Știri
Știri din categoria Politică
Un judecător federal a suspendat, temporar, proiectul de 400 de milioane de dolari pentru construirea unui salon de bal la Casa Albă, potrivit Reuters. Instanța a decis că președintele Donald Trump nu poate ridica noua clădire pe amplasamentul aripii estice demolate fără o autorizare explicită din partea Congresului.
Judecătorul Richard Leon, de la Tribunalul Districtual al SUA, a admis cererea de ordonanță președințială (injunction) formulată de National Trust for Historic Preservation, o organizație nonprofit care a dat în judecată administrația, susținând că Trump și agențiile federale au depășit limitele legale atunci când au demolat aripa estică istorică și au început lucrările la noul proiect.
Hotărârea menține proiectul de 90.000 de picioare pătrate (aproximativ 8.360 mp) în așteptare pe durata procesului. Judecătorul a suspendat însă efectele ordinului pentru 14 zile, pentru a permite administrației să facă apel.
„Unde ne lasă asta? Din păcate pentru pârâți, dacă și până când Congresul nu binecuvântează acest proiect prin autorizare statutară, construcția trebuie să se oprească!”
Leon a precizat că ordinul său nu afectează „construcțiile necesare pentru a asigura siguranța și securitatea Casei Albe”. La câteva ore după emiterea deciziei, Departamentul de Justiție a atacat-o la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, cu sediul la Washington.
Trump a reacționat pe rețeaua sa socială Truth Social, unde a numit National Trust un grup de „lunatici” de stânga și a susținut că sala de bal este „sub buget”, „înainte de termen”, construită „fără costuri pentru contribuabil” și că va fi „cea mai bună clădire de acest fel din lume”, conform Reuters.
De cealaltă parte, Carol Quillen, președinte și director general al National Trust, a salutat decizia, afirmând că este „o victorie pentru poporul american” într-un proiect care afectează „pentru totdeauna” unul dintre cele mai iubite și emblematice locuri din SUA.
Procesul a fost deschis în decembrie, după ce administrația a demolat aripa estică, construită inițial în 1902 și extinsă patru decenii mai târziu, în timpul președinției lui Franklin Roosevelt. Organizația reclamantă susține că nici președintele, nici National Park Service (care administrează terenurile Casei Albe) nu aveau autoritatea să demoleze structura istorică sau să ridice o facilitate majoră nouă fără aprobarea explicită a Congresului.
Administrația a argumentat că sala de bal ar moderniza infrastructura, ar întări securitatea și ar reduce presiunea asupra reședinței executive, care recurge frecvent la structuri temporare în aer liber pentru evenimente mari. Oficialii au subliniat că proiectul este finanțat integral din donații private.
În plan procedural, Reuters notează că, joi, National Capital Planning Commission, unul dintre cele două organisme federale care trebuie să avizeze proiectul, are programată o audiere în care ar urma să voteze aprobarea planurilor de construcție. Separat, o comisie a U.S. Commission of Fine Arts, formată integral din numiți ai lui Trump, a votat în februarie, cu 6-0, pentru aprobarea designului.
Recomandate
Donald Trump a prezentat presei imagini cu un nou „balroom” de 8.000 m² la Casa Albă , potrivit BILD , care scrie că proiectul ar urma să fie amenajat în aripa de est. Publicația notează că Trump a făcut publice pentru prima dată aceste randări/fotografii de prezentare ale sălii, descrisă drept „monumentală”, în contextul unui „mega-șantier” de remodelare. Materialul este datat 30 martie 2026, ora 15:12. Din informațiile disponibile în textul sursă reiese că imaginile au fost distribuite prin canale oficiale ale administrației („@whitehouse”), iar agenția Reuters este menționată ca sursă asociată materialului. „Trump prezintă mândru presei pentru prima dată noi imagini ale sălii de bal de 8.000 m² de la Casa Albă – așa ar urma să arate sala monumentală din aripa de est.” În lipsa altor detalii tehnice în fragmentul publicat (costuri, calendar, autorizații sau contractori), miza politică imediată rămâne una de imagine: proiectul este folosit pentru a ilustra amploarea schimbărilor propuse la Casa Albă și pentru a seta public așteptările legate de felul în care ar putea arăta aripa de est după remodelare. [...]
Traian Băsescu spune că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu SUA , dar susține că Bucureștiul are „dreptul să judece altfel” decât alte state europene această relație, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile într-o intervenție la B1 TV , pe fondul discuțiilor despre rolul SUA în securitatea europeană și despre posibile evoluții militare în Orientul Mijlociu. Băsescu argumentează că Statele Unite rămân „garantul securității” în Europa, însă România trebuie să-și păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. În acest cadru, el invocă diferențe de poziționare militară față de alte state aliate, subliniind că România găzduiește capabilități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care au armament nuclear. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Fostul șef al statului spune că și comparațiile cu aliați precum Polonia trebuie făcute cu nuanțe, pentru că „contextul strategic diferă”, iar eventualele solicitări de participare la misiuni militare majore trebuie cântărite în funcție de capacitățile reale și de cadrul legal intern. În același timp, Băsescu a criticat dur stilul politic al președintelui american Donald Trump și felul în care acesta ar trata regulile democratice și dreptul internațional. În ceea ce privește un posibil scenariu de escaladare în Iran, Băsescu avertizează că o intervenție terestră ar fi riscantă și pledează pentru încetarea ostilităților și revenirea la negocieri. El a invocat și tema dezinformării din spațiul public, oferind drept exemplu un „filmuleț de intoxicare” care ar pretinde că dezvăluie locul unei debarcări, pe baza „informațiilor” transmise de „o doamnă dintr-un bordel”, pe care îl descrie ca propagandă de război destinată publicului larg. În final, Băsescu a susținut că Trump nu ar înțelege constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde trimiterea de trupe în afara teritoriului național necesită aprobarea parlamentelor. În opinia sa, această diferență limitează capacitatea statelor europene de a răspunde rapid unor solicitări externe și intră în contradicție cu abordarea de tip „fac ce vreau” pe care i-o atribuie liderului american. [...]
Guvernatorul Ron DeSantis a promulgat o lege pentru redenumirea aeroportului din Palm Beach în "Donald Trump" , potrivit CNN . Măsura, adoptată luna trecută de Camera Reprezentanților și Senatul statului Florida, ar putea schimba numele Palm Beach International Airport în „President Donald J. Trump International Airport”. Conform textului citat de publicație, redenumirea ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, însă numai după aprobarea Administrației Federale a Aviației (FAA), autoritatea care reglementează aviația civilă în SUA. Legea prevede și actualizarea documentelor oficiale ale statului, inclusiv a hărților, cu noua denumire după ce aceasta este aprobată. Aeroportul, cunoscut în mod curent ca PBI, ar urma să primească și un nou cod, „DJT”, notează CNN. Inițiativa legislativă a fost introdusă de deputata statală Meg Weinberger, care a participat anterior la un eveniment de la Mar-a-Lago pentru prezentarea semnalisticii aferente unui bulevard redenumit „President Donald J. Trump Boulevard”, pe tronsonul de aproximativ patru mile dintre aeroport și clubul privat al lui Trump. Democrații din Florida au ridicat deja întrebări legate de posibilitatea ca președintele sau familia sa să obțină beneficii financiare din schimbarea numelui, în contextul unor cereri de marcă depuse luna trecută de entitatea privată care gestionează licențele și mărcile Trump Organization. Un purtător de cuvânt al Trump Organization a declarat în februarie că Trump și familia sa nu vor încasa redevențe sau taxe de licențiere, iar textul proiectului de lege prevede că „brandingul” se face fără costuri. Legea impune existența unui acord de licență cu Trump Organization, însă reprezentanta companiei, Kimberly Benza, a afirmat că organizația este dispusă să ofere acest drept „gratuit” către comitatul în care se află aeroportul. Dacă FAA își dă acordul, schimbarea ar deveni una dintre cele mai vizibile redenumiri instituționale asociate numelui președintelui în Florida, cu impact direct asupra infrastructurii de transport și a documentației oficiale. [...]
AUR introduce taxe de 300 de lei pentru candidați – accesul la funcții, condiționat de cursuri interne potrivit Libertatea , partidul a lansat pe 30 martie 2026 Academia Politică „Titu Maiorescu”, un program de formare destinat membrilor care vor să avanseze în structurile interne sau să candideze pentru funcții publice. Inițiativa este coordonată în cadrul Institutului de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”, condus de deputatul Mihail Neamțu, iar primul curs a fost susținut de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu. Programul este structurat în patru module principale: formare politică instituții și administrație publică legislație și activitate parlamentară politică externă și securitate Fiecare modul costă 300 de lei, cu reducere la 150 de lei pentru membrii sub 27 de ani. Participarea nu este doar opțională, ci devine un criteriu pentru promovare , certificatele obținute fiind necesare pentru includerea pe listele electorale sau pentru ocuparea unor funcții interne. Conform explicațiilor lui Dan Dungaciu pentru HotNews , chiar și pentru poziții locale este necesară absolvirea cel puțin a unui modul. Cadrele didactice sunt, potrivit conducerii partidului, profesori universitari sau persoane cu experiență în administrație și legislație, din interiorul sau din afara AUR. Absolvenții primesc certificate care atestă competențele dobândite și contribuie la punctajul intern necesar pentru candidaturi. Context și controverse Inițiativa vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de finanțarea candidaturilor în partid. În 2024, au existat acuzații că accesul la locuri eligibile ar fi fost influențat de contribuții financiare semnificative, de până la 190.000 de lei. Conducerea AUR a respins atunci caracterul obligatoriu al acestor contribuții, deși a confirmat existența unor solicitări de sprijin financiar din partea candidaților. În noul sistem, conducerea partidului susține că accentul cade pe formare și profesionalizare, însă condiționarea candidaturilor de parcurgerea unor cursuri contra cost ridică întrebări privind accesul egal în competiția internă. Ce se schimbă pentru membrii AUR Element Detalii Taxă curs 300 de lei/modul Reducere tineri 150 de lei (sub 27 ani) Module 4 domenii principale Obligatoriu Da, pentru candidaturi Beneficiu certificat + punctaj intern În esență, AUR introduce un mecanism formal prin care accesul la funcții politice este legat direct de formare internă și de plata unor taxe , într-un model pe care conducerea îl prezintă drept profesionalizare, dar care poate genera dezbateri privind transparența și echitatea în interiorul partidului. [...]
Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE , potrivit Antena 3 CNN , într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”. Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa. „România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.” În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia. Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene. Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere accelerarea deciziilor în UE , potrivit News.ro , susținând o integrare economică mai profundă, eliminarea barierelor și renunțarea la regula votului în unanimitate. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației franceze Le Figaro, în care șeful Executivului a fost întrebat și despre temerile legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene. În acest context, Bolojan a argumentat că UE își poate păstra competitivitatea doar prin coeziune și consolidare, într-o economie globală în care statele izolate ar fi dezavantajate. „Uniunea Europeană poate rămâne competitivă în următorii ani doar dacă rămânem împreună şi dacă ne consolidăm. În competiţia globală, fără o masă economică importantă, ţările mai izolate nu vor mai fi competitive. Sunt pentru o Europă mai integrată economic, fără bariere, în care deciziile sunt luate mai rapid. Nu cred că votul în unanimitate trebuie menţinut” Premierul a legat nevoia de coeziune europeană și de situația de securitate din regiune, invocând războiul din Ucraina și efectele acestuia asupra încrederii în previzibilitatea acțiunilor Rusiei. În interviu, el a spus că pentru România este important ca frontiera estică a Uniunii Europene să fie sigură, în condițiile în care, „de-a lungul istoriei”, amenințările au venit frecvent din est. Bolojan a oferit și o estimare privind numărul ucrainenilor aflați în România, afirmând că sunt „puțin sub 100.000”, în principal femei cu copii, concentrați în anumite regiuni, cu acces la cursuri în limba ucraineană și „relativ bine integrați”. Totodată, el a susținut că aderarea la NATO a sprijinit dezvoltarea economică prin creșterea securității, care a atras investiții, și a amintit că România a majorat bugetul apărării, inclusiv prin colaborare cu industria europeană, „inclusiv cu industria franceză”. În relația bilaterală, premierul a declarat că Franța este „națiunea-cadru” pentru România și a subliniat rolul acesteia în apărarea flancului sud-estic al NATO, afirmând că „practic, apărarea flancului sud-estic al NATO este asigurată de Franţa” și că România este recunoscătoare pentru acest angajament. [...]
