Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții.
Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării.
În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul.
„Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută.
Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”.
Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare.
Recomandate
România poate cere consultări în NATO prin Articolul 4 , fără ca asta să însemne automat intervenție militară , după incidentul în care o dronă implicată în atacuri rusești asupra Ucrainei s-a prăbușit la Galați, potrivit Mediafax . O dronă a căzut pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, impactul fiind urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite ușor, conform autorităților. Ministerul Apărării Naționale a transmis că atacurile rusești au vizat obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, iar drona care a pătruns pe teritoriul național a fost urmărită de sistemele radar până în zona municipiului Galați. Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și a anunțat că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la „această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian”, precizând că aliații și secretarul general al NATO au fost informați. Ce permite Articolul 4 și de ce contează în practică Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să ceară consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa este amenințată. Discuțiile au loc în Consiliul Nord-Atlantic, principalul organism politic de decizie al Alianței, și pot duce la o decizie comună sau la măsuri de sprijin. Elementul esențial este că Articolul 4 nu activează apărarea colectivă și nu obligă automat aliații la intervenție militară. Este diferit de Articolul 5, care prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Cât de des a fost folosit mecanismul Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, în 1949, în special în situații de criză la granițele statelor membre sau după incidente considerate amenințări directe la adresa securității lor. Turcia a apelat la acest mecanism în mai multe rânduri. România s-a numărat printre statele care au cerut consultări în februarie 2022, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În septembrie 2025, Polonia a invocat Articolul 4 după încălcarea spațiului său aerian de drone rusești, iar Estonia a cerut consultări după intrarea unor avioane rusești în spațiul său aerian. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar Ministerul Afacerilor Externe anunță că pregătește un răspuns diplomatic la ceea ce numește o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian românesc, potrivit Mediafax . MAE califică incidentul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse și spune că România a informat aliații și secretarul general al NATO despre circumstanțe, solicitând măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România. „România va lua măsurile diplomatice necesare de răspuns la această gravă încălcare a dreptului internațional și a spațiului său aerian. România a informat Aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit pe acoperișul unei locuințe din Galați, provocând un incendiu. Două persoane au fost rănite ușor, iar clădirea a fost evacuată. Reacția autorităților și implicațiile de securitate MAE afirmă că Federația Rusă „continuă să fie un stat agresor” și susține că poartă „responsabilitatea directă” pentru astfel de acțiuni, anunțând că România va acționa „cu fermitate maximă” pentru creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, în vederea unei încetări „imediate și cuprinzătoare” a focului. În paralel, în momentul în care dronele rusești au apărut pe radar, avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost ridicate de la sol, mai notează sursa. [...]
Presiunile din Trezoreria SUA pentru o bancnotă de 250 de dolari cu portretul lui Donald Trump deschid un potențial front de reglementare , pentru că ar cere schimbarea unei reguli care permite, în prezent, doar persoane decedate pe bancnotele aflate în circulație, potrivit Economedia , care citează Washington Post . Demersul ar fi fost împins din interiorul Departamentului Trezoreriei, unde doi oficiali politici – trezorierul SUA Brandon Beach și consilierul său Mike Brown – ar fi cerut în mod repetat Biroului de Gravare și Tipărire (instituția care produce bancnotele americane) să pregătească prototipuri pentru o bancnotă de 250 de dolari. Discuțiile ar fi început anul trecut și ar fi inclus mai multe variante de design. Unul dintre modelele prezentate angajaților îl plasa pe Donald Trump în centrul bancnotei, între semnăturile președintelui și ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Obstacolul-cheie: legea și calendarul lung al unei bancnote noi Potrivit relatării, angajați ai instituției au avertizat că proiectul ridică probleme legale, deoarece legislația actuală nu permite reprezentarea persoanelor în viață pe moneda americană. În plus, lansarea unei noi bancnote ar presupune un proces complex, care poate dura mai mulți ani. „Nu suntem autorizați să facem asta”, ar fi transmis directorul biroului de tipărire, potrivit angajaților citați. În același context, directoarea instituției, Patricia Solimene, a fost ulterior mutată din funcție, decizie despre care aceasta a spus că „nu a fost alegerea ei”. Ce urmează: proiect de lege depus, dar fără progres Un proiect de lege care ar permite apariția lui Donald Trump pe o bancnotă de 250 de dolari a fost depus în Congres, însă nu a avansat în procesul legislativ, potrivit informațiilor citate. În paralel, autoritățile americane ar continua analiza tehnică a propunerii, pe fondul pregătirilor pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a precizat că instituția „derulează planificarea și verificările necesare” și că o eventuală producție ar avea loc doar dacă va fi adoptată o lege în acest sens. [...]
Nemulțumirea față de economie și scumpiri îl trage în jos pe Donald Trump, iar asta poate complica calculele republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie , potrivit unei analize citate de HotNews , bazată pe date agregate de The Economist . Analiza The Economist indică un indice net de popularitate de -24 pentru Trump, cel mai slab nivel pentru el. Deși războiul din Iran i-a afectat imaginea în politica externă (indice net -20), sursa arată că economia este factorul care apasă cel mai mult asupra percepției publice. Economia, „urgența” dominantă pentru alegători Datele citate arată o deteriorare a încrederii în direcția economică: trei sferturi dintre americani descriu economia drept „mediocră” sau „proastă”, iar 63% spun că situația se înrăutățește. În acest context, majoritatea consideră că președintele gestionează prost economia. Un punct sensibil separat este inflația și nivelul prețurilor: indicele net de aprobare pentru modul în care Trump gestionează inflația și prețurile este de -43, cel mai scăzut din acest mandat, potrivit The Economist . Benzina, indicator politic: de la sub 3 dolari la 4,48 dolari pe galon Sursa notează că, înainte de începerea războiului cu Iranul, prețul mediu al unui galon de benzină era sub 3 dolari, iar acum a ajuns la 4,48 dolari (aprox. 16,8 lei) pe galon, un nivel care alimentează percepția de scumpire în viața de zi cu zi. Pe baza datelor YouGov, The Economist a proiectat aprobarea lui Trump pe state: mai scăzută în statele care votează de regulă cu democrații și mai ridicată în cele republicane, dar cu nemulțumire vizibilă inclusiv în unele state care l-au votat în 2024. Riscul politic: primare câștigate, dar vulnerabilitate în alegerile generale Dacă tendința nu se schimbă, The Economist estimează consecințe directe pentru Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie: modelul de prognoză al publicației sugerează șanse mari ca democrații să câștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat este descrisă ca strânsă. În paralel, Trump își menține controlul asupra partidului: sursa menționează victorii în primare și faptul că politicienii care i s-au opus au fost eliminați din curse interne. Mesajul implicit al analizei este că loialitatea poate ajuta în primare, dar impopularitatea președintelui poate deveni un handicap în confruntarea finală cu democrații. Cine îl aprobă și cine îl respinge Profilul susținătorilor și al criticilor urmează linii demografice și politice familiare, potrivit analizei: alegătorii albi și bărbații tind să aprobe mai mult, în timp ce alegătorii tineri și minoritățile etnice dezaprobă mai puternic. Absolvenții de facultate și cei cu studii postuniversitare sunt cei mai puțin dispuși să îl susțină, iar alegătorii de vârstă de pensionare apar ca „surprinzător de rezervați”. Pe teme, imigrația, impozitele și cheltuielile publice mobilizează mai mult baza republicană, în timp ce democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbări climatice, mai arată sursa. Pentru Casa Albă, însă, miza imediată rămâne aceeași: dacă presiunea prețurilor persistă, costul politic se poate vedea rapid în rezultatele din noiembrie. [...]
NATO pregătește în NRW un comandament capabil să conducă până la 60.000 de soldați , într-o repoziționare a apărării pe flancul estic care mută o parte din „centrul de greutate” al securității europene în Germania, potrivit BILD . Publicația scrie că, deși armata Rusiei este „blocată” în Ucraina, NATO nu consideră că riscul a dispărut. În schimb, pe flancul estic se construiește o nouă structură militară care ar urma să schimbe semnificativ modul în care Europa își organizează apărarea, cu un „centru de comandă” amplasat în interiorul Germaniei. Ce ar urma să facă noul comandament din Germania Conform informațiilor prezentate, în landul Renania de Nord–Westfalia (NRW) este planificat un cartier general NATO care, „în caz de urgență”, ar putea conduce până la 60.000 de militari. Misiunea indicată este protejarea „punctului vulnerabil” din zona Baltică, descrisă ca o „cusătură” sensibilă a flancului estic. BILD menționează, ca element de context, consolidarea prezenței germane în Lituania, unde Bundeswehr construiește o brigadă, prezentată drept măsură de descurajare. De ce contează: implicații operaționale și presiune pe capacitățile Germaniei Unghiul principal este operațional: un comandament capabil să coordoneze zeci de mii de militari înseamnă o creștere a rolului Germaniei în arhitectura de apărare a NATO și o accelerare a mutării infrastructurii de comandă mai aproape de zona de risc. În același timp, materialul indică faptul că „experți” citați de publicație consideră pasul „întârziat” și leagă schimbarea de perspectiva unui recul al SUA, ceea ce ar împinge Europa să se organizeze mai mult „fără americani”. BILD notează și că Germania mai are „goluri” de acoperit, fără a detalia în textul disponibil care sunt acestea. Ce urmează Din informațiile publicate reiese că structura este în curs de formare, iar rolul exact al Germaniei și modul în care Europa își ajustează postura „fără SUA” sunt parte din analiza promisă de publicație. Detaliile suplimentare despre organizare, calendar și capabilități nu apar în fragmentul accesibil al articolului. [...]
Donald Trump spune că nu se teme de costul politic al unui război prelungit cu Iranul , susținând că poate „aștepta mai mult” decât liderii de la Teheran și respingând ideea că alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie l-ar împinge spre un acord, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o ședință de cabinet la Casa Albă, în contextul în care conflictul se apropie de a patra lună, deși președintele estimase inițial că va dura între patru și șase săptămâni. Trump a spus că Iranul ar fi „calculat greșit” dacă mizează pe presiunea electorală din SUA. „Ei au crezut că o să mă aștepte. Știți, «îl așteptăm. Are alegerile la jumătatea mandatului». Nu-mi pasă de alegerile la jumătatea mandatului.” Presiune politică alimentată de prețuri, în special la benzină Miza internă este creșterea nemulțumirii alegătorilor față de prețurile ridicate, mai ales la carburanți, ceea ce adaugă presiune asupra Partidului Republican. Reuters notează că partidul este așteptat „pe scară largă” să aibă dificultăți în a păstra controlul Camerei Reprezentanților și, posibil, al Senatului. În același timp, o parte dintre aliații republicani ai lui Trump sunt deja neliniștiți, inclusiv din cauza unor comentarii anterioare ale președintelui, considerate de unii drept prea relaxate în privința impactului economic al războiului asupra americanilor. Efecte în campanie: cazul Texas și tensiuni în partid Reuters leagă amplificarea disconfortului electoral și de decizia lui Trump de a-l susține pe Ken Paxton într-o competiție internă a republicanilor din Texas, în detrimentul senatorului în funcție John Cornyn. Paxton, descris de agenție drept „marcat de scandaluri”, a câștigat primarele de marți după ce a primit sprijinul președintelui, iar democrații consideră acum că locul din Senat, într-un stat tradițional republican, ar putea deveni competitiv în noiembrie. Trump a prezentat victoria lui Paxton ca un semnal pentru alegerile din toamnă, spunând că a fost „un preludiu” la scrutinul de la jumătatea mandatului. „Distrageri” la Washington, pe fondul problemelor economice În ședința de cabinet, Trump a vorbit și despre proiecte de construcții din capitală. Unii parlamentari republicani au spus că acestea riscă să distragă atenția de la probleme economice mai presante. O analiză Reuters a declarațiilor publice ale președintelui din ianuarie arată că acesta a menționat tot mai des planul pentru o sală de bal la Casa Albă, renovări la Reflecting Pool și ideea unui arc monumental. În ansamblu, mesajul politic al lui Trump este că nu va negocia sub presiunea calendarului electoral, chiar dacă războiul se prelungește și costurile economice – resimțite în special prin prețurile la pompă – devin un subiect tot mai sensibil pentru republicani înainte de noiembrie. [...]
