Apărare08 iul. 2026
NATO anunță la summitul de la Ankara contracte de armament de cel puțin 50 mld. dolari - aliații încearcă să răspundă presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare
Contracte de armament de cel puțin 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) și un nou val de programe industriale au fost puse pe masă la summitul NATO din Ankara , pe fondul presiunii SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare și al discuțiilor despre o „revoluție” în producția militară europeană, potrivit HotNews . Reuniunea continuă astăzi cu discuții despre bugetele militare, Ucraina și, probabil, Iran, după o primă zi în care mesajele politice dure ale președintelui american Donald Trump au fost dublate de anunțuri concrete de achiziții și inițiative industriale. Miza economică: bani, comenzi și presiune pe capacitatea de producție În centrul primei zile au fost acorduri estimate „la cel puțin 50 de miliarde de dolari”, potrivit unui oficial NATO citat în material. Pachetul include, între altele, achiziții europene de drone de supraveghere de la compania americană Northrop Grumman și cumpărarea de aeronave de supraveghere GlobalEye de către NATO de la compania suedeză Saab. Piața a reacționat imediat: acțiunile Saab au urcat la un moment dat cu peste 5%, iar Morgan Stanley a revizuit pozitiv ratingul acțiunilor, pe fondul așteptărilor legate de reînarmarea europeană. Separat, guvernul britanic a anunțat că 12 țări europene – inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania – vor cheltui peste 50 de miliarde de dolari în următorii 10 ani pentru dezvoltarea de arme de precizie cu rază lungă de acțiune, cu scopul de a consolida capacitățile NATO. Premierul Keir Starmer urma să prezinte inițiativa la Ankara, iar statele participante ar urma să emită o declarație comună cu detalii suplimentare. „Urletul” lui Rutte: accelerarea industriei de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut o accelerare radicală a producției, pe fondul avertismentelor privind cheltuielile militare masive ale Rusiei, dar și ale Chinei, Coreei de Nord și Iranului. „Nu ne putem permite să pierdem timp. Avem nevoie de capacități chiar acum pentru a ne asigura că rămânem pregătiți. Situația de securitate o impune. Zgomotul utilajelor (de producție) trebuie să se transforme într-un urlet.” În același timp, materialul notează că industria europeană de apărare este criticată frecvent pentru fragmentare, birocrație și rivalități între companii și state, ceea ce a alimentat dependența Europei de achiziții din SUA. Pe acest fundal, creșterea economică slabă și presiunea de a menține sisteme generoase de asistență socială fac mai dificilă acceptarea politică a unor bugete militare mai mari. Context politic: Trump reia criticile și lasă deschisă retragerea de trupe Donald Trump a spus că este „foarte dezamăgit” de NATO și a indicat că nu exclude noi retrageri de trupe din Europa, menționând explicit Marea Britanie, Franța, Italia și Germania ca exemple de aliați care „nu au făcut suficient” pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului. Totodată, Trump a anunțat că Washingtonul va ridica sancțiunile impuse Turciei în 2020 după achiziția de sisteme rusești de apărare aeriană și și-a exprimat disponibilitatea de a vinde Turciei avioane F-35, un gest care ar reduce o sursă veche de tensiune bilaterală. Ucraina: cerere de apărare aeriană și discuția despre aderare Miercuri era așteptată reafirmarea sprijinului NATO pentru Ucraina, în condițiile în care Volodimir Zelenski a cerut mai multe echipamente de apărare aeriană și a reluat solicitarea de aderare la NATO. În material se arată că Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de interceptori de apărare aeriană fabricați în SUA, iar stocurile de rachete Patriot sunt limitate după săptămâni de conflict în Orientul Mijlociu. Rutte a recunoscut, alături de Zelenski, că apărarea aeriană este „o provocare majoră” care trebuie abordată pentru protejarea orașelor și infrastructurii vitale. România: birou regional pentru viitoarea Bancă pentru Apărare, Securitate și Reziliență Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va găzdui unul dintre birourile regionale ale Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), o instituție financiară multilaterală aflată în pregătire, coordonată de Canada. România s-a alăturat, în marja summitului, aliaților care au semnat declarația de intenție pentru înființarea băncii. Potrivit declarațiilor citate, DSRB ar urma să extindă accesul la capital, să reducă costurile de finanțare și să sprijine dezvoltarea capacităților industriale, cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii. Semnatarii au indicat ca țintă operaționalizarea băncii în 2027. Ce urmează A doua zi a summitului este așteptată să aducă decizii și mesaje pe trei fronturi: nivelul cheltuielilor militare, sprijinul pentru Ucraina (în special pe apărare aeriană) și poziționarea alianței în raport cu Iranul. În paralel, rămâne deschisă tema prezenței militare americane în Europa, după ce SUA au anunțat retrageri de trupe și o evaluare de șase luni a dispozitivului din regiune. [...]