Știri
Știri din categoria Politică
Casa Albă încearcă să limiteze rolul marilor companii americane în summitul Trump–Xi de la Beijing, pe fondul tensiunilor interne privind cât de departe poate merge Washingtonul cu „înțelegeri” economice cu China fără costuri politice și de securitate, potrivit Politico.
Administrația a început să trimită invitații către directori executivi pentru evenimentele din jurul summitului din 14–15 mai, după săptămâni de deliberări despre mărimea delegației de business. Conform a două persoane informate asupra discuțiilor, oficialii au circulat o listă preliminară cu executivi de la aproximativ două duzini de companii, dar unii responsabili – inclusiv reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer – au împins pentru un grup „aproape la jumătate” ca dimensiune. Lista actuală ar fi mai aproape de varianta redusă, iar participarea ar urma să fie finalizată până la finalul acestei săptămâni.
Nemulțumirea mediului de afaceri vine din deciziile luate pe ultima sută de metri. Sean Stein, președintele US-China Business Council (care reprezintă peste 270 de companii), spune că există directori executivi care încă așteaptă să afle dacă vor face parte din deplasare, cu aproximativ o săptămână înainte de plecare.
Disputa privind delegația este prezentată ca un simptom al echilibrului fragil pe care Casa Albă încearcă să-l mențină în relația comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii: dorința lui Donald Trump de a promova acorduri de investiții cu sume mari intră în tensiune cu consensul tot mai larg de la Washington că investițiile chineze reprezintă un risc pentru securitatea națională.
O persoană apropiată Casei Albe, citată sub protecția anonimatului, îl descrie pe Trump drept „cel mai mare porumbel pe China” din administrație, prin prisma apetitului său pentru înțelegeri directe cu Beijingul.
Casa Albă, prin purtătorul de cuvânt Kush Desai, a transmis însă că nu există divergențe între președinte și echipa sa de rang înalt privind planificarea vizitei.
„Președintele Trump este pregătit să facă o vizită istorică în China cu o delegație de oficiali ai administrației și lideri de afaceri americani și se va întâlni cu președintele Xi și alți oficiali chinezi.”
Trei persoane familiarizate cu discuțiile spun că insistența lui Greer pentru o delegație restrânsă reflectă temeri că o prezență masivă a unor directori executivi de prim rang ar putea:
În același timp, ambasadorul SUA în China, David Perdue, ar fi susținut de luni de zile o prezență mai mare a sectorului privat în jurul vizitei, potrivit a trei persoane apropiate Casei Albe. Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a spus, de asemenea, că interpretarea sa din ședințele de planificare a fost că se dorește participarea „cât mai multor lideri de afaceri”.
Politico notează că oficialii chinezi ar urma să vină la summit cu propuneri de acorduri profitabile, probabil în schimbul unor concesii privind tarifele SUA sau alte restricții comerciale. Această perspectivă alimentează reacții în Congres.
Democrații au trecut deja la atac: peste 70 de membri ai Camerei Reprezentanților și trei senatori au trimis scrisori separate care fac trimitere la declarațiile lui Trump din ianuarie, când a spus „Lăsați China să vină”, referindu-se la construirea de mașini pe teritoriul SUA. Reprezentanta Debbie Dingell a avertizat, într-o scrisoare semnată împreună cu zeci de colegi, că industria auto americană nu trebuie cedată unui competitor strategic.
Și republicanii semnalează rezerve. Senatorul Bernie Moreno a introdus împreună cu senatoarea Elissa Slotkin o măsură pentru restricționarea suplimentară a importurilor de vehicule fabricate în China și a tehnologiilor auto dezvoltate în China. Separat, mai mulți senatori republicani, inclusiv Moreno și Ted Cruz, s-au alăturat unei rezoluții bipartizane care exprimă îngrijorări privind „amenințările în creștere” din partea Chinei la adresa securității naționale și economice a SUA.
În interiorul administrației, unii consilieri împing spre menținerea limitelor atât pentru importuri (inclusiv auto), cât și pentru exporturi sensibile (precum semiconductori avansați și tehnologii conexe). Greer a respins recent ideea unui „Consiliu de investiții” SUA–China, despre care Reuters relatase în martie că ar fi fost discutat, argumentând că prioritatea este reducerea deficitului comercial.
Participarea la delegația de business ar urma să fie stabilită până la finalul săptămânii, dar incertitudinea a lăsat deja executivi „în așteptare” cu doar câteva zile înainte de plecare. În plan politic, summitul din 14–15 mai se conturează ca un test pentru cât spațiu va acorda Trump înțelegerilor economice cu Beijingul, în condițiile în care atât Congresul, cât și o parte a propriei administrații cer o linie mai dură pe investiții și tehnologie.
Recomandate
POT își repoziționează public linia politică față de AUR , după consultările de la Cotroceni, într-un semnal cu potențial de a redesena alianțe și majorități în Parlament, pe fondul discuțiilor despre formula de guvernare, potrivit HotNews . Președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Anamaria Gavrilă , a declarat marți, la finalul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan, că parlamentarii POT susțin „o formulă de guvernare prooccidentală, proamericană” și că se „disociază complet” de „comportamentul AUR”. Mesajul politic: sprijin pentru o formulă prooccidentală, cu condiții Gavrilă a spus că POT vrea ca proiecte și legi „pentru români” să fie incluse în programul de guvernare, prezentând partidul ca o componentă „pro-românească” într-o formulă prooccidentală. „Noi, parlamentarii POT, vom susține o formulă pro-occidentală, pro-americană, unde noi să fim partea pro-românească. Vrem ca proiecte care sunt pentru români, legi care sunt pentru români să fie incluse în programul de guvernare.” Ea a caracterizat discuția cu șeful statului drept „constructivă”. Distanțare de AUR și critică directă: „nu poți să faci spectacol” În declarațiile de la Palatul Cotroceni, lidera POT a criticat atitudinea AUR în contextul crizei politice, susținând că partidul ei a avut un comportament „rezonabil” și că „bătăliile” trebuie purtate pe rând. „Ne disociem complet de comportamentul AUR. Credem că ar fi fost o situație mult mai matură să înțeleagă că acum bătălia este cu guvernul Bolojan-USR, care nu a fost încă îndepărtat.” Consultările de la Palatul Cotroceni convocate de președintele Nicușor Dan au fost relatate în format live de HotNews . [...]
Discuțiile USR–Nicuşor Dan pentru desemnarea premierului au fost scurte și fără semne de detensionare , potrivit News : liderul USR Dominic Fritz spune că întâlnirea de la Cotroceni a durat „15 sau 20 de minute” și s-a desfășurat într-o atmosferă „destul de sobră”, pe fondul unei „situații serioase”. Fritz a relatat, într-o intervenție la Euronews, că întâlnirea delegației USR cu șeful statului a fost mai scurtă decât alte consultări și că tonul a reflectat presiunea momentului. „Nu a dansat nimeni pe masă, pentru că suntem cu toţii conştienţi că situaţia este serioasă.” Diferențe de perspectivă și roluri „constituționale” diferite Șeful USR a recunoscut existența unor diferențe de perspectivă privind soluțiile pentru criza politică, dar a punctat că președintele și partidele au roluri distincte. „Constituţional, comunicaţional, politic, avem roluri diferite.” În același timp, Fritz a spus că USR vrea să facă parte dintr-o soluție, cu condiția ca aceasta „să livreze ce este corect pentru România”, adăugând că „toți sperăm că vom avea o soluție în curând”. Context: consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui premier Potrivit aceleiași surse, președintele Nicușor Dan a avut marți consultări cu partidele parlamentare în vederea desemnării unui premier. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă discuția cu USR a produs un rezultat concret sau un calendar pentru pașii următori. [...]
Elena Lasconi propune o formulă de guvernare care include AUR , alături de PNL și USR, cu PSD în opoziție, ca variantă de ieșire din criza politică, potrivit Mediafax . Miza declarațiilor este una operațională: o majoritate parlamentară care ar putea debloca formarea guvernului, dar care ar schimba semnificativ echilibrul politic prin cooptarea AUR la putere. Declarațiile au fost făcute marți, în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, unde Lasconi a spus că, dacă ar fi președinte, ar lua în calcul această variantă, deși afirmă că are rezerve față de AUR și îl acuză de populism. „Eu, dacă aș fi președinte, aș lua în calcul și-am spus-o de mult, deși mă doare stomacul când aud de AUR.” „Puneți-i la treabă”: rațiunea invocată pentru aducerea AUR la guvernare Lasconi susține că menținerea AUR în opoziție ar putea alimenta creșterea partidului până la următoarele alegeri parlamentare, motiv pentru care ar prefera „testarea” lui la guvernare. „Dacă îi lași să fie mereu în opoziție, ea o să crească până la următoarele alegeri parlamentare. Așa că eu i-aș pune la treabă și i-aș duce la guvernare.” Ea a afirmat și că, în urma unor evenimente recente (pe care le numește „faza de aseară”), i s-ar fi confirmat că liderul AUR, George Simion, „are o urmă de moralitate”. Formula politică indicată: PSD în opoziție, majoritate cu AUR–PNL–USR Întrebată explicit în ce formulă ar aduce AUR la guvernare, Lasconi a spus că PSD ar trebui lăsat în opoziție și că vede posibilă o majoritate parlamentară formată din AUR, PNL și USR. „Ai avea majoritate în Parlament, dacă ai face un guvern împreună cu PNL și USR.” În același context, Lasconi a declarat că ar urmări reducerea influenței PSD, dacă partidul ar rămâne în afara guvernării. „Eu aș ține PSD în opoziție de data asta și aș face tot ce ar ține de mine ca să îi reduc la nimic pe cei din PSD.” Ce urmează Materialul plasează aceste declarații în contextul consultărilor de la Cotroceni , însă nu indică o decizie concretă rezultată din ele. În lipsa unor pași instituționali anunțați, propunerea rămâne, deocamdată, la nivel de scenariu politic avansat public de Elena Lasconi. [...]
PNL condiționează excluderile interne de înregistrarea noului statut , ceea ce amână finalizarea sancțiunilor pentru membrii acuzați că au susținut formarea și învestirea Guvernului Adrian Veștea, potrivit Mediafax . Deputatul PNL Ionel Bogdan spune că procedurile au început, dar pot fi închise doar după ce noul statut al partidului este înregistrat la Tribunalul București . Bogdan a explicat că excluderile vor fi operate „pe noul statut”, iar acesta trebuie mai întâi „înregistrat legal” la Tribunalul București. Până atunci, demersul rămâne în curs. „Procedurile în Partidul Național Liberal au început. Este aprobat un nou statut care urmează să fie înregistrat la Tribunalul București conform normelor legale. Ulterior vom putea finaliza această procedură.” De ce contează: disciplină internă legată de o formalitate juridică Miza imediată este una operațională pentru partid: sancțiunile anunțate în forurile interne sunt legate de un pas de natură juridică (înregistrarea statutului), fără de care conducerea nu poate închide procedura în forma dorită. În practică, asta introduce un interval de incertitudine privind calendarul și forma finală a excluderilor. „Dublă măsură” și linia de apărare a conducerii PNL Întrebat despre o posibilă „dublă măsură” — excluderi pentru susținerea Guvernului Veștea, dar discuții cu PSD pentru votarea unui guvern minoritar — Ionel Bogdan a susținut că situațiile nu sunt comparabile. El a spus că, în cazul discuțiilor politice, ar fi vorba despre un „acord politic” pentru implementarea unor obiective, în timp ce susținerea guvernului Veștea ar fi încălcat deciziile PNL. „Diferența este una majoră. Vorbim strict de un acord politic cu partidele politice (...) cei care au participat la acest guvern (...) au încălcat deciziile Partidului Național Liberal.” Cine ar urma să fie exclus, potrivit deciziilor interne În material este menționat că PNL a decis în forurile interne excluderea liderilor care au susținut Guvernul Veștea. Lista indicată include: parlamentarii Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Sorin Câmpeanu, Nicoleta Pauliuc, Mihai Veștea, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Mititelu Eduard, Pandea Ciprian, Prișcă Răzvan, Rusu Sebastian, Ionuț Stroe; liderii locali Hubert Thuma (Ilfov) și Adrian Veștea (Brașov); europarlamentarul Rareș Bogdan. Ce urmează, conform declarațiilor: finalizarea excluderilor după înregistrarea noului statut la Tribunalul București, fără un termen calendaristic indicat în articol. [...]
Președintele Nicușor Dan împinge partidele spre un guvern minoritar cu susținere pre-negociată , invocând urgența instalării rapide a unui executiv funcțional, după consultările de marți de la Cotroceni , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis pe rețeaua X, iar șeful statului a spus că discuțiile purtate cu partidele și grupurile parlamentare „merg spre ideea unui guvern minoritar”, care ar urma să se bazeze pe „un acord de susținere parlamentară pre-convenit”. „Opțiunea care pare să prindă contur este cea a unui guvern politic minoritar, care s-ar baza pe un acord de susținere parlamentară pre-convenit”, a spus Nicușor Dan. Ce cere președintele partidelor și de ce contează Nicușor Dan le-a cerut formațiunilor parlamentare să înceapă rapid discuțiile pentru semnarea acordului și apoi să vină cu propuneri pentru formula guvernului minoritar, insistând pe ritmul accelerat al procedurii. „Întregul proces trebuie să se desfășoare într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a precizat președintele. Miza imediată este una operațională: fără o majoritate clară, un guvern minoritar ar depinde de un aranjament parlamentar explicit, pentru a putea fi învestit și pentru a funcționa cu un minim de predictibilitate în Parlament. Contextul crizei politice Consultările au loc după adoptarea moțiunii de cenzură care a vizat Guvernul Bolojan. În acest interval, președintele a făcut mai multe încercări de a debloca formarea unui nou executiv: Eugen Tomac a fost desemnat inițial, dar și-a depus mandatul după ce nu a reușit să coaguleze o majoritate; Adrian Veștea a fost a doua propunere, însă guvernul propus nu a trecut de votul de învestitură din Parlament. În mesajul de marți, Nicușor Dan nu a anunțat desemnarea unui premier, ci a indicat drept direcție de lucru varianta unui guvern minoritar sprijinit printr-un acord parlamentar. [...]
Radu Miruță susține că ieșirea din criza guvernamentală trece printr-un executiv minoritar PNL–USR–UDMR , pentru a evita ca deciziile majore să ajungă să depindă de negocieri repetate PSD–AUR în Parlament, potrivit HotNews . Ministrul interimar al Apărării și deputat USR, Radu Miruță, a transmis marți că „soluţia ieșirii din criza guvernamentală” este un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, în paralel cu o „perioadă de carantină” pentru PSD. În mesajul citat de News.ro, Miruță argumentează că un guvern monocolor PSD ar face ca „fiecare decizie importantă” să ajungă să depindă de o „negociere săptămânală” între PSD și AUR, ceea ce, în viziunea sa, ar împinge AUR în zona de decizie. El afirmă că AUR „trebuie izolat de zona de decizie”, invocând nevoia unui „parcurs pro-european”. „Carantină” pentru PSD și avertismentul privind „oboseala” politică Miruță mai spune că PSD ar trebui să intre într-o perioadă de „carantină”, în care „să reflecteze asupra situaţiei în care a adus România”, „să îşi schimbe direcţia” și să demonstreze că poate reveni la guvernare „ca un partid reformat şi responsabil”. Totodată, el respinge ideea că „oboseala” partidelor în fața crizei ar putea justifica lăsarea guvernării „doar pe mâna PSD” și critică și varianta unui „experiment” în care PSD ar fi lăsat să guverneze pentru a se „distruge mitul PSD-AUR”, pe care o consideră riscantă „pe soarta fiecăruia dintre noi”. [...]
