Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters. Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional.
În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.”
Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el.
Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu.
„Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump
În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare.
În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene.
Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui.
Recomandate
Mesajul public al președintelui Nicușor Dan pune accent pe continuitatea angajamentelor de securitate și pe rolul prezenței economice americane în România , într-un context în care nu a fost anunțată o întâlnire bilaterală formală cu Donald Trump. Potrivit Antena 3 , șeful statului a publicat vineri o fotografie realizată la o recepție organizată la New York, în marja Adunării Generale a ONU , în care apare alături de președintele SUA și de Mirabela Grădinaru. În mesajul care însoțește fotografia, Nicușor Dan afirmă că România „prețuiește profund” Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și că își propune să consolideze relația cu administrația Trump. El leagă explicit această relație de două teme: securitatea și prosperitatea, menționând că „prezența militară și economică a SUA în România este vitală”. Președintele mai spune că România își va respecta angajamentele și își va „consolida propria apărare și capacitate de descurajare” (adică abilitatea de a preveni amenințări prin forță și pregătire). În aceeași intervenție, Nicușor Dan transmite că „Statele Unite se pot baza pe România”. Contextul întâlnirii de la New York Conform informațiilor prezentate, Nicușor Dan a fost la New York pentru Adunarea Generală a ONU și a participat la recepția organizată de Donald Trump pentru liderii prezenți. Totuși, o întâlnire bilaterală cu președintele SUA nu a fost anunțată anterior. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a explicat la Antena 3 CNN că România urma să folosească reuniunea și pentru a strânge sprijin pentru candidatura lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei. [...]
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
Brazilia intră într-o cursă electorală strânsă, cu mize directe pentru economie și comerț , după ce președintele Luiz Inacio Lula da Silva , în vârstă de 80 de ani, candidează pentru al patrulea mandat, deși în 2022 spunea că nu va mai încerca să obțină unul nou, potrivit Digi24 . Alegerile au loc duminică, 4 octombrie, iar un eventual tur al doilea este programat pentru 25 octombrie. Confruntarea este dominată de duelul cu Flávio Bolsonaro , fiul fostului președinte Jair Bolsonaro, iar cele mai recente sondaje indică o competiție echilibrată. Într-un sondaj Datafolha publicat la 1 octombrie, Lula este creditat cu 42% în primul tur, față de 38% pentru Flávio Bolsonaro; într-un scenariu de tur doi, Lula ar avea 48%, iar adversarul său 45%. Publicația notează că diferențele dintre sondaje variază în funcție de institut și metodologie, iar turul al doilea rămâne „în marja de eroare”. Economia și finanțele publice, în centrul evaluării mandatului În bilanțul prezentat ca argument pentru realegere, Lula invocă o rată a șomajului ajunsă la un nivel „foarte scăzut”, încetinirea inflației și scăderea sărăciei. Guvernul a susținut și măsuri privind reducerea timpului de lucru și garantarea a cel puțin două zile de odihnă pentru lucrători. În același timp, articolul indică un tablou mixt: creșterea economică a încetinit, datoria publică a crescut, iar datoria gospodăriilor rămâne ridicată. Pentru o parte dintre alegători, evoluțiile macroeconomice nu s-au tradus într-o îmbunătățire comparabilă a situației financiare de zi cu zi, iar evaluarea administrației este mai slabă decât la finalul primelor două mandate. Un sondaj Datafolha publicat la 24 septembrie arăta că 34% dintre brazilieni considerau guvernul „bun” sau „excelent”, în timp ce 40% îl evaluau negativ. La nivel personal, 47% spuneau că aprobă prestația președintelui, iar 50% o dezaprobau. Comerțul cu SUA și tarifele, factor extern de presiune în campanie Dincolo de temele interne, campania este influențată și de relația cu Statele Unite și politica președintelui Donald Trump. Lula a acuzat administrația americană de ingerință, în special după impunerea unor tarife vamale ridicate asupra produselor braziliene, măsuri pe care guvernul său le-a contestat și le-a calificat drept ilegale. În acest context, Lula încearcă să gestioneze simultan relația comercială și diplomatică cu Washingtonul și mesajul electoral de „autonomie strategică” a Braziliei. Potrivit articolului, reprezentanți ai Braziliei și ai SUA au avut miercuri, la Brasilia, o discuție descrisă de autoritățile braziliene drept „constructivă” despre relațiile comerciale. Totodată, Lula a spus la ONU că Brazilia nu va fi niciodată „curtea din spate a nimănui” și și-a exprimat intenția de a aprofunda relațiile cu China și cu ceilalți membri ai BRICS, pledând și pentru utilizarea resurselor strategice, inclusiv a elementelor de pământuri rare, pentru dezvoltarea industrială. Ce urmează Alegătorii decid duminică dacă Lula obține al patrulea mandat sau dacă Brazilia intră într-o nouă etapă politică. Dacă niciun candidat nu obține majoritatea necesară în primul tur, primii doi clasați se vor confrunta în turul al doilea, pe 25 octombrie. Lula susține că, dacă va fi reales, acesta va fi ultimul său mandat. [...]
George Simion mută presiunea politică în stradă și anunță un miting la Bruxelles pe 14 octombrie , într-un moment în care Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, potrivit G4Media . Apelul liderului AUR vizează manifestații de susținere în mai multe orașe și în fața Arestului Central, pe fondul escaladării conflictului politic în jurul dosarului. Într-un clip postat pe Facebook, Simion îi îndeamnă pe susținători să se organizeze și să participe la acțiuni de solidaritate cu Georgescu, pe care îl descrie drept „persecutat pe criterii politice”. El susține, fără a prezenta dovezi în materialul citat, că ar exista intimidări „prin dosare penale, prin amenzi” și prin implicarea unor instituții, și afirmă că AUR oferă „asistență juridică gratuită” prin avocați și juriști din fiecare județ. Unde sunt anunțate acțiunile În mesajul redat de publicație, Simion indică explicit câteva puncte de mobilizare: Arestul Central (București), unde îi cheamă pe susținători să fie prezenți „mai ales la acest sfârșit de săptămână”; Baia Mare (Maramureș), sâmbătă „la 5”, unde spune că ar urma să aibă loc „o adunare mare”; Suceava, sâmbătă „la 7 seara”, „în fața Casei de cultură”; Bruxelles, pe 14 octombrie, în Place du Luxembourg, „în fața Parlamentului European”, pentru „un mare miting de susținere” a lui Călin Georgescu. Contextul juridic: arest preventiv pentru 30 de zile Contextul invocat de G4Media este decizia Curții de Apel București , care a admis contestația procurorilor DIICOT împotriva hotărârii Tribunalului București prin care Georgescu fusese lăsat în libertate sub control judiciar. Ca urmare, fostul candidat descris de sursă drept „pro-rus” a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Apelul la proteste și anunțul mitingului de la Bruxelles vin, astfel, într-un moment în care cazul intră într-o etapă mai dură procedural, cu potențial de a amplifica tensiunile politice și de ordine publică în perioada următoare. [...]
USR condiționează formarea majorității și împinge criza spre anticipate , anunțând că nu va vota un Executiv în care PSD are miniștri, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , susține că alegerile anticipate sunt soluția pentru ieșirea din blocajul politic și că partidul își menține poziția exprimată după demiterea Guvernului Bolojan. Fritz a spus că USR va participa la consultările de la Palatul Cotroceni, dar a reiterat linia roșie față de PSD. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a transmis că „în acest moment, soluția pentru ieșirea din criza în care PSD și AUR au aruncat țara sunt alegerile anticipate”. Ce înseamnă poziția USR pentru negocierile de guvernare Mesajul central al USR este că nu va intra la guvernare și nu va susține prin vot un cabinet care include miniștri PSD. Dominic Fritz a formulat explicit această condiție: „USR nu intră la guvernare dacă din viitorul guvern fac parte miniștri PSD. USR nu va vota niciun guvern care e paravan pentru PSD.” În același timp, el a arătat că formațiunea ar discuta cu un premier desemnat, dacă președintele Nicușor Dan face o nouă nominalizare, însă fără a renunța la condiția privind componența politică a Executivului. Contextul imediat: guvern respins și consultări reluate Declarațiile vin după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri în Parlament, cu 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, insuficient pentru învestitură. În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări pentru luni, detaliate de Adevărul : USR este programat la ora 15:30, iar șeful statului a anunțat că în aceeași zi va face o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Printre numele vehiculate se află ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, care a declarat că este „onorant” ca numele său să fie luat în calcul. Separat, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a spus că viitorul Guvern ar putea fi format în jurul PSD, dar fără Sorin Grindeanu premier, potrivit Adevărul . De ce contează: crește riscul de blocaj și se îngustează opțiunile de majoritate Prin refuzul de a vota un guvern cu miniștri PSD, USR își fixează o poziție care poate complica aritmetica parlamentară pentru o majoritate stabilă, mai ales în condițiile în care președintele a exclus anterior participarea AUR la o eventuală guvernare susținută de PSD, invocând impactul asupra relațiilor externe ale României. În paralel, USR încearcă să mute presiunea politică spre revenirea la urne, argumentând că „politicienii ar trebui să se întoarcă în fața alegătorilor” pentru un mandat reînnoit. Ce urmează depinde de rezultatul consultărilor de luni și de numele premierului pe care președintele îl va nominaliza, dar poziția USR indică, cel puțin la nivel declarativ, o disponibilitate redusă pentru compromisuri care includ PSD în Executiv. [...]
Integrarea europeană poate reduce riscul perceput și debloca investiții pe termen lung în Republica Moldova , prin mai multă predictibilitate și instituții mai solide, susține Cristian Popa , membru al Consiliului de Administrație al BNR, într-o postare citată de Economica . Mesajul vine în contextul accelerării parcursului european al Chișinăului și al colaborării dintre băncile centrale din România și Republica Moldova. Popa a participat la Chișinău la a doua ediție a Conferinței Internaționale organizate de Banca Națională a Moldovei , alături de Banque de France și BNR, potrivit unei postări publicate pe LinkedIn. De ce contează: investițiile urmează predictibilitatea Oficialul BNR argumentează că integrarea în Uniunea Europeană produce efecte economice „concrete”, dincolo de agenda de reforme, pentru că reduce incertitudinea și crește predictibilitatea — două condiții esențiale pentru deciziile de investiții ale companiilor. „Integrarea reduce incertitudinea, creşte predictibilitatea şi dă companiilor, locale şi străine, mai multă încredere să investească pe termen lung.” Ca reper, Popa indică evoluția investițiilor străine directe în România în ultimii 20 de ani, fără a oferi însă în material valori sau serii de date. Sprijin politic și instituțional pentru Chișinău În același mesaj, Cristian Popa insistă că Republica Moldova are sprijin extern în procesul de integrare și menționează explicit România și partenerii europeni. El apreciază și rolul guvernatoarei BNM, Anca Dragu, despre care afirmă că „implicarea, determinarea şi energia” se văd în ritmul reformelor și în rezultatele obținute. „Moldova nu este singură. Are alături România şi partenerii săi europeni.” Cooperarea BNR–BNM, cu „dimensiune europeană” Popa descrie relația dintre BNR și BNM drept una construită „pe încredere și colaborare”, care capătă tot mai mult o componentă europeană. În opinia sa, convergența (apropierea treptată de standardele și practicile UE) este un proces de durată, iar BNR își asumă un rol de partener pe termen lung pentru banca centrală de la Chișinău. „Convergenţa nu se întâmplă peste noapte, este un proces de lungă durată.” [...]
