Tag: steve witkoff
Știri despre „steve witkoff”
Negocieri trilaterale Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi - primul pas diplomatic formal în conflictul din estul Europei
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat , iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare. „Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”. Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite. Cum a fost organizată reuniunea și cine participă Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului. Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale. Mizele: teritorii, NATO și garanții de securitate Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord. De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi. Presiunea Washingtonului și componenta economică Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”. Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday . Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației. Contextul de pe teren și ce urmează Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent. Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters , iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război. [...]
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Iranul ar fi anulat peste 800 de spânzurări, spune Trump - Washingtonul leagă gestul de condiții pentru dialog
Donald Trump susține că Iranul a anulat peste 800 de spânzurări programate , potrivit Antena3.ro , într-un mesaj publicat vineri pe rețeaua sa, Truth Social, pe fondul protestelor naționale din Republica Islamică. „Respect foarte mult faptul că toate execuțiile prin spânzurare, programate să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc!” Mesajul vine după ce, cu două zile înainte, președintele SUA avertizase Teheranul că Washingtonul va recurge la „acțiuni ferme” dacă regimul va începe să-i execute pe protestatarii arestați. În același context, articolul menționează că aproximativ 2.500 de oameni ar fi fost uciși de forțele de securitate de la începutul protestelor, care au durat aproape trei săptămâni. În paralel, publicația notează că, potrivit unor surse citate de „presa internațională”, Trump ar fi fost convins de Arabia Saudită, Qatar și Oman să amâne un atac asupra Iranului, pe fondul temerilor că o intervenție americană ar putea avea consecințe grave în Orientul Mijlociu . Un oficial saudit, citat sub condiția anonimatului, susține că statele din Golf ar fi derulat un efort diplomatic „de ultim moment” pentru a oferi Iranului șansa de a-și demonstra „bunele intenții”. Totodată, Steve Witkoff , emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, a enumerat patru condiții pentru o soluție diplomatică și pentru reintegrarea Iranului în comunitatea internațională. Conform Times of Israel, acestea ar viza limitarea îmbogățirii uraniului, reducerea arsenalului de rachete balistice, clarificarea situației a circa două tone de material nuclear îmbogățit până la 60% și încetarea sprijinului pentru grupări islamiste armate din regiune, inclusiv Houthis și Hezbollah. [...]