Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia, invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul, care citează The Guardian.
Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă.
„Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump.
Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat.
Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie.
Recomandate
Europarlamentarul Victor Negrescu cere ca incidentul dronei de la Galați să ajungă pe agenda Parlamentului European , pentru a crește presiunea asupra instituțiilor UE în vederea unor măsuri mai rapide de protecție la granițele Uniunii, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat vineri pe Facebook, Negrescu afirmă că includerea cazului în dezbaterile Parlamentului European ar trebui să ducă la „mai multă protecție, mai multă coordonare și mai multă implicare europeană” pentru România și regiune. „Nu putem aștepta următorul incident pentru a acționa. Am solicitat, în acest sens, ca acest grav incident să fie inclus pe agenda dezbaterilor Parlamentului European pentru a pune presiune pe instituțiile europene să acționeze mai rapid și mai eficient.” Presiune pe autoritățile române, după răniții din Galați Europarlamentarul le cere „celor responsabili” să ofere „explicații coerente” pentru faptul că statul român „nu a reușit să îi protejeze” pe cei doi cetățeni răniți în urma exploziei unei drone rusești Geran-2, care s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați. Negrescu condamnă incidentul și susține că nu mai este vorba despre un risc teoretic, ci despre persoane rănite „pe teritoriul suveran al României”, solicitând decidenților guvernamentali să identifice soluții concrete pentru protejarea populației. Ce măsuri spune că a cerut la nivel european Negrescu afirmă că, de la începutul războiului, a solicitat instituțiilor UE măsuri de protecție, între care: monitorizare mai rapidă și mai eficientă la granițele UE; sprijin european pentru comunitățile afectate; accelerarea implementării Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pentru monitorizare permanentă, avertizare timpurie și coordonare mai bună a răspunsului; o prezență europeană mai puternică în regiunea Mării Negre; investiții suplimentare în securitatea infrastructurilor critice. În mesajul său, europarlamentarul susține că incidentul de la Galați indică o problemă de securitate care depășește nivelul național și ține de responsabilitatea europeană privind protecția cetățenilor UE. [...]
Europa își caută un rol direct în negocierile Rusia–Ucraina, dar Norvegia avertizează că UE trebuie să-și apere interesele fără să se prezinte drept „mediator” , într-o dezbatere care capătă urgență pe fondul retragerii SUA din eforturile de pace, potrivit Politico . Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide , a spus că europenii ar trebui să aibă „un loc la masă” în orice discuții despre încheierea războiului, deoarece unele elemente ale unui eventual acord țin direct de decizii pe care doar Europa le poate lua. El a indicat, ca exemple, relaxarea sancțiunilor și parcursul Kievului către aderarea la UE. „Cred că a avea o voce europeană la masa metaforică este corect.” „Reprezentare” versus „mediere”: miza pentru UE Unghiul propus de Eide este unul operațional: UE ar avea nevoie de un negociator care să reprezinte interesele europene, nu de o figură care să încerce să „împace” părțile. În viziunea sa, „medierea” presupune un actor cât mai imparțial, în timp ce europenii (și, în opinia lui, și americanii) ar trebui să fie „de partea Ucrainei”. „Medierea înseamnă că cineva, ideal mai imparțial față de conflict, încearcă să găsească un teren comun.” Eide a comparat diferența de roluri cu cea dintre avocat și judecător: ambele sunt importante, dar nu sunt același lucru. În plus, a sugerat că un mediator potrivit ar fi, mai degrabă, o persoană neutră, probabil din afara Europei. Diviziuni între capitale și avertismentul Kajei Kallas Poziția ministrului norvegian intră în tensiune cu cea a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , care a descris ideea unui „trimis special” pentru discuții cu Rusia drept o „capcană” și a cerut ca UE să-și definească mai întâi strategia față de Moscova și „interesele de bază”. „Mi se pare o capcană în care Rusia vrea să intrăm… și deja aleg pe cine consideră potrivit pentru ei.” În discuțiile dintre miniștrii de Externe ai UE, aflați în drum spre o reuniune în Cipru, au apărut poziții divergente: statele baltice s-au arătat sceptice, în timp ce ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a susținut că UE ar trebui să profite de decizia SUA de a-și „pune pe pauză” implicarea în procesul de negociere. De ce se reaprinde acum discuția despre un „trimis special” Dezbaterea se intensifică în contextul în care SUA s-au retras din eforturile de pace, iar mediatorii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt concentrați pe încercarea de a obține o încetare a focului cu Iranul, notează publicația. În paralel, atât Vladimir Putin, cât și Volodîmîr Zelenski au susținut ideea unei prezențe europene la masă, însă cu viziuni diferite asupra persoanei potrivite. După ce Putin a avansat numele fostului cancelar german Gerhard Schröder, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a ironizat propunerea, spunând pentru Politico că și actorul francez Gérard Depardieu sau fostul star american de filme de acțiune Steven Seagal ar fi la fel de „calificați”. Pentru Eide, momentul ar fi totuși oportun, invocând lipsa de interes a SUA pentru negocieri, loviturile ucrainene cu rază lungă asupra Rusiei și faptul că Ucraina ar împiedica o ofensivă de vară a Moscovei. Parisul și Berlinul au transmis însă rezerve privind oportunitatea temporală a unei astfel de numiri, deși susțin ideea unei prezențe europene în discuții. [...]
Ungaria anunță că va intra în Parchetul European, o mutare menită să deblocheze fonduri UE înghețate , potrivit Politico , în contextul negocierilor cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a măsurilor anticorupție. Premierul ungar Péter Magyar a spus, într-un videoclip pe Facebook filmat la Bruxelles, că va transmite „în scurt timp” președinților Comisiei Europene și Consiliului European intenția oficială a Ungariei de a se alătura Parchetului European (EPPO). Decizia ar marca o schimbare de direcție față de poziția fostului premier Viktor Orbán , care a refuzat ani la rând aderarea, invocând suveranitatea națională. De ce contează: legătura directă cu banii europeni blocați EPPO are competența de a investiga și urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. Magyar a prezentat aderarea ca parte a unei campanii anticorupție și a susținut că discuțiile cu instituțiile europene privind fondurile înghețate s-au concentrat pe „lupta împotriva corupției”. Anunțul vine în timp ce Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro din finanțări europene suspendate, inclusiv 10,4 miliarde euro (aprox. 52 miliarde lei) din fonduri de redresare post-pandemie, blocate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept în perioada guvernării Orbán, notează publicația. Ce urmează la Bruxelles Magyar se află într-o vizită la Bruxelles pentru a „reseta” relația cu instituțiile UE după ani de tensiuni. Potrivit aceleiași surse, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să se întâlnească vineri cu premierul ungar. În paralel, acesta are programate discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul belgian Bart De Wever. Magyar a mai afirmat că guvernul său a ajuns deja la un acord cu Bruxelles-ul pe „multe chestiuni importante”, inclusiv reforme legate de fundațiile de administrare a activelor de interes public. Publicația nu oferă, în materialul citat, un calendar concret pentru finalizarea aderării la EPPO sau detalii despre pașii procedurali necesari. [...]
Presiunile din Trezoreria SUA pentru o bancnotă de 250 de dolari cu portretul lui Donald Trump deschid un potențial front de reglementare , pentru că ar cere schimbarea unei reguli care permite, în prezent, doar persoane decedate pe bancnotele aflate în circulație, potrivit Economedia , care citează Washington Post . Demersul ar fi fost împins din interiorul Departamentului Trezoreriei, unde doi oficiali politici – trezorierul SUA Brandon Beach și consilierul său Mike Brown – ar fi cerut în mod repetat Biroului de Gravare și Tipărire (instituția care produce bancnotele americane) să pregătească prototipuri pentru o bancnotă de 250 de dolari. Discuțiile ar fi început anul trecut și ar fi inclus mai multe variante de design. Unul dintre modelele prezentate angajaților îl plasa pe Donald Trump în centrul bancnotei, între semnăturile președintelui și ale secretarului Trezoreriei, Scott Bessent. Obstacolul-cheie: legea și calendarul lung al unei bancnote noi Potrivit relatării, angajați ai instituției au avertizat că proiectul ridică probleme legale, deoarece legislația actuală nu permite reprezentarea persoanelor în viață pe moneda americană. În plus, lansarea unei noi bancnote ar presupune un proces complex, care poate dura mai mulți ani. „Nu suntem autorizați să facem asta”, ar fi transmis directorul biroului de tipărire, potrivit angajaților citați. În același context, directoarea instituției, Patricia Solimene, a fost ulterior mutată din funcție, decizie despre care aceasta a spus că „nu a fost alegerea ei”. Ce urmează: proiect de lege depus, dar fără progres Un proiect de lege care ar permite apariția lui Donald Trump pe o bancnotă de 250 de dolari a fost depus în Congres, însă nu a avansat în procesul legislativ, potrivit informațiilor citate. În paralel, autoritățile americane ar continua analiza tehnică a propunerii, pe fondul pregătirilor pentru aniversarea de 250 de ani a Statelor Unite. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a precizat că instituția „derulează planificarea și verificările necesare” și că o eventuală producție ar avea loc doar dacă va fi adoptată o lege în acest sens. [...]
Nemulțumirea față de economie și scumpiri îl trage în jos pe Donald Trump, iar asta poate complica calculele republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie , potrivit unei analize citate de HotNews , bazată pe date agregate de The Economist . Analiza The Economist indică un indice net de popularitate de -24 pentru Trump, cel mai slab nivel pentru el. Deși războiul din Iran i-a afectat imaginea în politica externă (indice net -20), sursa arată că economia este factorul care apasă cel mai mult asupra percepției publice. Economia, „urgența” dominantă pentru alegători Datele citate arată o deteriorare a încrederii în direcția economică: trei sferturi dintre americani descriu economia drept „mediocră” sau „proastă”, iar 63% spun că situația se înrăutățește. În acest context, majoritatea consideră că președintele gestionează prost economia. Un punct sensibil separat este inflația și nivelul prețurilor: indicele net de aprobare pentru modul în care Trump gestionează inflația și prețurile este de -43, cel mai scăzut din acest mandat, potrivit The Economist . Benzina, indicator politic: de la sub 3 dolari la 4,48 dolari pe galon Sursa notează că, înainte de începerea războiului cu Iranul, prețul mediu al unui galon de benzină era sub 3 dolari, iar acum a ajuns la 4,48 dolari (aprox. 16,8 lei) pe galon, un nivel care alimentează percepția de scumpire în viața de zi cu zi. Pe baza datelor YouGov, The Economist a proiectat aprobarea lui Trump pe state: mai scăzută în statele care votează de regulă cu democrații și mai ridicată în cele republicane, dar cu nemulțumire vizibilă inclusiv în unele state care l-au votat în 2024. Riscul politic: primare câștigate, dar vulnerabilitate în alegerile generale Dacă tendința nu se schimbă, The Economist estimează consecințe directe pentru Partidul Republican la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie: modelul de prognoză al publicației sugerează șanse mari ca democrații să câștige controlul asupra Camerei Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat este descrisă ca strânsă. În paralel, Trump își menține controlul asupra partidului: sursa menționează victorii în primare și faptul că politicienii care i s-au opus au fost eliminați din curse interne. Mesajul implicit al analizei este că loialitatea poate ajuta în primare, dar impopularitatea președintelui poate deveni un handicap în confruntarea finală cu democrații. Cine îl aprobă și cine îl respinge Profilul susținătorilor și al criticilor urmează linii demografice și politice familiare, potrivit analizei: alegătorii albi și bărbații tind să aprobe mai mult, în timp ce alegătorii tineri și minoritățile etnice dezaprobă mai puternic. Absolvenții de facultate și cei cu studii postuniversitare sunt cei mai puțin dispuși să îl susțină, iar alegătorii de vârstă de pensionare apar ca „surprinzător de rezervați”. Pe teme, imigrația, impozitele și cheltuielile publice mobilizează mai mult baza republicană, în timp ce democrații sunt mai preocupați de sănătate și schimbări climatice, mai arată sursa. Pentru Casa Albă, însă, miza imediată rămâne aceeași: dacă presiunea prețurilor persistă, costul politic se poate vedea rapid în rezultatele din noiembrie. [...]
România și Ucraina vor să accelereze producția comună de drone , un pas cu impact operațional direct asupra capacității de apărare pe Flancul Estic al NATO, după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a anunțat că a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski , și că cei doi au convenit „să accelerăm cooperarea dintre România și Ucraina privind producția în comun de drone care pot fi desfășurate rapid”. În același mesaj, șeful statului a acuzat Rusia că, prin atacurile asupra Ucrainei și amenințarea statelor vecine din NATO, arată „un dispreț complet pentru dreptul internațional și pentru viețile cetățenilor nevinovați” și a cerut Moscovei să oprească atacurile și să intre într-un „dialog semnificativ” pentru o pace „justă și durabilă”. Ce înseamnă cooperarea pe drone, în logica apărării În formularea președintelui, miza cooperării este una pragmatică: drone „care pot fi desfășurate rapid”, adică sisteme ce pot fi produse și puse în operare într-un timp scurt, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a României. Nicușor Dan a argumentat și de ce Kievul este un partener relevant pe această linie, susținând că „experiența pe câmpul de luptă și tehnologia dronelor Ucrainei sunt atuuri strategice pentru apărarea întregului Flanc Estic”. Mesajul lui Zelenski: coordonare militară și sprijin pentru securitatea României După discuție, Volodimir Zelenski a transmis, la rândul său, un mesaj pe X, în care a spus că Ucraina este pregătită să sprijine securitatea României și a invocat sprijinul constant oferit de România Ucrainei „de cinci ani”. Liderul de la Kiev a precizat că, încă din seara incidentului, armata ucraineană a fost în contact cu partea română și că a fost discutată o coordonare suplimentară la nivelul echipelor. În mesajul său, Zelenski a menționat și urări de însănătoșire pentru persoanele rănite în urma atacului cu drone asupra clădirii din Galați și a apreciat reacția României ca fiind „fermă, rapidă și principială”. Context: incidentul de la Galați și poziționarea României Discuția dintre cei doi lideri vine după incidentul de la Galați, când o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane, conform informațiilor prezentate de Digi24. În acest cadru, Nicușor Dan a reiterat că România „continuă să investească în consolidarea Flancului Estic al NATO și în sprijinirea Ucrainei” în demersul său de autoapărare. [...]
