Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația.
Potrivit Reuters, acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite.
Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today.
Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.”, a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency.
Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni.
Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre”. Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse
Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate.
Puncte esențiale ale planului:
| Element | Detalii |
|---|---|
| Conducere | Donald Trump (pe viață) |
| Mandat membri | 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) |
| Scop declarat inițial | Reconstrucția Gazei |
| Posibilă extindere | Alte conflicte globale |
| Țări confirmate | Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) |
| Țări reticente sau opozante | Franța, Ucraina, Israel |
| Controverse | Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump |
Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „Consiliului pentru Pace” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale.
Recomandate

Majoritatea românilor susțin participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump , potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research . Conform datelor publicate de Digi24 , 57,8% dintre respondenți consideră că decizia a fost una bună , în timp ce 32,7% o evaluează negativ , iar 9,6% nu au oferit un răspuns . Consiliul pentru Pace este o inițiativă lansată la Washington de președintele Statelor Unite, Donald Trump, iar participarea șefului statului român la prima reuniune a generat reacții diferite în opinia publică. Datele sondajului indică însă că, la nivel general, decizia este percepută pozitiv de majoritatea respondenților. Cum se împart opiniile românilor Opinia despre participarea lui Nicușor Dan Procent Decizie bună 57,8% Decizie proastă 32,7% Nu știu / nu răspund 9,6% Cine susține cel mai mult decizia Potrivit analizei sociologice, sprijinul pentru participarea președintelui României la reuniunea de la Washington este mai ridicat în anumite categorii sociale și politice. Decizia este apreciată în special de: votanții PSD, PNL și USR; persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; respondenții cu studii superioare; locuitorii din București. În schimb, opiniile negative apar mai frecvent în rândul: votanților AUR; persoanelor între 45 și 59 de ani; celor cu nivel scăzut de educație; locuitorilor din mediul rural; angajaților din sectorul privat. Interpretarea rezultatelor Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , consideră că rezultatele indică o legitimitate publică pentru decizia președintelui. Potrivit acestuia, majoritatea societății românești percepe participarea la Consiliul pentru Pace drept o acțiune care servește intereselor strategice ale României. Inițiativa vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de conflicte internaționale și de discuții despre rolul alianțelor occidentale în menținerea stabilității globale. [...]

Viktor Orban a lansat o campanie electorală agresivă înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria , acoperind străzile Budapestei cu afișe în care apar președintele ucrainean Volodimir Zelenski, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderul PPE Manfred Weber. Potrivit Mediafax , campania partidului Fidesz este construită în jurul temelor legate de războiul din Ucraina, relația cu Bruxelles-ul și necesitatea încheierii conflictului. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie 2026 , iar scrutinul este considerat unul dintre cele mai dificile pentru premierul ungar din ultimii ani. Viktor Orban se află la putere de aproape două decenii și conduce guvernul fără întrerupere din 2010. Mesajele vizuale din campanie îl prezintă pe Orban ca adversar atât al liderilor europeni din Partidul Popular European, cât și al direcției politice promovate de Uniunea Europeană în raport cu războiul din Ucraina. Tema conflictului din regiune a devenit astfel un element central al campaniei electorale. În același timp, sondajele indică o competiție strânsă. Principalul rival al lui Viktor Orban este Peter Magyar , liderul partidului de opoziție Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de institutul 21 Research Centre și citat de Reuters, Tisza se menține în frunte în rândul alegătorilor hotărâți, cu 53% din intențiile de vot, în timp ce Fidesz ar avea 39%. Diferența rămâne semnificativă, însă avantajul opoziției s-a redus față de începutul anului. În rândul tuturor alegătorilor, partidul Tisza ar avea aproximativ 38% sprijin, iar Fidesz aproximativ 30%. Dacă aceste tendințe s-ar confirma la vot, formațiunea lui Peter Magyar ar putea obține aproximativ 115 locuri în parlamentul ungar, în timp ce partidul lui Viktor Orban ar ajunge la aproximativ 78 de mandate. Singurul alt partid care ar putea depăși pragul electoral ar fi formațiunea de extremă dreapta Mi Hazank. Peter Magyar și-a construit campania pe promisiunea combaterii corupției și pe ideea relansării relației cu Uniunea Europeană. Liderul opoziției susține că o eventuală schimbare de guvern ar permite deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate și ar consolida poziția Ungariei în cadrul UE și NATO. Scrutinul din aprilie este considerat cel mai mare test politic pentru Viktor Orban din ultimii 16 ani, iar rezultatul rămâne incert, în condițiile în care o parte semnificativă a electoratului este încă indecisă. [...]

Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan , la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei. Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina , cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state. Cooperare în apărare, energie și transport După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie. Printre principalele direcții discutate se numără: cooperarea militară , inclusiv proiecte de producere a dronelor în România interconectarea energetică între cele două state dezvoltarea infrastructurii de transport implicarea României în reconstrucția Ucrainei „Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român. Tema minorității române din Ucraina În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina . Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă. Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă . Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina , care va fi celebrată anual pe 31 august . Contextul vizitei Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune. Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023 , când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu. [...]

Liderul comuniștilor ruși avertizează că Rusia ar putea deveni următoarea țintă a SUA , pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, susținând că strategia Washingtonului vizează mai întâi China, apoi Moscova. Declarația a fost făcută de Gennadi Ziuganov , liderul Partidului Comuniștilor din Federația Rusă (KPRF), în cadrul unei ședințe a Dumei de Stat din 11 martie, potrivit Digi24 . Politicianul rus a afirmat că actualul conflict din Orientul Mijlociu face parte dintr-un plan geopolitic mai amplu al Statelor Unite și a susținut că, după Iran, următoarea țintă ar putea fi Rusia. În intervenția sa, Ziuganov a declarat că Iranul „luptă acum pentru supraviețuire”, iar Moscova ar putea urma pe lista adversarilor Washingtonului. Potrivit liderului comunist, strategia atribuită președintelui american Donald Trump ar plasa China pe primul loc între adversarii geopolitici, Rusia pe al doilea și Iranul pe al treilea. În opinia sa, evoluțiile din Golful Persic ar demonstra o schimbare radicală a politicii americane, pe care a caracterizat-o drept agresivă și lipsită de principii. Critici la adresa campaniei militare Ziuganov a comentat și evoluția operațiunilor militare împotriva Iranului, afirmând că planul inițial al Statelor Unite nu ar fi fost realizat. El a susținut că Washingtonul ar fi mizat pe o victorie rapidă, însă conflictul s-a prelungit și a produs efecte grave în regiune. Potrivit acestuia, consecințele războiului includ: deteriorarea infrastructurii din statele din zona Golfului Persic; probleme legate de aprovizionarea cu apă și alimente; distrugerea instalațiilor de desalinizare; perturbarea activității economice în regiune. Politicianul rus a afirmat că zona Golfului Persic, pe care o descrie ca fiind prosperă în trecut, s-ar fi transformat într-o regiune afectată de incendii și dezastre. Contextul conflictului din Orientul Mijlociu Războiul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie 2026, cu obiectivul declarat de Washington de a distruge programul nuclear iranian. În urma unor lovituri aeriene israeliene, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, și o parte a conducerii militare iraniene au fost uciși, potrivit informațiilor citate în presă. Teheranul a răspuns prin atacuri asupra Israelului și asupra unor baze militare americane din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. Conflictul a avut efecte imediate asupra economiei globale: traficul aerian din Orientul Mijlociu a fost perturbat, iar Strâmtoarea Ormuz — una dintre principalele rute ale comerțului mondial cu petrol — a fost blocată temporar. Impact economic global Escaladarea militară a afectat direct piețele energetice. Indicator Evoluție Preț petrol Brent creștere de aproape 25% Nivel actual peste 91 dolari/baril Efecte regionale reducerea producției și oprirea unor fabrici Creșterea prețurilor la petrol, gaze și combustibili s-a propagat rapid la nivel global, amplificând incertitudinea economică. Negocierile, încă blocate În acest moment, părțile implicate nu dau semne că ar începe negocieri rapide. Iranul condiționează reluarea dialogului de mai multe cerințe: garanții de neagresiune din partea SUA; plata unor despăgubiri pentru pagubele produse; dreptul de a continua ciclul complet al combustibilului nuclear. La rândul său, Donald Trump a declarat anterior că singurul acord acceptabil pentru Washington ar fi capitularea completă a Iranului , ceea ce menține blocat orice progres diplomatic. [...]

Premierul Italiei, Giorgia Meloni , a evitat să spună dacă va permite utilizarea bazelor americane din Italia pentru atacuri împotriva Iranului , după ce opoziția i-a cerut în Parlament să interzică implicarea țării în operațiunile militare din Orientul Mijlociu. Discuția a avut loc miercuri, 11 martie 2026, în Senatul italian, potrivit Antena 3 CNN . Parlamentari ai Mișcării Cinci Stele (M5S) și ai Partidului Democrat (PD) i-au cerut șefei guvernului să transmită clar administrației americane că bazele militare ale SUA din Italia nu vor fi folosite pentru atacuri asupra Iranului . În semn de protest, mai mulți senatori ai opoziției au purtat șepci roșii similare celor din campaniile electorale ale lui Donald Trump, dar cu mesajul „Nu războiului”. Senatorul M5S Luca Pirondini a acuzat guvernul că evită să se opună Washingtonului și a cerut o poziție fermă împotriva folosirii bazelor militare din Italia pentru operațiuni militare în Iran. La rândul său, senatorul PD Alessandro Alfieri a declarat că executivul trebuie să ofere „răspunsuri clare și fără echivoc”, subliniind că Italia nu se află în război. În răspunsul său, Giorgia Meloni nu a oferit o poziție categorică , afirmând că deciziile privind eventualele solicitări ale Statelor Unite sunt analizate în funcție de moment și de contextul geopolitic. Premierul a spus că ar fi nepotrivit să ofere acum un răspuns definitiv pentru un scenariu care s-ar putea schimba. Discuția are loc în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al implicării militare a SUA și Israelului în operațiuni împotriva Iranului. Unele state europene au acceptat deja sprijinul logistic pentru Washington: Regatul Unit și Portugalia au permis utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor. În schimb, Spania a decis să nu participe la operațiunile militare și a refuzat utilizarea bazelor sale de către armata americană, ceea ce a determinat relocarea unor aeronave americane către alte baze din Europa. În același context regional, Parlamentul României a aprobat miercuri solicitarea SUA privind dislocarea unor echipamente și forțe militare suplimentare , inclusiv avioane de realimentare în aer și sisteme de comunicații și monitorizare. [...]