza și vasele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Autoritățile turce nu au oferit, potrivit materialului, o explicație oficială pentru întârzieri. Contextul escaladării: atacuri asupra navelor și efecte în lanț asupra porturilor Kyiv Post leagă decizia Turciei de intensificarea „războiului maritim” din zonă. La începutul săptămânii, Ministerul turc de Externe a raportat că mai mulți membri ai echipajelor turce au fost răniți în urma unor atacuri cu drone asupra a două nave turcești din regiune. Publicația mai notează că, în iulie, Ucraina a înregistrat 35 de atacuri rusești asupra navelor aflate în port, 22 de atacuri asupra navelor aflate pe mare și 67 de lovituri asupra infrastructurii portuare. În același timp, bombardamentele ar fi determinat armatori să suspende cursele către Odesa, lăsând porturile goale pentru aproape două săptămâni, în vârful sezonului de recoltare. Legătura cu piața energiei: presiune pe fluxurile prin Novorossiysk Restricțiile turcești vin la câteva zile după ce SUA ar fi intervenit pentru a limita riscurile asupra piețelor globale de energie, în contextul tensiunilor din Marea Neagră. Kyiv Post scrie că, în urma unui lobby intens din partea Chevron și a administrației Trump, Ucraina a acceptat recent să nu mai vizeze petrolierele non-ruse și infrastructura maritimă din apropierea terminalului Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorossiysk. Acordul ar fi fost negociat după atacuri cu drone ucrainene care, în iulie, au perturbat încărcările de țiței la terminalul CPC, descris ca gestionând aproximativ 2% din oferta zilnică globală de țiței. Înțelegerea prevede că navele nu vor fi țintite de Kiev dacă nu sunt deținute de Rusia, nu transportă marfă rusească și nu intră sub incidența sancțiunilor ucrainene. În lipsa unor explicații oficiale de la Ankara privind întârzierile, rămâne neclar cât vor dura restricțiile și cât de larg vor fi aplicate, inclusiv pentru navele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Pentru operatori și comercianți, semnalul imediat este creșterea incertitudinii pe o rută critică pentru exporturile de energie și agricole din bazinul Mării Negre. [...]
Atacul cu rachete asupra Odesei a lovit din nou infrastructura urbană și portuară, amplificând riscurile pentru activitatea economică locală și pentru transportul maritim din zonă , potrivit HotNews , care citează autorități ucrainene. Bombardamentele nocturne lansate de Rusia în Odesa au rănit cel puțin șase persoane și au provocat distrugeri în mai multe cartiere. Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au avariat clădiri rezidențiale, iar în urma exploziilor mai multe mașini au fost cuprinse de flăcări, conform declarațiilor lui Sehrii Lisak, șeful Administrației Militare a orașului Odesa. Echipajele de urgență au intervenit la fața locului pentru a acorda asistență răniților. Autoritățile au avertizat că numărul persoanelor afectate ar putea crește. De ce contează: presiune suplimentară pe un oraș-port cheie Odesa, oraș-port la Marea Neagră, rămâne o țintă constantă a atacurilor rusești, intensificate în această vară din cauza apropierii de Crimeea ocupată și a sezonului turistic. În acest context, atacurile au vizat și infrastructura portuară, fiind raportate avarii la zeci de nave civile și victime. Ce se știe despre desfășurarea atacului Potrivit informațiilor citate, Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis o alertă în jurul orei 3:30 dimineața, iar exploziile s-au auzit la scurt timp după avertisment. Ulterior, autoritățile au raportat noi valuri de atacuri cu rachete pe parcursul nopții. Serviciul de Urgență din Ucraina a publicat imagini cu urmările atacului, care arată clădiri avariate și incendii la autoturisme. [...]
