Știri
Știri din categoria Politică
Emmanuel Macron a refuzat să răspundă atacului lui Donald Trump și a spus că afirmațiile președintelui american „nu sunt nici elegante și nici la înălțime”, potrivit Adevărul. Replica a fost dată joi, la Seul, unde liderul francez a ajuns din Japonia într-o vizită oficială, însoțit de soția sa, Brigitte Macron.
Macron a declarat că nu consideră necesar un răspuns: „Așadar nu le voi răspunde, nu merită un răspuns”, după ce Trump afirmase, cu o zi înainte, că omologul său francez ar fi „maltratat de către soția sa” și „abia se reface” după „o dreaptă la falcă”, consemnează News, citată de publicație.
Președintele american a făcut trimitere la un incident din mai 2025, când Brigitte Macron i-ar fi aplicat o lovitură peste față președintelui francez, în timpul unui turneu în Asia de Sud-Est, notează sursa.
În contextul mai larg al relației tensionate dintre cei doi, Trump îl are de mai multă vreme în vizor pe Macron și îi reproșează, între altele, că nu ar fi autorizat survolarea teritoriului francez în cadrul războiului împotriva Iranului, declanșat pe 28 februarie. Tot în această săptămână, președintele american a intensificat declarațiile ostile la adresa NATO, pe care a numit-o, inclusiv pe rețeaua sa Truth Social, „tigru de hârtie” și „lașă”, mai arată articolul.
Recomandate
Donald Trump și Alexander Stubb au discutat „constructiv” despre NATO , într-un moment în care viitorul alianței este pus sub semnul întrebării, potrivit POLITICO . Președintele Finlandei, Alexander Stubb , considerat unul dintre cei mai apropiați interlocutori europeni ai lui Trump, a spus că a avut miercuri o „discuție constructivă” cu liderul american despre NATO și „rezolvarea problemelor”. Declarația vine pe fondul faptului că Trump a sugerat public că ar putea retrage Statele Unite din alianța transatlantică, un scenariu care ar schimba radical arhitectura de securitate construită după Al Doilea Război Mondial. Într-o postare pe X , Stubb a transmis că a vorbit cu Trump și că au avut un schimb de idei despre NATO, Ucraina și Iran, adăugând că „problemele există pentru a fi rezolvate, pragmatic”, fără să ofere detalii suplimentare despre conținutul convorbirii. Contextul imediat este războiul cu Iranul, început pe 28 februarie, după ce SUA și Israel au lansat raiduri aeriene asupra Iranului. Trump este nemulțumit de faptul că statele europene nu s-au alăturat pe deplin conflictului și că au fost reticente în a interveni militar în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru comerțul global, pe care Iranul l-a blocat ca reacție la atacuri. În plus, în această săptămână, Italia și Spania, state membre UE și NATO, au impus restricții pentru avioanele americane implicate în loviturile asupra Iranului. Mai târziu miercuri, Trump a declarat pentru Reuters că Statele Unite ar putea încheia în curând războiul cu Iranul, dar ar putea reveni cu „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Întrebat despre data exactă a încheierii conflictului, el a spus că nu poate preciza, dar că retragerea ar urma să se facă „destul de repede”. În paralel, liderii occidentali așteaptă un discurs național al lui Trump programat la ora 21:00, ora locală, în noaptea de miercuri spre joi în Europa. [...]
Donald Trump afirmă că ia în calcul retragerea SUA din NATO , potrivit Digi24 , într-un context de tensiuni majore între Washington și aliații europeni, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Liderul american a criticat dur Alianța, pe care a numit-o „un tigru de hârtie”, sugerând că lipsa de sprijin din partea partenerilor pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru Statele Unite. Declarațiile vin după ce mai multe state europene au refuzat să sprijine operațiunile americane în conflictul cu Iranul, inclusiv prin limitarea accesului la baze sau spațiu aerian. Trump a susținut că, spre deosebire de SUA, aliații nu au reacționat „automat” atunci când Washingtonul a avut nevoie de sprijin, invocând inclusiv precedentul implicării americane în Ucraina. Critici directe la adresa aliaților Președintele american a lansat remarci dure și la adresa unor lideri europeni: Marea Britanie a fost criticată pentru capacitatea militară, în special marina Premierul Keir Starmer a fost acuzat indirect de lipsă de implicare Politicile energetice europene au fost ironizate, în special investițiile în energie eoliană În paralel, oficiali de rang înalt din administrația americană au amplificat mesajul. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a evitat să reafirme angajamentul SUA față de articolul 5 al NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că relația cu NATO va trebui „reexaminată” după încheierea conflictului cu Iranul. De ce a escaladat tensiunea Criza actuală are la bază blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația a generat creșteri puternice ale prețurilor la energie și riscuri de recesiune globală, iar SUA au cerut sprijin militar și logistic aliaților pentru redeschiderea rutei. Principalele nemulțumiri ale Washingtonului: refuzul unor state precum Franța, Italia sau Spania de a permite survolul limitarea accesului la baze militare americane din Europa lipsa unui răspuns unitar din partea NATO Ce ar însemna o retragere a SUA O eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta cea mai gravă criză din istoria alianței, afectând direct securitatea europeană și echilibrul strategic global. SUA sunt principalul contributor militar și financiar al NATO, iar absența lor ar slăbi semnificativ capacitatea de descurajare a alianței. Deocamdată, declarațiile lui Donald Trump indică mai degrabă o presiune politică asupra aliaților, însă semnalele venite din administrația americană sugerează că o reevaluare reală a rolului SUA în NATO este în curs. [...]
Donald Trump a amenințat cu oprirea armelor pentru Ucraina pentru a presa aliații europeni să se alăture unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, potrivit G4Media, care citează Financial Times și persoane informate despre discuții. Miza este una economică și de securitate energetică: Iranul ar fi închis strâmtoarea după atacuri ale SUA și Israelului la finalul lunii februarie, blocând o rută prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Închiderea a alimentat o criză globală a prețurilor la carburanți și riscuri de aprovizionare cu petrol, conform relatării. În acest context, Trump ar fi cerut luna trecută sprijinul flotelor NATO pentru redeschiderea căii navigabile, însă țările europene ar fi refuzat, invocând imposibilitatea unei astfel de operațiuni cât timp conflictul este în desfășurare. Mai mulți lideri europeni au transmis, potrivit articolului, că „acesta nu e războiul nostru”. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus că președintele SUA a reacționat amenințând cu oprirea livrărilor către PURL, inițiativa NATO de achiziție de arme pentru Ucraina finanțată de state europene. Ca urmare, pe 19 martie, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania și Regatul Unit – a semnat o declarație de disponibilitate pentru a contribui la asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz; România a semnat, de asemenea, documentul. „Suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus Trump, potrivit articolului, într-o ședință de cabinet de săptămâna trecută. Potrivit informațiilor citate, Mark Rutte ar fi avut mai multe convorbiri cu Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio în cele două zile dinaintea declarației din 19 martie, iar un oficial a susținut că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor. Separat, Trump a declarat pentru Reuters că ar urma să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în considerare „cu siguranță” retragerea din NATO; în paralel, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui discuții între cei 35 de semnatari privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „după ce luptele se vor fi oprit”. Articolul mai notează că operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului au intensificat competiția globală pentru interceptoarele PAC-3 folosite în sistemele Patriot, relevante atât pentru statele din Golf, cât și pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor rusești, ceea ce adaugă presiune asupra lanțurilor de aprovizionare militare. [...]
Un judecător federal a suspendat, temporar, proiectul de 400 de milioane de dolari pentru construirea unui salon de bal la Casa Albă, potrivit Reuters . Instanța a decis că președintele Donald Trump nu poate ridica noua clădire pe amplasamentul aripii estice demolate fără o autorizare explicită din partea Congresului. Judecătorul Richard Leon, de la Tribunalul Districtual al SUA, a admis cererea de ordonanță președințială (injunction) formulată de National Trust for Historic Preservation, o organizație nonprofit care a dat în judecată administrația, susținând că Trump și agențiile federale au depășit limitele legale atunci când au demolat aripa estică istorică și au început lucrările la noul proiect. Hotărârea menține proiectul de 90.000 de picioare pătrate (aproximativ 8.360 mp) în așteptare pe durata procesului. Judecătorul a suspendat însă efectele ordinului pentru 14 zile, pentru a permite administrației să facă apel. „Unde ne lasă asta? Din păcate pentru pârâți, dacă și până când Congresul nu binecuvântează acest proiect prin autorizare statutară, construcția trebuie să se oprească!” Leon a precizat că ordinul său nu afectează „construcțiile necesare pentru a asigura siguranța și securitatea Casei Albe”. La câteva ore după emiterea deciziei, Departamentul de Justiție a atacat-o la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, cu sediul la Washington. Trump a reacționat pe rețeaua sa socială Truth Social, unde a numit National Trust un grup de „lunatici” de stânga și a susținut că sala de bal este „sub buget”, „înainte de termen”, construită „fără costuri pentru contribuabil” și că va fi „cea mai bună clădire de acest fel din lume”, conform Reuters. De cealaltă parte, Carol Quillen, președinte și director general al National Trust, a salutat decizia, afirmând că este „o victorie pentru poporul american” într-un proiect care afectează „pentru totdeauna” unul dintre cele mai iubite și emblematice locuri din SUA. Procesul a fost deschis în decembrie, după ce administrația a demolat aripa estică, construită inițial în 1902 și extinsă patru decenii mai târziu, în timpul președinției lui Franklin Roosevelt. Organizația reclamantă susține că nici președintele, nici National Park Service (care administrează terenurile Casei Albe) nu aveau autoritatea să demoleze structura istorică sau să ridice o facilitate majoră nouă fără aprobarea explicită a Congresului. Administrația a argumentat că sala de bal ar moderniza infrastructura, ar întări securitatea și ar reduce presiunea asupra reședinței executive, care recurge frecvent la structuri temporare în aer liber pentru evenimente mari. Oficialii au subliniat că proiectul este finanțat integral din donații private. În plan procedural, Reuters notează că, joi, National Capital Planning Commission, unul dintre cele două organisme federale care trebuie să avizeze proiectul, are programată o audiere în care ar urma să voteze aprobarea planurilor de construcție. Separat, o comisie a U.S. Commission of Fine Arts, formată integral din numiți ai lui Trump, a votat în februarie, cu 6-0, pentru aprobarea designului. [...]
Traian Băsescu spune că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu SUA , dar susține că Bucureștiul are „dreptul să judece altfel” decât alte state europene această relație, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile într-o intervenție la B1 TV , pe fondul discuțiilor despre rolul SUA în securitatea europeană și despre posibile evoluții militare în Orientul Mijlociu. Băsescu argumentează că Statele Unite rămân „garantul securității” în Europa, însă România trebuie să-și păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. În acest cadru, el invocă diferențe de poziționare militară față de alte state aliate, subliniind că România găzduiește capabilități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care au armament nuclear. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Fostul șef al statului spune că și comparațiile cu aliați precum Polonia trebuie făcute cu nuanțe, pentru că „contextul strategic diferă”, iar eventualele solicitări de participare la misiuni militare majore trebuie cântărite în funcție de capacitățile reale și de cadrul legal intern. În același timp, Băsescu a criticat dur stilul politic al președintelui american Donald Trump și felul în care acesta ar trata regulile democratice și dreptul internațional. În ceea ce privește un posibil scenariu de escaladare în Iran, Băsescu avertizează că o intervenție terestră ar fi riscantă și pledează pentru încetarea ostilităților și revenirea la negocieri. El a invocat și tema dezinformării din spațiul public, oferind drept exemplu un „filmuleț de intoxicare” care ar pretinde că dezvăluie locul unei debarcări, pe baza „informațiilor” transmise de „o doamnă dintr-un bordel”, pe care îl descrie ca propagandă de război destinată publicului larg. În final, Băsescu a susținut că Trump nu ar înțelege constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde trimiterea de trupe în afara teritoriului național necesită aprobarea parlamentelor. În opinia sa, această diferență limitează capacitatea statelor europene de a răspunde rapid unor solicitări externe și intră în contradicție cu abordarea de tip „fac ce vreau” pe care i-o atribuie liderului american. [...]
Guvernatorul Ron DeSantis a promulgat o lege pentru redenumirea aeroportului din Palm Beach în "Donald Trump" , potrivit CNN . Măsura, adoptată luna trecută de Camera Reprezentanților și Senatul statului Florida, ar putea schimba numele Palm Beach International Airport în „President Donald J. Trump International Airport”. Conform textului citat de publicație, redenumirea ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, însă numai după aprobarea Administrației Federale a Aviației (FAA), autoritatea care reglementează aviația civilă în SUA. Legea prevede și actualizarea documentelor oficiale ale statului, inclusiv a hărților, cu noua denumire după ce aceasta este aprobată. Aeroportul, cunoscut în mod curent ca PBI, ar urma să primească și un nou cod, „DJT”, notează CNN. Inițiativa legislativă a fost introdusă de deputata statală Meg Weinberger, care a participat anterior la un eveniment de la Mar-a-Lago pentru prezentarea semnalisticii aferente unui bulevard redenumit „President Donald J. Trump Boulevard”, pe tronsonul de aproximativ patru mile dintre aeroport și clubul privat al lui Trump. Democrații din Florida au ridicat deja întrebări legate de posibilitatea ca președintele sau familia sa să obțină beneficii financiare din schimbarea numelui, în contextul unor cereri de marcă depuse luna trecută de entitatea privată care gestionează licențele și mărcile Trump Organization. Un purtător de cuvânt al Trump Organization a declarat în februarie că Trump și familia sa nu vor încasa redevențe sau taxe de licențiere, iar textul proiectului de lege prevede că „brandingul” se face fără costuri. Legea impune existența unui acord de licență cu Trump Organization, însă reprezentanta companiei, Kimberly Benza, a afirmat că organizația este dispusă să ofere acest drept „gratuit” către comitatul în care se află aeroportul. Dacă FAA își dă acordul, schimbarea ar deveni una dintre cele mai vizibile redenumiri instituționale asociate numelui președintelui în Florida, cu impact direct asupra infrastructurii de transport și a documentației oficiale. [...]
