Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții.
Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării.
În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul.
„Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută.
Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”.
Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare.
Recomandate
Donald Trump își consolidează mesajul de campanie printr-un „clasament” care îl pune pe primul loc , într-o mișcare de comunicare menită să întărească loialitatea electoratului republican, dar care contrastează cu datele recente despre scăderea popularității sale în rândul americanilor, potrivit HotNews . Trump a publicat pe rețeaua sa, Truth Social , un top al „celor mai buni” președinți ai SUA, în care se poziționează drept „cel mai mare”. În lista sa, la categoria „mari” apar Abraham Lincoln, George Washington și Thomas Jefferson, alături de Franklin D. Roosevelt, Woodrow Wilson și Andrew Jackson. În același timp, Trump îi plasează pe Joe Biden și Barack Obama în categoria „eșecuri”, alături de Ulysses S. Grant, Warren Harding și Jimmy Carter. Publicația notează și absențe notabile din listă, precum președinții republicani Bush (tatăl și fiul), George W. Bush fiind menționat ca un critic al lui Trump. Un top „împrumutat” și o miză de imagine Pentru restul clasamentului, Trump ar fi preluat un top realizat de revista Life în 1948, observație atribuită de HotNews publicației franceze Le Figaro. Clasamentul include și categorii intermediare („aproape mari”, „mediocri”, „sub medie”), în care apar, între alții, Bill Clinton la „mediocri”. Contrastul cu sondajele: sprijin puternic la republicani, slăbiciune în ansamblul electoratului Publicarea clasamentului vine la o zi după un sondaj difuzat de CNN , în care alegătorii republicani au fost întrebați ce președinte admiră cel mai mult: Trump conduce cu 53%, înaintea lui Ronald Reagan (18%) și Abraham Lincoln (8%). Aceste rezultate nu sunt prezentate ca reprezentative pentru întreaga populație. Separat, un sondaj Reuters/Ipsos publicat la 24 august indică o popularitate de 33% pentru Trump, cu 65% dezaprobare, nivel descris ca fiind cel mai scăzut atins în acel moment. [...]
Un posibil președinte extremist la Paris în 2027 ar putea slăbi sprijinul pentru flancul estic al NATO , cu efecte directe asupra securității României, avertizează politologul Sergiu Mișcoiu într-un interviu acordat Adevărul , pe fondul unor sondaje care o dau pe Marine Le Pen favorită clară la alegerile prezidențiale din Franța. Un sondaj Harris Interactive–Toluna realizat pentru M6 și RTL (publicat luni, 24 august) indică faptul că Marine Le Pen ar avea „de departe” cele mai mari șanse să câștige, indiferent de adversar, iar scenariul cel mai probabil ar fi o confruntare în turul al doilea cu liderul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon. Potrivit acelorași date, Le Pen ar câștiga indiferent de adversarul din turul al doilea. De ce contează pentru România: riscul unei retrageri din Europa de Est În analiza sa, Mișcoiu spune că o victorie a lui Le Pen ar putea afecta „enorm” România și Uniunea Europeană, prin slăbirea unității europene și a „intransigenței” față de Rusia. În acest context, el indică drept scenariu de luat în calcul o repoziționare a Franței în NATO, fără a vorbi neapărat despre o ieșire totală. Politologul consideră puțin probabilă o retragere a Franței din NATO „per se”, din cauza costurilor de securitate, dar spune că retragerea din structurile integrate ale NATO și o poziție mai prudentă, inclusiv retragerea trupelor din Europa de Est, este un scenariu de luat în calcul atât în varianta Le Pen, cât și în varianta Mélenchon, în funcție de mandat și de majoritatea parlamentară. De ce ar fi Le Pen mai greu de „moderat” decât Meloni Întrebat despre ipoteza unei „melonizări” (adică o moderare după modelul Giorgiei Meloni), Mișcoiu susține că diferența majoră ar fi legată de relația cu Moscova: în timp ce Meloni „nu a fost niciodată dependentă de rețelele de influență ale Moscovei”, Le Pen și partidul său ar fi avut împrumuturi și o relație mai apropiată cu Vladimir Putin, ceea ce ar reduce potențialul de moderare pe plan geopolitic. Scenarii politice la Paris și efectul de „corecție” al alegerilor parlamentare Mișcoiu atrage atenția că, în sistemul francez, după prezidențiale urmează alegeri parlamentare, iar rezultatul poate „corecta” votul pentru președinte, inclusiv printr-o coabitare cu un guvern ostil. Totuși, el notează că partidul lui Le Pen ar obține „cu siguranță” un rezultat bun la legislative, în timp ce formațiunile mai radicale din aceeași zonă sunt penalizate de mecanica votului în două tururi. În același timp, politologul descrie un scenariu favorabil pentru România, dar pe care sondajele „nu îl indică” deocamdată: o calificare în turul al doilea a unui candidat de centru (precum Édouard Philippe) și formarea unui „cordon sanitar” cu stânga pentru a o bloca pe Le Pen. „Coșmarul Bucureștiului”: schimbarea de direcție a Franței Mișcoiu califică drept „dramatică” pentru București o eventuală victorie a lui Le Pen, argumentând că o schimbare majoră de direcție în politica externă a Franței nu este un eveniment obișnuit, având în vedere rolul tradițional al Parisului, alături de Berlin, ca ax al construcției europene. „Riscăm ca Europa de Est să fie abandonată Rusiei, chiar dacă nu oficial, fie și informal.” În final, el avertizează că, deși sondajele o favorizează pe Le Pen, peisajul politic francez este „mișcător”, iar campania poate produce surprize, inclusiv candidați sau alianțe neașteptate. Contextul rămâne, însă, unul în care miza pentru România este în primul rând una de securitate: cât de solid rămâne angajamentul Franței față de flancul estic și față de linia europeană de descurajare a Rusiei. [...]
România încearcă să reducă riscul de întrerupere a aprovizionării cu țiței la Petromidia printr-un canal de comunicare direct cu Ucraina, astfel încât anumite nave care transportă petrol kazah spre rafinăria din România să nu fie vizate de atacuri în Marea Neagră, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan spune că mecanismul „a funcționat deja” în mai multe situații și că Bucureștiul a discutat cu Kievul despre formalizarea și accelerarea acestor contacte. În contextul atacurilor ucrainene din zona portului rusesc Novorossiisk, șeful statului a confirmat că România a avut discuții directe cu partea ucraineană înaintea unei întâlniri recente, pentru a identifica navele relevante pentru aprovizionarea Petromidia. „Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă.” Miza: continuitatea fluxului de țiței către Petromidia Nicușor Dan a afirmat că Ucraina a răspuns până acum solicitărilor României și că, „de câte ori” a fost nevoie, nava de aprovizionare a fost lăsată să treacă. Întrebat dacă mai există probleme de aprovizionare, președintele a spus că „nu mai sunt probleme”. Totodată, el a precizat că discuția cu partea ucraineană a vizat transformarea intervențiilor punctuale într-un mecanism „formalizat” și mai rapid, pentru a reduce timpii de reacție în situații similare. De ce contează Novorossiisk pentru România Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului, prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țițeiul pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, de unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că pe această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Pentru România, ruta are relevanță directă deoarece Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, iar KMG International indică aprovizionarea inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. O analiză a Asociației Energia Inteligentă, preluată de Agerpres, indică faptul că circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari (aprox. 12,5 miliarde lei). Context: atacurile din Marea Neagră și efectul asupra exporturilor Sursa arată că sensibilitatea a crescut după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere din zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar încărcările au fost întrerupte temporar; CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters a relatat la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene, informație preluată ulterior și de Reuters. În acest cadru, demersul României urmărește să limiteze riscurile operaționale pentru aprovizionarea cu țiței, într-o zonă în care acțiunile militare pot afecta și fluxuri energetice care nu au origine rusească. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude un atac iminent asupra NATO, dar admite un risc teoretic de escaladare , într-un context în care avertismentele serviciilor americane readuc în prim-plan nevoia de pregătire defensivă pe flancul estic, potrivit Antena 3 . Întrebat joi seara, la Chișinău , despre îngrijorările privind un posibil atac al Rusiei asupra unei țări NATO, șeful statului a spus că nu vede un scenariu iminent, însă a confirmat existența unei discuții la nivel de lideri, începută „în urmă cu 3-4 luni”, fără ca aceasta să fie susținută de date concrete. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Ce înseamnă, practic, pentru postura de apărare Nicușor Dan a insistat că NATO rămâne o alianță „strict defensivă” și a plasat pregătirea militară a României și a statelor de pe flancul estic în logica unei amenințări persistente din partea Rusiei, pe care o datează de „cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. „NATO este o alianță defensivă. Și România ca parte a NATO. Rusia este o amenințare pentru țările din flancul estic de cel puțin 10 ani de la anexarea Crimeii și pregătirea defensivă a României, pregătirea defensivă a țărilor din flancul estic, pregătirea defensivă a NATO la asta se referă.” Contextul: evaluarea serviciilor americane și mesajele de la Washington Declarațiile vin după ce serviciile secrete americane au avertizat, într-o nouă evaluare, că Vladimir Putin ar putea „testa NATO” prin acțiuni militare limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit oficialilor americani citați de Antena 3, Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat membru al Alianței. În același context, vizita recentă a directorului CIA la Moscova a alimentat această ipoteză, iar „publicații importante din SUA” ar fi relatat că John Ratcliffe a avertizat Rusia să nu atace NATO. Întrebat de jurnaliști, președintele Donald Trump a spus că Putin „nu va ataca teritoriul NATO”, mai notează sursa citată. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu există date care să indice un test al NATO de către Rusia , iar lipsa unor informații confirmate din partea serviciilor și a partenerilor ar trebui să tempereze speculațiile cu potențial de a alimenta incertitudinea în regiune, potrivit Mediafax . Șeful statului a declarat joi că scenariul unor acțiuni limitate ale Federației Ruse, menite să testeze reacția Alianței Nord-Atlantice, este o ipoteză discutată „la nivel geopolitic” în ultimele luni, dar neconfirmată. Nicușor Dan a precizat că discuțiile au avut loc „în diverse formate” între lideri, însă nu sunt susținute de probe. „Există această discuție, să zic, începută în urmă cu 3-4 luni, la nivel de lideri, în diverse formate, dar nici eu, nici serviciile, nici partenerii nu avem mai multe informații decât atât. Adică, într-o logică geopolitică, există această ipoteză de escaladare din partea Rusiei, dar pentru moment nu există informații care să o susțină.” Mesajul politic: postură defensivă, fără schimbări anunțate În același context, președintele a reiterat că postura României și a NATO rămâne „strict defensivă”, în condițiile în care Rusia este percepută drept o amenințare pentru flancul estic „de cel puțin 10 ani”, de la anexarea Crimeii. Declarațiile sugerează continuitate în linia de securitate, nu o schimbare de abordare pe baza unor avertismente neconfirmate. Contextul care a declanșat discuția: evaluări din SUA Reacția lui Nicușor Dan vine după o evaluare a serviciilor secrete americane care avertizează că Vladimir Putin ar putea „testa hotărârea NATO” prin acțiuni limitate, chiar în timp ce războiul din Ucraina continuă. Potrivit materialului, oficialii americani evaluează că un astfel de atac limitat asupra unui stat membru NATO ar putea fi încercat „în următorii ani”. În același context, este menționată și o deplasare la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , pentru a avertiza Rusia să nu declanșeze atacuri, vizită descrisă ulterior de președintele Donald Trump drept „oarecum de rutină”. [...]
Publicarea în Monitorul Oficial declanșează termenele de aplicare ale „Legii integrității”, inclusiv pierderea mandatului pentru aleșii cu decizii definitive , iar cazul cel mai imediat este cel al primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care ar urma să își piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, potrivit Adevărul . Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost publicată vineri seară în Monitorul Oficial, după ce, în aceeași zi, a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. Șeful statului a semnat actul normativ în forma retransmisă de Parlament, deși și-a menținut criticile formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate depusă la Curtea Constituțională. Ce schimbă legea și când produce efecte Actul normativ stabilește că persoanele pentru care există decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă interdicția legală este încă aplicabilă. Pentru cazurile constatate după intrarea în vigoare, încetarea mandatului va opera de la data rămânerii definitive a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) sau a hotărârii judecătorești. Potrivit publicației, o lege intră în vigoare, în mod obișnuit, la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Un alt element important introdus este reintroducerea caracterului public al averilor demnitarilor. Începând cu 1 ianuarie 2027, ANI va genera și publica fișe privind interesele financiare ale persoanelor vizate, care vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani. Contextul CCR și forma finală Legea a parcurs un nou proces legislativ după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis, în august, eliminarea sintagmei referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. În același timp, CCR a confirmat constituționalitatea prevederii potrivit căreia aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. Cazul Dominic Fritz: termenul de 30 de zile și reacția primarului Dominic Fritz a declarat că promulgarea Legii ANI va duce la încetarea mandatului său în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Liderul USR susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni care l-au ales și a anunțat că va contesta măsura. „În 30 de zile îmi va înceta mandatul de primar al Timișoarei. 52.000 de voturi ale timișorenilor anulate, scuipate” Fritz a calificat situația drept „abuz” și „răzbunare politică” și a criticat PSD, ANI și Curtea Constituțională, afirmând că legea ar fi folosită împotriva sa din motive politice. El a mai spus că, dacă își va pierde mandatul, conducerea interimară a Primăriei va fi preluată de viceprimari, iar el va rămâne președintele USR și își va continua activitatea politică. Pentru contextul promulgării și reacția lui Fritz, Adevărul mai notează: șeful statului a semnat vineri actul normativ în forma retransmisă de Parlament și Fritz susține că măsura „anulează votul” celor 52.000 de timișoreni . [...]
