Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia, invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul, care citează The Guardian.
Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă.
„Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump.
Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat.
Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie.
Recomandate
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters . Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional. În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” Constrângeri interne și internaționale Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el. Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. „Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump Relația cu NATO și implicațiile internaționale În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare. Evenimente viitoare În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene. Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui. [...]
Emmanuel Macron a refuzat să răspundă atacului lui Donald Trump și a spus că afirmațiile președintelui american „nu sunt nici elegante și nici la înălțime”, potrivit Adevărul . Replica a fost dată joi, la Seul, unde liderul francez a ajuns din Japonia într-o vizită oficială, însoțit de soția sa, Brigitte Macron. Macron a declarat că nu consideră necesar un răspuns: „Așadar nu le voi răspunde, nu merită un răspuns”, după ce Trump afirmase, cu o zi înainte, că omologul său francez ar fi „maltratat de către soția sa” și „abia se reface” după „o dreaptă la falcă”, consemnează News, citată de publicație. Președintele american a făcut trimitere la un incident din mai 2025, când Brigitte Macron i-ar fi aplicat o lovitură peste față președintelui francez, în timpul unui turneu în Asia de Sud-Est, notează sursa. În contextul mai larg al relației tensionate dintre cei doi, Trump îl are de mai multă vreme în vizor pe Macron și îi reproșează, între altele, că nu ar fi autorizat survolarea teritoriului francez în cadrul războiului împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. Tot în această săptămână, președintele american a intensificat declarațiile ostile la adresa NATO, pe care a numit-o, inclusiv pe rețeaua sa Truth Social, „tigru de hârtie” și „lașă”, mai arată articolul. [...]
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții. Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării. În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul. „Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută. Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”. Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare. [...]
Donald Trump și Alexander Stubb au discutat „constructiv” despre NATO , într-un moment în care viitorul alianței este pus sub semnul întrebării, potrivit POLITICO . Președintele Finlandei, Alexander Stubb , considerat unul dintre cei mai apropiați interlocutori europeni ai lui Trump, a spus că a avut miercuri o „discuție constructivă” cu liderul american despre NATO și „rezolvarea problemelor”. Declarația vine pe fondul faptului că Trump a sugerat public că ar putea retrage Statele Unite din alianța transatlantică, un scenariu care ar schimba radical arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Într-o postare pe X , Stubb a transmis că a vorbit cu Trump și că au avut un schimb de idei despre NATO, Ucraina și Iran, adăugând că „problemele există pentru a fi rezolvate, pragmatic”, fără să ofere detalii suplimentare despre conținutul convorbirii. Contextul imediat este războiul cu Iranul, început pe 28 februarie, după ce SUA și Israel au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Trump este nemulțumit de faptul că statele europene nu s-au alăturat pe deplin conflictului și că au fost reticente în a interveni militar în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru comerțul global, pe care Iranul l-a blocat ca reacție la atacuri. În plus, în această săptămână, Italia și Spania, state membre UE și NATO, au impus restricții pentru avioanele americane implicate în loviturile asupra Iranului. Mai târziu miercuri, Trump a declarat pentru Reuters că Statele Unite ar putea încheia în curând războiul cu Iranul, dar ar putea reveni cu „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Întrebat despre data exactă a încheierii conflictului, el a spus că nu poate preciza, dar că retragerea ar urma să se facă „destul de repede”. În paralel, liderii occidentali așteaptă un discurs național al lui Trump programat la ora 21:00, ora locală, în noaptea de miercuri spre joi în Europa. [...]
Donald Trump afirmă că ia în calcul retragerea SUA din NATO , potrivit Digi24 , într-un context de tensiuni majore între Washington și aliații europeni, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Liderul american a criticat dur Alianța, pe care a numit-o „un tigru de hârtie”, sugerând că lipsa de sprijin din partea partenerilor pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru Statele Unite. Declarațiile vin după ce mai multe state europene au refuzat să sprijine operațiunile americane în conflictul cu Iranul, inclusiv prin limitarea accesului la baze sau spațiu aerian. Trump a susținut că, spre deosebire de SUA, aliații nu au reacționat „automat” atunci când Washingtonul a avut nevoie de sprijin, invocând inclusiv precedentul implicării americane în Ucraina. Critici directe la adresa aliaților Președintele american a lansat remarci dure și la adresa unor lideri europeni: Marea Britanie a fost criticată pentru capacitatea militară, în special marina Premierul Keir Starmer a fost acuzat indirect de lipsă de implicare Politicile energetice europene au fost ironizate, în special investițiile în energie eoliană În paralel, oficiali de rang înalt din administrația americană au amplificat mesajul. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a evitat să reafirme angajamentul SUA față de articolul 5 al NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că relația cu NATO va trebui „reexaminată” după încheierea conflictului cu Iranul. De ce a escaladat tensiunea Criza actuală are la bază blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația a generat creșteri puternice ale prețurilor la energie și riscuri de recesiune globală, iar SUA au cerut sprijin militar și logistic aliaților pentru redeschiderea rutei. Principalele nemulțumiri ale Washingtonului: refuzul unor state precum Franța, Italia sau Spania de a permite survolul limitarea accesului la baze militare americane din Europa lipsa unui răspuns unitar din partea NATO Ce ar însemna o retragere a SUA O eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta cea mai gravă criză din istoria alianței, afectând direct securitatea europeană și echilibrul strategic global. SUA sunt principalul contributor militar și financiar al NATO, iar absența lor ar slăbi semnificativ capacitatea de descurajare a alianței. Deocamdată, declarațiile lui Donald Trump indică mai degrabă o presiune politică asupra aliaților, însă semnalele venite din administrația americană sugerează că o reevaluare reală a rolului SUA în NATO este în curs. [...]
Un judecător federal a suspendat, temporar, proiectul de 400 de milioane de dolari pentru construirea unui salon de bal la Casa Albă, potrivit Reuters . Instanța a decis că președintele Donald Trump nu poate ridica noua clădire pe amplasamentul aripii estice demolate fără o autorizare explicită din partea Congresului. Judecătorul Richard Leon, de la Tribunalul Districtual al SUA, a admis cererea de ordonanță președințială (injunction) formulată de National Trust for Historic Preservation, o organizație nonprofit care a dat în judecată administrația, susținând că Trump și agențiile federale au depășit limitele legale atunci când au demolat aripa estică istorică și au început lucrările la noul proiect. Hotărârea menține proiectul de 90.000 de picioare pătrate (aproximativ 8.360 mp) în așteptare pe durata procesului. Judecătorul a suspendat însă efectele ordinului pentru 14 zile, pentru a permite administrației să facă apel. „Unde ne lasă asta? Din păcate pentru pârâți, dacă și până când Congresul nu binecuvântează acest proiect prin autorizare statutară, construcția trebuie să se oprească!” Leon a precizat că ordinul său nu afectează „construcțiile necesare pentru a asigura siguranța și securitatea Casei Albe”. La câteva ore după emiterea deciziei, Departamentul de Justiție a atacat-o la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, cu sediul la Washington. Trump a reacționat pe rețeaua sa socială Truth Social, unde a numit National Trust un grup de „lunatici” de stânga și a susținut că sala de bal este „sub buget”, „înainte de termen”, construită „fără costuri pentru contribuabil” și că va fi „cea mai bună clădire de acest fel din lume”, conform Reuters. De cealaltă parte, Carol Quillen, președinte și director general al National Trust, a salutat decizia, afirmând că este „o victorie pentru poporul american” într-un proiect care afectează „pentru totdeauna” unul dintre cele mai iubite și emblematice locuri din SUA. Procesul a fost deschis în decembrie, după ce administrația a demolat aripa estică, construită inițial în 1902 și extinsă patru decenii mai târziu, în timpul președinției lui Franklin Roosevelt. Organizația reclamantă susține că nici președintele, nici National Park Service (care administrează terenurile Casei Albe) nu aveau autoritatea să demoleze structura istorică sau să ridice o facilitate majoră nouă fără aprobarea explicită a Congresului. Administrația a argumentat că sala de bal ar moderniza infrastructura, ar întări securitatea și ar reduce presiunea asupra reședinței executive, care recurge frecvent la structuri temporare în aer liber pentru evenimente mari. Oficialii au subliniat că proiectul este finanțat integral din donații private. În plan procedural, Reuters notează că, joi, National Capital Planning Commission, unul dintre cele două organisme federale care trebuie să avizeze proiectul, are programată o audiere în care ar urma să voteze aprobarea planurilor de construcție. Separat, o comisie a U.S. Commission of Fine Arts, formată integral din numiți ai lui Trump, a votat în februarie, cu 6-0, pentru aprobarea designului. [...]
